Vibrionaceae

Conf. univ. Dr. Irina Codita

King Cholera dispenses contagion: the London cholera
epidemic of 1866. By George John Pinwell.
Traced to a water pump on Broadwick Street,
by Dr John Snow, among the most important applications of
scientific method to medicine.
Familia Vibrionaceae
• Bacili Gram negativi, nesporulati,
necapsulati, mobili, flagel polar pentru
Genul Vibrio
• Similar cu Enterobactariaceae:
– Bacili G -, facultativ anaerobi
– Tropism primar catre tractul digestiv
• Diferit de Enterobactariaceae:
– Forma: bacili curbati, in forma de virgula
in culturi primare
– Oxidaza pozitivi majoritatea
Importanta medicala
• Genul Vibrio:
– Vibrio cholerae – serogrup O1: agentul
etiologic al holerei – mecanism secretor,
neinvaziv
– Vibrio cholerae – serogrup non O1:
forme mai usoare intestinale si infectii
extraintestinale
– Vibrio parahaemolyticus: colita invaziva
si infectii extraintestinale
Vibrio cholerae

• Caractere morfotinctoriale :
– Forma: bacili curbati, in forma de virgula
la prima izolare;
prin cultivare repetata pot deveni drepti
– Dimensiunea: 2-4 microni lungime
– Tinctorialitate: Gram –
Vibrio cholerae
• Caractere de cultivabilitate:
– Nepretentiosi nutritiv, cresc bine la pH 7,4 –
9,6
– Foarte sensibili la schimbarile de pH – pentru
izolare se utilizeaza apa peptonata alcalina
– Pentru crestere optima, necesita 2-3% clorura
de sodiu
– Pe medii selective (agent selectiv saruri biliare)
– colonii rotunde, usor bombate, cu suprafata
fin granulara, foarte translucide in primele 24
ore
– Pe medii lichide: pelicula la suprafata, care prin
cadere poate deveni depozit
Vibrio cholerae
• Habitat:
– Cele mai comune organisme in apele de
suprafata, sarate sau dulci
– Colonizeaza animalele acvatice:
• Unele specii bioluminiscente - stabilesc
relatii de mutualism cu pesti sau alte
vietuitoare marine
• Alte specii pot fi patogene pentru pesti,
broaste, alte nevertebrate si vertebrate
Caractere metabolice
• Oxidaza pozitiv
• Activitate metabolica bogata:
– Degradeaza glucoza (fara producere de
gaz) si maltoza
– Metabolizeaza aminoacizi: lisina,
ornitina, triptofanul (produc indol)
– Reduc nitratii la nitriti
– Lichefiaza gelatina (produc gelatinaza)
Rezistenta la agenti
fizici, chimici si biologici
• Supravietuieste in apele de suprafata mai multe
zile si se poate multiplica chiar in absenta
contaminarii fecale
• Supravietuieste mai multe zile pe legume, fructe
proaspete si in pestele crud, ustensile de
bucatarie, alte obiecte
• Viabil 1-2 saptamani in lapte, inghetata, unt
• Distrus de factori chimici si fizici:
– Cloramina 5% in 2 minute,
– Var cloros 200 g%o in 120 minute
– Clor 0, 5 mg %o in 15 minute
– Permanganat de potasiu 1%o 30 minute
– Fierbere 2 minute
Structura antigenica si
factori de patogenitate - 1
• Factori somatici, structurali:
– Flagel polar – Antigen H comun serogrup O1 si non O1 -
mobilitate
– LPZ din structura membranei externe a paretelui celular
– Antigen O –
peste 130 grupe antigenice O
• Vibrionii Grup O1 – 13 antigene somatice O (A-M) –
subtipuri:
– OGAWA ( A,B)
– INABA (A,C)
– HIKOJIMA (A,B,C)
• Vibrionii grup O1 – 2 biotipuri: clasic si ElTor
(diferente metabolice,
susceptibilitate la antibiotice si bacteriofagi)
• Tulpina non O1 Bengal – fenotip O special
– Fimbrii
– Adezine (hemaglutinine) si proteine ale membranei
externe (factor accesor de colonizare)
– Chemotactism fata de celulele mucoasei intestinale
Structura antigenica si
factori de patogenitate - 2
• Enterotoxina holerica
• Enzimele extracelulare – mucinaza,
proteaza, neuraminidaza –
faciliteaza aderenta la epiteliul ciliar si
fixarea toxinei prin receptorii activati

