DIRECIA NVMNT GENERAL BASARABEASCA

LT ,,N.Gogol,,
coala tnrului specialist
Atelier didactico-instructiv: Metode interactive de predare,
nvare, evaluare folosite n scopul stimulrii
i motivrii elevilor pentru nvare

,,Nu e destul s tii, trebuie s aplici,

nu e destul s vrei, trebuie s faci,,
Goethe

Moderator : Ana Enii, sefa CMCPFC a DG

11 noiembrie 2017
Nu e destul s Nutii, trebuie s aplici,
nu e destul s vrei, trebuie s faci. Nu e destul s tii, trebuie s aplici,

nu e destul s vrei, trebuie s faci. (Goethe)Moderator: Ana Enii, efa SMCFPC a DG

 Acestia invata cel mai bine atunci cand sunt
stimulati sa o faca, intr-o clasa in care ii ajuta sa se implice
activ la o lectie.

Concentrati-va pe nevoile deja existente ale elevilor.

Printre lucrurile pe care elevii vor sa le intalneasca intr-o clasa
se numara: nevoia de invata ceva pentru a incheia cu succes un
proiect, nevoia de a incerca ceva nou, nevoia de a-si
perfectiona abilitatile, nevoia de a face fata la provocari,
nevoia de a deveni o persoana competenta, nevoia de a reusi si
de a interactiona cu ceilalti etc. Concepeti sarcini, activitati si
intrebari care sa se plieze la aceste nevoi.
Acestia invata cel mai bine atunci cand sunt stimulati sa o
faca, intr-o clasa in care ii ajuta sa se implice activ la o
lectie.

Faceti elevii participanti activi la lectie. Elevii invata atunci

cand fac, creeaza, scriu, rezolva, concep. Pasivitatea este un
factor care blocheaza motivarea si curiozitatea elevilor. Puneti
intrebari. Nu spuneti elevilor ceva atunci cand ii puteti intreba.
Incurajati-i sa sugereze abordari diferite la diverse probleme
sau sa ghiceasca rezultatele unui experiment. Folositi munca in
echipa.
Puneti elevii sa analizeze ceea ce se intampla in clasa
lor. Cereti-le sa isi aduca aminte doua perioade
recente: una in care s-au simtit cel mai motivat si
cealalta in care motivatia lor a fost redusa.
Lucrurile care contribuie cel mai mult la motivarea
elevului
- Entuziasmul profesorilor;
- Relevanta materialului; :
- Organizarea lectiei;
- Nivelul potrivit de dificultate al materialului;
- Implicarea activa a elevilor;
- Diversitate;
- Relatie potrivita intre profesori si elevi;
- Folosirea de exemple concrete si lesne de inteles.
Exista elevi care sunt entuziasmati atunci cand
invata o lectie noua, dar marea lor majoritate
asteapta de la profesorii lor sa ii inspire, sa ii
provoace si sa ii stimuleze. Studiile arata ca a
invata in clasa depinde foarte mult de abilitatea
profesorilor de a mentine interesul elevilor astfel
incat sa ii faca pe acestia sa frecventeze cursul.
 Activitate n echipe

Pentru a incuraja elevii sa devina increzatori in fortele proprii,

profesorii pot sa faca urmatoarele lucruri:
- sa dea in mod constant feedback pozitiv pentru ca in acest fel vor creste
increderea elevului ca s-a descurcat cum trebuie si ca pot sa faca un lucru
destul de bine;
- sa asigure sanse propice pentru elevi prin acordarea unor proiecte care
solicita cat de cat cercetare si munca in echipa;
- sa ajute elevii cand vine vorba de materiale, acordandu-le referinte si
carti daca este nevoie;
- sa creeze o atmosfera care este deschisa si pozitiva;
- sa ajute elevii sa simta ca sunt valorati ca membrii activi intr-o
comunitate in care se pune accentul pe invatatura si cunostinte;
Multi elevi raspund pozitiv la o lectie
foarte bine organizata predat de catre
un profesor care are un interes sporit in
a invata copiii sa acumuleze cunostinte
cat mai bine.
De ce "De ce?

De multe ori auzim sau nu, de la elevii nostri remarci de genul:

"este greu", "nu-mi place", "ma enerveaza", "nu ma atrage
deloc", "nu-mi va folosi niciodata", "si, care-i scopul", "teorie,
teorie, teorie, m-am saturat", "adios, scoala", "m-a pierdut de
elev/eleva", "nu ma mai intereseaza deloc ce se intampla", etc.
sau "super", "am trait o experienta formidabila", "de mult nu a
mai fost asa cool la ore", "in sfarsit, un prof/o profa altfel", "nu
stiu cum, dar m-a atras, am participat cu atentie", "am invatat
ceva practic", etc. Ceea ce face diferenta intre aceste
"comunicari" ale elevilor este motivatia. Educatia nu trebuie sa
doara sau sa produca suferinta, ci sa placa, sa fie de folos, sa
formeze cetateni responsabili, echilibrati si motivati spre actiune
si schimbare.
 Exercitiu: 10 "De ce?

