Sunteți pe pagina 1din 12

PREVENŢIE A

TULBURĂRILOR EMOŢIONALE
Cauzele tulburarilor emotionale
pot fi rezultatul interactiunii
tendintelor moştenite, dar şi a
mediului şi a situaţiilor de viaţă.
-TULBURARILE DE ANXIETATE (tulburarea de panica,
agorafobia, tulburarea obsesiv compulsiva etc.)
- TULBURARILE AFECTIVE (depresia majora, tulburarea
bipolara, tulburarea distimica etc.)
- TULBURARILE REZULTATE IN URMA ABUZULUI DE
SUBSTANTE (droguri, alcool)
-TULBURĂRILE DE ALIMENTAŢIE (anorexia, bulimia)
- TULBURARILE DE COMPORTAMENT ( intentia suicidara)
- TULBURĂRI DE PERSONALITATE (personalitate evitanta,
personalitate antisociala, personalitate histrionica,
personalitate schizoida, personalitate dependenta,
personalitate pasiv-agresiva, personalitate paranoida,
personalitate schizotipala, borderline etc.).
Un studiu realizat recent confirmă faptul ca recursul excesiv
la retelele de socializare nu este bun pentru sanatatea
mentala. Conexiunea îndelungată la ele face sa crească riscul
de anxietate şi depresie
Să ştii când să te deconectezi!
Conform studiului, adolescenţii care rămân
conectaţi prea mult la retelele de socializare
riscă mai mult să fie depresivi.
În cadrul studiului adolescenţii au evidenţiat-
calitatea somnului, (perturbarea somnului nocturn)
respectul faţă de ei înşisi,
semnele de depresie sau anxietate
şi consumul emoţional.
TULBURARILE
DE ANXIETATE
TULBURARILE DE COMPORTAMENT ( intenţia suicidară)

Nr. d/o Motivele comportamentului suicidar Frecvenţa %


1. Nivel scăzut de integrare în familie. 10 100
2. Dezmembrarea familiei 3 30
3. Educaţie contradictorie 8 80
4. Conflicte cu părinţii / supărări rapide 7 70
5. Carenţă afectivă 10 100
6. Lipsa ataşamentului 9 90
7. Lipsa sensului vieţii 6 60
8. Maltratat sexual 1 10
9. Conflicte cu profesorii 6 60
10. Respins de grup 6 60
•desele conflicte cu părinţii, cu cadrele didactice, cu colegii ori
prietenii;
•dragostea neîmpărtăşită, fără răspuns;
•decesul persoanelor apropiate;
•decesul actorilor preferaţi, care au fost pentru ei „fani, idoli” sau al
tinerilor de care erau îndrăgostiţi şi cu care sperau să aibă o
relaţie frumoasă;
•problemele şcolare de orice gen (insucces, demotivare, relaţii
tensionate, dragoste neîmpărtășită, nivelul redus de adaptare
şcolară, neputinţa de a-şi asigura studiile, plângerile, obiecţiile şi
frecventele invitaţii la ședințele clasei);
•singurătatea (în cazul insuccesului şcolar, al despărţirii de
prietenul drag, de părinţii plecaţi peste hotare la muncă, în
anturajul părinţilor cu cerinţe exagerate sau care duc un mod de
viaţă nesănătos, sau care i-au lăsat în voia soartei, având prea
mare încredere în ei ş.a.m.d.);
•deşertăciunea vieţii (nu mai vede farmec în viaţă);
•romantismul morţii timpurii;
•protestul împotriva ordinii din lumea adulţilor;
•imitarea;
•drogarea şi fanatismul religios după intrarea în
diferite secte;
•alte lipsuri materiale, inclusiv şi neputinţa de a se
alimenta normal;
•cerinţele ale şcolii contemporane, care au
devenit foarte aspre (şcoala este normativă, neflexibilă,
neadaptată la toţi copiii);
•dorinţa de a atrage atenţia asupra problemelor
cu care se confruntă ori de a obţine mai multă
afecţiune din partea părinţilor;
•dorinţa de a-i pedepsi pe adulţi, a-i face să
înţeleagă cât de nedrepţi sunt cu ei;
•dereglările depresive şi presiunea succesului
(,,прессинг успеха”), tendința la modă de a face
neapărat studii, chiar în imposibilitate (în acest
cerc vicios de elevi intră eminenţii şi codaşii).
•problemele de trai (n-au locuinţe);
•căutarea unei lumi mai bune şi realizarea acestei
dorinţe prin pedepsirea celor care nu-i înţeleg ş.a.
Cum să ne comportăm cu prietenul
cu risc suicidar?
Dacă colegul face avertismentele verbale presuicidale
• „Am decis să mă omor!”
• „M-am săturat. Cât se poate!”
• „Mai bine să mor.”
• „Am trăit, mi-e de-ajuns.”
• „Îmi urăsc viaţa!”
• ,,N-am ochi să văd pe nimeni!”
• ,,Singura cale de ieşire din impas – este moartea.”
• ,,Nu mai pot!”
• ,,Nu mă veţi vedea niciodată!”