• Hemolizine
• Rezistenta la sarurile biliare
Toxina holerica - structura
• Margareta cu 5 petale:
– Petalele: unitati B
– Centrul: unitatea A:
• Unitatea A1 = unitatea activa;
• Unitatea A2 = piesa de legatura ( prin punti
disulfidice)
Unitate B

Unitate A1
Unitatea A
S S Unitate A2 –
piesa de legatura
Toxina holerica
• Etapele actiunii toxinei:
– 1. Neuraminidaza degradeaza gangliozidele de la
suprafata celulei intestinale la forma MONOSIALOSYL
(GM1 gangliozid)
– 2. GM1 gangliozidul poate fixa toxina holerica
– 3. Unitatea A este prezentata celulei intestinale
– 4. Unitatea A intra in celula intestinala
– 5. Puntile disulfidice sunt reduse de glutationul
intracelular, cu eliberarea unitatilor A1 si A2
– 6. Unitatea A1 interactioneaza cu NAD si sistemul
guanilatciclaza – adenilatciclaza, blocand adenilatciclaza
in forma activa
– 7. Sub actiunea AMPc care se produce continuu, ionul de
Cl- este eliminat continuu din celula, tragand dupa el apa,
Na+ , K+ si HCO3- ; clinic diaree apoasa
– 8. Se instaleaza dezechilibrul hidroelectrolitic si
acidobazic grav, cu posibil deces in cateva ore
Patogenie
• Calea de patrundere: digestiva - necesari 1010 -
1011 vibrioni
• Incubatie 1-4 zile
• Aderenta
• Toxinogeneza (pH, osmolaritate, temperatura)
toxina este termolabila
• Sindrom grav de deshidratare si acidoza cu deces
in 25 – 50 % din cazurile netratate
• Clinic: debut brusc, diaree apoasa in cantitati
foarte mari, zeama de orez, mucus, celule
epiteliale, vibrioni in numar mare; crampe, greata,
voma, anurie, tulburari de ritm cardiac, soc
• Exista si cazuri usoare sau inaparente (doar marca
serologica atesta trecerea prin boala)
Imunitate
• pH acid gastric, in cazurile cu
contaminare moderata
• Imunitate specifica de 2 – 7 luni dupa
boala:
– Ac locali, inhiba aderenta si producerea
de toxina – viata mai lunga
– Ac aglutinanti Ig M si Ig G – numai cei
anti antigen O sunt protectori,
antibacterieni
Tratament
• Refacerea volumului hidric si reechilibrare
electrolitica parenterala, apoi orala
(glucoza si electroliti)
• Intreruperea ciclului anormal de activare a
AMPc – tetraciclina – limite:
– unele tulpini rezistente;
– in realitate doar scurteaza evolutia – nu mai
este acceptat unanim
Epidemiologie - 1
• India – zona endemica de secole
(Hippocrat, chiar scrieri sanscrite)
• Documentarea transmiterii prin apa:
John Snow, Anglia, 1849
• Izolat 1883 Robert Koch
• Pandemii: prima 1917 – 6 pana în a
doua jumătate a secolului XX
• In 1961 – inceputul celei de-a 7-a
pandemii – biotip ElTor – s-a
raspandit in intreaga lume
Epidemiologie - 2
• Caractere biotip El Tor - virulenta crescuta:
– Rata caz:purtatori mult mai mica (1: 30-100 comparativ
cu 1:2-4 clasic)
– Durata de portaj mai mare dupa infectie
– Supravietuire mai indelungata in mediul extraintestinal
• Favorizare raspandire geografica:
– 1969 – 1974: inlocuie tulpinile clasice in India
– 1991: epidemie Peru, dupa 100 ani de absenta a holerei
– 1992 -1993: epidemii recurente in U.S.A.
– 1991-1994: 1.041.422 cazuri in emisfera vestica, cu 9.642
decese (rata fatalitatii 0,9%)
– La noi ultimele cazuri in 1994 (din Turcia); 1993 transmitere
autohtona
• Noi caractere:
– 1982: Bangladesh – biotip clasic
– 1992: Bangladesh: epidemie cu foarte multe cazuri; V. cholerae
O139 Bengal, derivat din El Tor, dar modificat (susceptibilitate
generala) – alte 11 tari in Asia
Epidemiologie-3
– La ora actuală – schimbare a
tulpinilor celei de-a 7-a pandemii,
cu emergența:
• V. cholerae O139 (forme mai severe),
• V. cholerae O1 El Tor hibrid :
2002, Bangladesh - hibrizi biotip El
Tor/biotip clasic O1 = variante Matlab
• V. cholerae O1 El Tor cu subunitate toxinică
B alterată
– Unii sunt de părere că emergența 0-
139 în India ar fi începutul celei de-a
8a pandemii!
Profilaxie
• In special comportamentala:
fierbere ape, spalare legume, spalare
maini
• In epidemie: tratarea excrementelor
cu cloramina
• Există 3 vaccinuri orale holerice
OMS pre-calificate (OCVs) in uz:
Dukoral, Shanchol și Euvichol (Korea-
2015) – pt. epidemii si/sau endemii
 Diagnostic de laborator
• Prelevate: materii fecale cu aspect caracteristic
• Examen microscopic direct si cu microscop cu
contrast de faza: vibrioni mobili
• Cultivare:
– Imbogatire apa peptonata alcalina
– Medii selective cu saruri biliare, zaharuri – colonii tipice,
stralucitoare, mici
• Identificare:
– Aspect caracteristic microscopic si pe mediile de
cultivare
– Oxidaza pozitiv
– Aglutinare pe lama cu antiser O1
– Diferentiere biochimica
 Materii fecale în holera