Gasiti raspunsuri la urmatoarele intrebari, in mod individual, apoi dezbateti in grup.

Scrieti concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare.
De ce este scoala importanta?
De ce vin elevii la scoala?
De ce nu invata elevii?
De ce profesorii nu vin cu drag la scoala?
De ce nu se implica parintii?
De ce sunt programele incarcate?
De ce politicile educationale nu sunt cunoscute?
De ce nu se invata lucruri practice?
De ce scoala nu este prietenoasa?
De ce educatie?
Analizati remarcile elevilor de mai sus. V-ati intalnit cu ele? Ce simtiti? Cum va simtiti?
Numiti emotiile. Ce fel de stari sunt? "Trageti aer in piept", constientizati starea de fapt
si impreuna identificati cateva solutii de
Dincolo de aceste scurte delimitari conceptuale, din experienta
predarii in scoala stim ca a fi motivat insemna a actiona, a
tinde spre ceva, a face ceva. Un elev care nu simte nici un
impuls sau nici nevoie de a actiona este caracterizat ca un elev
nemotivat, in timp ce un elev care este activat sau energizat de
a actiona spre un obiectiv, este considerat un elev motivat. La
aceste nivel al analizei nu ne intereseaza prea mult daca este
vorba de o motivatie intrinseca sau de o motivatie extrinseca,
Important pentru noi, ca dascali, este ca elevul sa
manifeste interes pentru scoala si sa-si realizeze
satisfacator (sau foarte bine) sarcinile scolare.
Intrebarea este, cum gasim modalitatea cea mai
potrivita de a motiva elevii dintr-o clasa, tinand cont
de faptul ca acestia au personalitati diferite, stiluri
diferite de invatare si sunt sensibili la forme diferite
de motivare?
 SUGESTII:

Argumentati utilitatea.
Propuneti activitati scolare si teme pentru acasa explicand

ratiunea lor, facand legatura cu viata de zi cu zi sau

explicand importanta lor pentru activitatile scolare
viitoare.
Solicitati feedback.
Asigurati-va ca elevii au inteles foarte bine ce au de facut
si cum veti evalua munca lor; cereti un feedback, aflati
daca si elevii slabi au inteles bine sarcina scolara.
Stimulati abilitatile si competentele existente.
Pe cat posibil, activitatile si temele scolare trebuie sa
permita realizarea /rezolvarea lor in mai multe etape,
pornind de la sarcini foarte simple spre cele complexe sau
dificile.
Asigurati trecerea la actiune
Cereti acordul, negociati daca este cazul, conditionand

diminuarea sarcinii (numar de exercitii, numar de pagini

etc.) de realizarea ei completa; incepeti activitatea in
clasa.
Oferiti posibilitatea alegerii
Propuneti elevilor sarcini / teme scolare la alegere (teme

care pot avea acelasi grad de dificultate) oferind elevilor

posibilitatea alegerii si creandu-le sentimentul controlului.
Identificati motive de satisfactie
Intrebati elevii ce anume i-ar face sa realizeze cu placere

o anumita sarcina sau tema scolara propusa de Dvs.;

cautati motivatii interne, aspiratii personale sau colective.
Negociati si personalizati recompensele
Oferiti recompense stimulative, in acord cu solicitarile,
trebuintele sau aspiratiile elevilor; negociati tipul
recompensei, nivelul acesteia si conditiile de acordare a ei.
Recompensati imediat si variat
Acordati recompensele imediat dupa identificarea reusitei
sau progresului; pe cat posibil variati tipul recompensei
oferite indiferent daca este materiala sau simbolica.
Cautati sursele de insatisfactie
Chestionati elevii dupa realizarea sarcinii scolare pentru a
afla pana la care punct al temei sau la care moment al
activitatii au muncit cu placere, ce anume i-a nemultumit.
Referindu-ne la situatia scolara, daca elevul nu are incredere in fortele
proprii, nu i-a fost cultivata capacitatea de autoapreciere sau nu are
obisnuinta de a-si propune obiective personale, el poate esua in
primele etape ale procesului de implicare motivationala. Lipsindu-i
aceste abilitati, elevul poate hotari prea rapid, practic inainte de
aparitia motivatiei propriu-zise, fie ca nu poate depune efortul
necesar, fie ca nu este in stare sa obtina rezultatul vizat chiar daca s-ar
stradui. Mai mult, tipul si importanta recompensei il pot face pe
acesta sa renunte pentru ca, de exemplu, a primi o nota cu un punct
mai mare nu reprezinta un motiv suficient de puternic pentru unii
elevi, in timp ce pentru altii faptul de a fi apreciat de parinti sau colegi
nu are o mare valoare.
n concluzie, perceptia pe care o are elevul asupra relatiilor
existente intre efortul pe care il va depune, randamentul
sau rezultatul pe care crede sau spera ca le va obtine si
importanta sau valoarea recompensei pe care o va obtine, va
permite declansarea sau nu a comportamentului motivat. Din
pacate nu toti dascalii au rabdarea si tactul de a pastra o
atitudine pozitiva si optimista fata de elevii cu probleme
reusind sa influenteze negativ sau chiar sa lezeze
personalitatea acestora prin atitudine, modul de adresare sau
de oferire a rezultatelor evaluarii.
De talentul nostru de dascali depinde gasirea unui cuvant bun
pentru fiecare elev, chiar si atunci cand acesta ne creeaza
dificultati in clasa. Desi nu este usor, de noi depinde gasirea
strategiei optime de motivare pentru o anumita situatie, in
functie de treapta motivationala pe care se gaseste elevul, de
stilul motivational la care este acesta sensibil, de felul in care
isi evalueaza propria capacitate de efori si de experienta
acestuia in asumarea si atingerea de obiective. Avem sansa sa
ajutam la cresterea unor personalitati si trebuie sa o facem
bine.
 REALIZAREA SENSULUI
Oamenii nva, nvnd pe alii.
Seneca

Etimologic, termenul de metod este un cuvnt compus din alte dou,

provenind din grecescul methodos unde:
meta nseamn ctre, spre
hodos nseamn drum, cale.

Metoda didactic este , potrivit experilor, o cale eficient de

organizare i conducere a nvrii.

Metoda de nvmnt poate fi privit i ca o modalitate / un

instrument cu ajutorul cruia elevii, sub ndrumarea profesorului sau
independent, nsuesc cunotine, i formeaz i dezvolt priceperi i
deprinderi intelectuale i practice.
M. Ionescu, M. Boco
 Metode interactive
Pedagogia modern nu caut s impun nici un fel de
reetar rigid, dimpotriv, consider c fixitatea
metodelor, conservatorismul profesorilor/educatorilor,
rutina excesiv, indiferena etc. aduc mari prejudicii
efortului actual de ridicare a nvmntului pe noi
trepte; ea nu se opune n nici un fel iniiativei i
originalitii individuale sau colective de regndire i
reconsiderare n spirit creator a oricror aspecte care
privesc perfecionarea i modernizarea metodologiei
nvmntului de toate gradele. n fond creaia, n
materie de metodologie, nseamn o necontenit
cutare, rennoire i mbuntire a condiiilor de munc
n instituiile colare.
 Metode tradiionale i interactive
Traditionale
Centrate pe profesor(sursa de informatii)
Comunicarea unidirecional
Transmitere de cunotiine
Evaluare=reproducere
Pasivitatea copiilor
Autoritatea cadrului didactic
Interactive
Centrate pe elev si pe activitate
Comunicare multidirecional
Accent pe dezvoltarea gandirii, formare
de aptitudini,deprinderi
Evaluare formativ
ncurajeaza participarea copiilor,
iniiativa, creativitatea
Parteneriatul cadru didactic /elev
 EVOCARE
Pixuri n pahar
Ce ar trebui s ntreprind profesorul la lecie pentru ca ea
s fie eficient?
 Acrostih Diagrama
Brainstor Wenn
ming Diamantul

Proiectul
Turul
galeriei
Metode
interactive
Graficul T
6 De ce?

RAI
Clustering
Gndete/
VAS Perechi /
24 Prezint
 CIORCHINELE FAGURELE DE MIERE

CARTE
albinu buntate
Mama harnic fr

lumin leagn margini

fclie a
pentru al
cunoaterii chip blnd icoana
univers al
minte prieteniei sufletului meu
iubirii

simfonie cale
o prieten
de a
drag calea
cuvinte nelegerii infinit a dragoste dulce
rbdrii fr visare
fruct margini
avere al
comoara
nepreuit cunoaterii sufletului
cuminte ca curat ca ndrumtor
pinea izvorul ul vieii
albin ce
produce
polen
25
. .
 EXPLOZIA STELAR
Cine?
Cnd?

Ce?
De ce? Cum?
 Unde?
Cnd? De ce?

Cum? Ce?

Cine?
Care?
n ce
scop?
 ZIDUL NTREBRILOR

Scriei pe fia adeziv o ntrebare concret n legtur cu

...
ZIDUL RSPUNSURILOR

Rspundem la ntrebrile de pe Zidul ntrebrilor

 Album cu fan personaje
Desenai sau lipii n casetele libere personajul
literar ndrgit i argumentai alegerea
SUNT FAN AL
PERSONAJELOR LITERARE
HARTA DISCIPLINELOR
Ce materiale i ustensile vei
Identificai n aduce la expoziia de la Zidul
tiind c... Aflai LIMBA EDUCAIA
chinezesc ca s demonstrai
MATEMATICA imagine 5
ROMN tradiiile poporului nostru?
TEHNOLOGIC
suma... substantive comune

EDUCAIA
Stabilii dominanta Stabilii tipurile de Privind imaginea dat
EDUCAIA
ce ritm de muzic vei
ARTISTICO-
cromatic sau TIINE
relief ntlnite n
tipurile
PLASTICde linii aceast zon MUZICAL
alege pentru a o
ilustra

Exerciiul de simulare:
Escaladarile pe scara de
EDUCAIA Scriei valorile
gimnastic vor avea loc familieiEMS
i ordonai-
FIZIC
la Zidul Chinezesc
le pe zidul chinezesc
 Buletinul de identitate al personajului
Numele:_____________
Vrsta:______________
Adresa: _____________
nlimea: ____________
Culoarea ochilor:_______
Culoare prului:________
Semnedistinctive:_______________
______________
Caracteristici
Caliti: Gusturi:

Defecte: Talente:
 Prin fereastr
Deseneaz pe coloana
din stnga a ferestrei tot
ce crezi c are n cas
personajul literar.
Deseneaz pe coloana
dreapt a ferestrei tot
ce crezi c ar vrea s
aib personajul literar n
cas
 GRILA LUI QUINTILIAN

NTREBRI RSPUNSUL RSPUNSUL

PROPRIU COLEGULUI

Cine?
Ce face?
Unde?

Cnd?

Cum?

De ce?

Cu ce scop?
 CADRANELE
Puncte forte Puncte slabe
Reuit s-a dovedi a fi A fost neclar momentul
Ceea ce impresioneaz n compoziia Vreau s precizez
respectiv Am o neclaritate
Am admirat n compunerea dat Mi s-a prut dificil de neles
Apreciez n compunere E mai greu s neleg
Este demn de admirat n compoziia dat Am depistat unele greeli
M-a pus pe gnduri

Recomandri Felicitri
i-a recomanda Lucrarea ta merit o apreciere nalt
A dori ca altdat Te felicit pentru o compunere reuit
i propun s i doresc i alte realizri frumoase
Ar fi bine dac Sincere felicitri
Sunt de prerea c Bravo, bravissimo!
E bine s acorzi atenie la Excelent i felicitri!
Va trebui s ii cont de M bucur pentru tine!

38
 SAU VAS
S scrie V vd
A alege A aud
U unete S - simt

RAI
R rspunde
A arunc
I - interogheaz
 Tehnica 6/3/5

Tehnica 6/3/5 este asemntoare

brinstorming-ului. Ideile noi ns se scriu pe foile de
hrtie care circul ntre participani i de aceea se
mai numete i metoda brainwriting.
Tehnica se numete 6/3/5 pentru c exist:
- 6 membri n grupul de lucru, care noteaz pe o
foaie de hrtie cte
- 3 soluii fiecare, la o problem dat, timp de
- 5 minute.
 Lucru n grup
Selectai un coninut curricular i aplicai metodele propuse:

I. Clasele primare Harta disciplinelor,

Buletinul de identitate al personajului ;
II. Limb i comunicare Harta textului, Harta poeziei;
III. Matematic i tiine Triada; Tehnica 6/3/5 ;
IV. Educaie socioumanistic Diagrama cauze- efecte, Poligonul
cunoaterii;
V. Arte.Tehnologii. Sport. Traista valorilor.
Clasificai metodele interactive conform schemei

Evocare Relizarea sensului Reflecie

 Evocare Relizarea sensului Reflecie
Clustering Plrii gnditoare RAI
Scrierea liber SINELG Diamantul
Explozia steler Graficul T Linia valorii
Asocieri libere 6 De ce? Turul galeriei
VAS Agenda cu notie paralele Revizuirea circular
Acrostih Diagrama Wenn Eseu de 5 min
Pixuri n pahar Cadranele Jurnalul reflexiv
Poligonul cunoaterii Harta textului SAU
Buletinul de identitate al personajului Prin fereastr
Cartea de vizit a textultui literar
Interviul n trei trepte
Gndete Perechi Prezint
Tehnica 5/3/5
 REFLECIE
Topul metodelor
(Topul literar, Topul melodiilor, ...)
1. Pixuri n pahar TOPUL
2. Comunicare nonstop metodelor
3. Graficul T Alegei trei metode pe
4. Ciorchinele care le considerai mai
5. Fagurele de Miere eficiente
6. Triada
7. Clustering Scriei pe foia

8. Grila lui Quintilian

9. Cadrane Dintre acestea trei,
determinai-v asupra
10. Album cu fan personaje uneia
11. Prin fereastr
12. Buletinul de identitate al personajului Scriei pe verso
13. Poligonul cunoaterii
14. Explozia stelar
15. Harta disciplinelor Transmitei
Elementele posibile n prefigurarea strategiei didactice
Tipuri de Metode Forme de
experiene de organizare a
Suporturi didactice
nvare nvare prin activitii
cooperare
expunerea
nvare prin
conversaia
receptare frontale
modelarea
nvare prin colective
dezbaterea
descoperire microgrupale materiale didactice
problematizarea
nvare (de echip) clasice i moderne
observaia
problematizat n perechi tehnici audio-vizuale
demonstraia
nvare prin lectur individuale
munca cu manualul
nvare
exerciiul
programat
algoritmizarea
nvare prin
jocuri
cooperare
studiul de caz
nvare pe grupe
 EXPLOZIA STELAR

Ce este
cartea?
Elevii din fiecare echip trebuie s gseasc ntrebri complet formulate, avnd ca
nceput cuvintele:
De ce Ce?, Cine?, Unde?, Cnd?, De ce?. Cine
trebuie s transform
respectm manuscrisul n
crile ? volum ?
 COMERUL CU PROBLEME

Exemple:

nmulirea este
Se lucreaz n perechi. n cinci minute fiecare pereche scrie un set de
o adunare
ntrebri despre
oCenmulire.
este Vor schimba fiele cu o alt pereche,
repetat.
rspunznd n nmulire?
scris la ntrebri.
oCe proprieti
ale nmultirii
cunoatei?
Exemplificai!
 COPACUL IDEILOR

Elevii vor primi o fi pe care este desenat un copac desfrunzit i buci de hrtie sub
form de frunze. Pe ele i vor nota tot ce tiu despre corpuri (fiecare elev o idee o
frunz). Le vor lipi pe ramuri. Ctig echipa care are copacul cu cea mai bogat
coroan (cele mai multe idei corecte)
Exemple:
Corpurile care au form
proprie i nu curg se numesc
copuri solide.
 DESCURC-TE, DAC POI !

Profesorul prezint un text cu multe greeli strecurate intenionat. Elevul

are sarcina de a corecta greelile, transcriind textul.
Exemplu:
Aerul i fumul sunt corpuri solide.

Iarba este un corp fr via.

Oul este un corp prelucrat.

Plastilina nu i modific forma cnd o modelm.

 ARUNC- NTREAB- RSPUNDE
Copiii sunt organizai n dou echipe. Un elev arunc mingea (o minge mic,
uoar), pune o ntrebare din lecie celui care o prinde. Acesta rspunde la ntrebare i
apoi o arunc mai departe altui coleg, punnd o nou ntrebare. Cel care pune ntrebarea
trebuie s cunoasc i rspunsul ntrebrii adresate. Elevul care nu cunoate rspunsul
iese din joc, iar rspunsul va veni din partea celui care a pus ntrebarea. Dac cel care
ntreab este descoperit c nu cunoate rspunsul la propria ntrebare, este scos din joc,
n favoarea celui cruia i-a adresat ntrebarea. Eliminarea celor care nu au rspuns
corect sau a celor care nu au dat nici un rspuns, conduce treptat la ramnerea n grup a
celor mai bine pregtii.
Exemple de ntrebri:
- Unde pot fi ntlnite pdurile?
- Ce tii despre pdurea de conifere?
- Ce animale ntlneti la munte?
- De ce floarea- de- col este ocrotit de lege?
- De ce se tem iepurii?....
 TIU, VREAU S TIU, AM NVAT
TIU VREAU S TIU AM NVAT

n natur exist corpuri Cum se obine gheaa Trecerea corpurile de la o stare de

care se afl n stare ? agregare la alta
solid, lichid i este influenat de temperatur.
gazoas.

TOPIREA, SOLIDIFICAREA,
Acestea se numesc stri
VAPORIZAREA,
Ce snt aburii ?
CONDENSAREA
Trecera corpurilor solide n stare
de agregare. lichid se numete topire(prin
nclzire).

De ce se aburete Vaporizarea este trecerea corpurilor

oglinda cnd facem lichide n stare gazoas(la
du ? temperatur ridicat).

De ce se topete
ciocolata vara ?
 METODA CIORCHINELUI
Este o tehnic de predare-nvare menit s ncurajeze elevii
s gndeasc liber i s stimuleze conexiunile de idei. Este o
modalitate de a realiza asociaii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor nsuite anterior. Este o tehnic de cutare a
drumului spre propriile cunotine evideniind propria
nelegere a unui coninut.
Reprezint modelul sau ansamblul organizat al procedeelor
sau modurilor de realizare practic a operaiilor care stau la
baza aciunilor parcurse n comun de profesori i elevi i care
conduc n mod planificat i eficace la realizarea scopurilor
propuse.
 Etapele metodei
Pe mijlocul foii se scrie un cuvnt
sau o propoziie (nucleu);
Elevii sunt invitai s scrie cuvinte
sau sintagme care le vin n minte n CONCEPTUL
PROPUS

legtur cu tema propus;

Cuvintele sau ideile vor fi legate
prin linii de noiunea central;
Elevii lucreaz n grupe;
Fiecare grup prezint ciorchina proprie;
Se analizeaz fiecare ciorchin i se
efectueaz una comun pe tabl dirijat de profesor
Dup rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noiunile
i legturile create pentru a dezvolta idei despre conceptul
propus.
Prin acest exerciiu se ncurajeaz participarea ntregii clase. Poate fi folosit cu
succes la evaluarea unei uniti de coninut dar i pe parcursul predrii, fcndu-se
apel la cunotinele dobndite de elevi.

Stimuleaz conexiunile dintre idei

Iese n eviden modul propriu de a nelege o tem anume

Realizeaz asociaii noi de idei sau relev noi sensuri ale ideilor

Caut ci de acces spre propriile cunotine

Cui folosete evaluarea?
Pe cine evalum?
Cnd evalum?
Cu ce instrumente evalum?
 Instrumente de evaluare
FI DE AUTOEVALUARE A IMPLICRII N CADRUL GRUPEI
Numele i prenumele......................................
Clasa..............
Acord-i punctaj pentru felul n care te-ai implicat n realizarea sarcinilor primite(unde 1-deloc, 3-m-am implicat suficient, iar 5-
foarte mult)
Am participat activ la activitile grupei punctaj observaii
Mi-am ndeplinit la timp sarcina asumat
Am propus rezolvri originale
colegilor
Am avut o atitudine constructiv n cadrul grupei
Am propus modaliti alternative de prezentare a rezultatelor
Mi-a fcut plcere s m implic n activitile grupei
 GRILA LUI QUINTILIAN

NTREBRI RSPUNSUL RSPUNSUL

PROPRIU COLEGULUI

Ce nseamn a evalua cunotine?

Ce nseamn a evalua competene?
Ce nseamn evaluare, de fapt?
La o lecie ce se poate evalua?
Timp de o lecie se evalueaz: prestaia,
performana sau competena?
Care tip de evaluare este mai important:
evaluarea sumativ sau cea formativ?
La ce formul aderai: evaluare bazat pe
competene sau evaluarea competenelor?
 Exemplu: Jurnal de gndire (pentru a prelucra impactul
unei lecii)

NAINTE DE LECIE DUP LECIE

Sentimente

Gnduri

Cum m-a schimbat

aceast lecie?
 Jurnal reflexiv

Ce ai nvat nou n aceast lecie?

Care din ideile discutate i s-au prut interesante?
Care necesit clarificate?
Ce dificulti ai ntmpinat?
Cum i-ar place s nvei n viitor aceast tema?
Dac ai putea schimba ceva care ar fi aceea?
Cum te simi cnd nvei la aceast materie?
Adaug alte comentarii care te preocup:
 Fi de recuperare:

Nu voi uita niciodat c____________________________________________

M voi strdui s___________________________________________
Snt ncrezut () c pot s____________________________________________
Mi-a prut captivant s____________________________________________
Mai greu mi-a prut___________________________________________
tiu cu siguran c____________________________________________
A fost mai greu n acest test s____________________________________________
Cel mai simplu s-a dovedit a fi___________________________________________
Nu mi-a fost clar la
Mi-a prut captivant s____________________________________________
Mai greu mi-a prut___________________________________________
tiu cu siguran c____________________________________________
n acest test nu mi-a reuit s__________________________________________
Mi-a fost dificil s____________________________________________________
M-am descurcat uor la_________________________________________________
A fost interesant s
Deja tiu c___________________________________________
Nu voi grei niciodat la
 Cum vom nota procesul de lucru n grup?

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Exprim explicit, ordonat Exprim explicit, Exprim Exprim idei. Exprim Exprim Este Este Nu Refuz
idei originale. ordonat idei explicit, reproductiv reproductiv mai evident colabor nemotiva
originale. ordonat idei. Reuete fiind idei. idei. puin refuzul eaz t s
Demonstreaz ghidat de implica colabor colaborez
responsabilitate maxim Demonstreaz Demonstreaz nvtor s fie Reuete Reuete t, mai rii e.
pentru rolul asumat. responsabilitate responsabilitat responsabil fiind ghidat mai dificil mult
maxim pentru e pentru rolul pentru rolul de nvtor s fie pasiv,
Susine atmosfera de rolul asumat. asumat. asumat. s fie responsabi nu
lucru, este calm pe tot responsabil l pentru ncearc
parcursul activitii. Susine atmosfera Susine Accept o pentru rolul rolul s se
de lucru, este atmosfera de atmosfer de asumat. asumat. integrez
Formuleaz argumente calm pe tot lucru, este lucru calm, e.
valide. parcursul calm pe tot pe tot Accept o ncearc s
activitii. parcursul parcursul atmosfer menin o
Susine ideile bune ale activitii. activitii. de lucru atmosfer
colegilor. Formuleaz calm, pe de lucru
argumente valide. Formuleaz ncearc s tot calm, pe
Contribuie la luarea unei argumente formuleze parcursul tot
decizii bune/corecte. Susine ideile valide. argumente activitii. parcursul
bune ale colegilor. valide. activitii.
Pstreaz relaii colegiale Susine ideile ncearc s
cu toi membrii grupului. Contribuie la bune ale Pstreaz formuleze
luarea unei decizii colegilor. relaii colegiale argumente.
Ajut colegii aflai n bune/corecte. cu toi
dificultate. Contribuie la membrii
Pstreaz relaii luarea unei grupului.
colegiale cu toi decizii
membrii grupului. bune/corecte.

Pstreaz
relaii colegiale
cu toi
membrii
grupului.
 Cum vom nota produsul propriu-zis?
9 8 7 6 5 4 3 2 1

Propune Propune Propune productiv Propune A ncercat s ncearc cu ajutorul Plan Coninut Nu a Refuz
soluii originale care s soluii creative soluii care s rezolve productiv propun nvtorului de a incomple greit/ prezenta nemotivat
rezolve care s rezolve problema i s soluii care sa soluii care s propune t sau eronat t planul s
problema i s problema i s rspund rolului rezolve rezolve soluii care s conine evident argumente
rspund rolului rspund asumat. problema i s problema rezolve erori/ ze
asumat. rolului Demonstreaz gsirea rspund propus. problema propus. abateri nerealizare
Demonstreaz gsirea asumat. informaiilor relevante rolului Informaiile Informaiile gsite de a a
informaiilor relevante Demonstreaz temei asumat. gsite au fost au fost mai puin rezolva produsulu
temei gsirea propuse, reuind s Demonstreaz mai puin convingtoare, de problema i.
propuse, reuind s informaiilor rspund parial la gsirea convingtoare, nivel reproductiv. propus
rspund original la relevante temei ntrebarea esenial. informaiilor de nivel ncearc cu ajutorul
ntrebarea eseniala. propuse, Planul suficiente, reproductiv, nvtorului de a
Planul reuind s cuprinde toate prile reuind s reuind foarte rspunde la
cuprinde toate prile rspund la componente propuse. rspund puin s ntrebarea esenial.
componente propuse. ntrebarea Aspectul general parial la rspund la Planul
Aspectul general eseniala. corespunde cerinei, ntrebarea ntrebarea cuprinde jumtate
corespunde cerinei, este Planul este lizibil. esenial. esenial. din prile
lizibil. cuprinde toate planul Planul componente
prile cuprinde cuprinde propuse.
componente aproape toate aproape toate Aspectul general
propuse. prile prile corespunde foarte
Aspectul componente componente aproximativ parial
general propuse. propuse. cerinei.
corespunde Aspectul Aspectul
cerinei, este general general
lizibil. corespunde corespunde
cerinei, este parial cerinei.
lizibil
 Fi de lucru

Broasca de lac

Observ preparatul conservat din faa ta.

Observ imaginile din atlas i manual.
Dedu alctuirea corpului unei broate .
Urmrete imaginea nr. 1 pagina 86 din manual. Rspunde: cum se hrnete
broasca de lac? Cu ce? Cum se deplaseaz? Dar de ce are degetele unite la
membrele inferioare?
Urmrete imaginea nr. 2 din manual pagina 86. Rspunde: cum respir
broasca de lac?
Urmrete imaginea nr. 3 din manual. Explic fiecare etap pe care o
parcurge broasca pentru a ajunge adult dintr-un ou.
Explic: de ce nu poate prsi mediul acvatic? (punctul 5 al leciei)
Ce nseamn noiunea de amfibian? (ntrebare care trebuie s fie rezolvat
doar de elevii cu performane nalte)
Demonstreaz c salamandra dei seamn cu o oprl este amfibian.
(punctul 5 al leciei pentru elevii cu performane nalte)
 Broasca de lac

Ce tiu despre broasca de lac Ce vreau s tiu despre ea Ce am aflat despre ea

 Fi de evaluare

Elevi mediocrii:
Schematizeaz alctuirea corpului al broatei de lac.
Scrie trei enunuri despre modul de via al broatei de
lac.
Spune prin ce este legat amfibianul de mediul acvatic.
 Elevi cu performane:
Item I, la care se adaug:
Explic motivul pentru care aceast grup de
animale a fost denumit Amfibian
 Elevi cu Ces mediu:
Enumer elemente componente ale alctuirii broatei de
lac
Scrie cu ce se hrnesc broatele
Denumete etapele de dezvoltare ale broatei de lac.
ncercuiete elementele care se dezvolt n ap.
 Elevi cu CES mediu:
Scrie denumirea a trei amfibieni
Scrie trei caracteristici ale corpului (culoare, form,
mrime, numr de picioare, prezena sau absena cozii)
Completeaz enunurile:
Broasca de lac se deplaseaz prin.............................
Broasca de lac se hrnete cu....................................
Pomul cu roade
Greu de neles

ncep s neleg

Am neles
Culmea succeselor
Tehnica semaforului

neleg
nu sunt sigur
nu neleg
 TOPUL NOUTILOR
Alegei trei nouti nvate
azi la lecie.
Aranjai - le n funcie de
prioriti
 Filmul leciei
Imaginai-v c lecia noastr a fost un film.
Care ar fi filmul leciei?
 Cadrane

Nou Neclar

Interesant Preferat
 Cadranele cu expresii lacunare
Puncte forte Puncte slabe
Reuit s-a dovedi a fi A fost neclar momentul
Ceea ce impresioneaz Vreau s precizez
Am admirat n lucrarea dat Am o neclaritate
Apreciez Mi s-a prut dificil de neles
Este demn de admirat E mai greu s neleg
Am depistat unele greeli
M-a pus pe gnduri

Recomandri Felicitri
i-a recomanda Lucrarea ta merit o apreciere nalt
A dori ca altdat Te felicit pentru
i propun s i doresc i alte realizri frumoase
Ar fi bine dac Sincere felicitri
Sunt de prerea c Bravo, bravissimo!
E bine s acorzi atenie la Excelent i felicitri!
Va trebui s ii cont de M bucur pentru tine!
 Criterii de evaluare - produs:

Angajarea n sarcin: plan de idei

Angajarea n sarcin: planul are 3 puncte

Angajarea n sarcin: Adecvare la subiectul propus

Succesiunea logic a ideilor

 Criterii de evaluare - proces:
Exprim explicit, ordonat idei originale.

Demonstreaz responsabilitate maxim pentru rolul asumat.

Susine atmosfera de lucru, este calm pe tot parcursul activitii.

Formuleaz argumente valide.

Susine ideile bune ale colegilor.

Contribuie la luarea unei decizii bune/corecte.

Pstreaz relaii colegiale cu toi membrii grupului.

Ajut colegii aflai n dificultate.

 O alt activitate difereniat este tema pentru acas. Am aplicat
teme difereniate cu ajutorul fielor de lucru pe grupe eterogene i
individual. n acest scop teme care urmau s fie efectuate le-am
difereniat sub aspectul coninutului, volumului, efortului
intelectual i timpului de efectuare. Temele pentru acas trebuie s
fie dozate n aa fel nct s nu depeasc puterea de munc i de
nelegere a copiilor i mai ales s nu le ocupe mult timp. Ea poate
s fie difereniat ori de cte ori este posibil sau necesar, s fie
controlat permanent i minuios, s cuprind ceea ce au nvat, ce
au neles, nu lucruri care nu le pot rezolva.
Exemplu: fixarea temelor pentru acas se face n funcie de
capacitile intelectuale ale elevilor, astfel vor primi teme din
culegerea MATE 2000+, care grupeaz tipuri foarte diverse de
exerciii i probleme pe trei nivele progresive: 1) nelegere 2)
aplicare 3) aprofundare i performan
G. Plya a comparat profesorul cu un negustor care trebuie
s-i vnd marfa utiliznd toate mijloacele posibile.

INEI MINTE C NTOTDEAUNA CLIENTUL ARE

DREPTATE N PRINCIPIU, IAR CTE ODAT ARE DREPTATE
I N PRACTIC. TNRUL CARE REFUZ S NVEE
POATE S AIB DREPTATE; ESTE POSIBIL CA EL S NU
FIE NICI LENE, NICI NEPRICEPUT, CI DOAR S-L
INTERESEZE MAI MULT ALTCEVA EXIST ATT DE
MULTE LUCRURI INTERESANTE N JURUL NOSTRU. ESTE
DATORIA DUMNEAVOASTR CA PROFESORI, DE
VNZTORI DE CUNOTINE, S-L CONVINGEI PE ELEV
C DISCIPLINA PREDAT ESTE INTERESANT, C
PROBLEMA PE CARE O DISCUTAI ACUM ESTE
INTERESANT, C ACEAST PROBLEM LA CARE
LUCREAZ MERIT EFORTUL.
 N FINE

Depinde de noi, dascalii, sa aplicam astfel de strategii.

Sperand ca am fost destul de convingatori, in spiritul celor
descrise mai sus, va asiguram ca acest efort va duce la
cresterea performantei Dumneavoastra profesionale si la
obtinerea unor succese deosebite cu elevii pe care ii formati,
ca, bazandu-va pe experienta deja acumulata, aveti aptitudinile
si competentele pentru a aplica astfel de demersuri
("stimularea abilitatilor si competentelor existente") si ca
primul pas l-ati facut deja, pentru ca, citind acest material in
mintea Dumneavoastra ati imaginat cum ati putea aplica
diferite sfaturi, in diferite situatii, cu anumiti elevi ("asigurarea
trecerii la actiune").
Nu trebuie decat sa incepeti sa aplicati unele
dintre aceste strategii pentru a le testa
aplicabilitatea, pentru ca, pornind de la efectele
obtinute si aplicand astfel de strategii in diferite
situatii, ele sa devina parte componenta a stilului
dumneavoastra de predare si caracteristica
definitorie a personalitatii dumneavoastra de
cadru didactic.