Aspectul materiilor fecale ca apa de orez

http://intranet.tdmu.edu.ua/data/kafedra/internal/i
nfect_desease/classes_stud/en/med/lik/ptn/Infec
tious%20diseases/5/02.%20Cholera.%20Intestinal%
20infectious.htm
Microscopie cu contrast
de faza

http://intranet.tdmu.edu.ua/data/kafedra/internal/i
nfect_desease/classes_stud/en/med/lik/ptn/Infec
tious%20diseases/5/02.%20Cholera.%20Intestinal%
20infectious.htm

Vibrio cholerae – in preparat umed se observa mobilitatea

Schema de diagnostic - 1
Materii fecale

Insamantare Facultativ îmbogățire pe apa

rapida pe mediu peptonata alcalina – insamantare
TCBS cultura de 6 ore (eventual
trecere la 18 ore si insamantare
dupa 6 ore

Aspect macroscopic pe TCBS:

Colonii galbene, stralucitoare, Identificare
2-4 mm Ø, pot fi plate, cu centrul acuminat

http://apps.who.int/medicinedo
Trecere pe medii cs/documents/s16330e/s16330
neselective: e.g.TSI, agar e.pdf
sânge
Aspectul coloniilor pe
mediu TCBS

http://intranet.tdmu.edu.ua/d
ata/kafedra/internal/infect_d
esease/classes_stud/en/med/
lik/ptn/Infectious%20disease
s/5/02.%20Cholera.%20Intes
tinal%20infectious.htm
Vibrio cholerae pe TSI și
agar sânge

V. cholerae- Hemoliza pe
V. cholerae pe TSI
agar sange
 Schema de diagnostic - 2

Cultura de pe medii Teste opționale de screening

neselective: e.g. TSI pentru confirmare:
-TSI
-Oxidază
-Testul corzii
Identificare serologică -Colorație Gram
Oxidază pozitiv

http://apps.who.int/medicinedocs/docum
ents/s16330e/s16330e.pdf
Testul corzii pozitiv

Vibrio cholerae pozitiv ǂ Aeromonas spp. negativ

http://apps.who.int/medicinedocs/docum
ents/s16330e/s16330e.pdf
Coloratie Gram Vibrio
cholerae

http://www.bacteriainphotos.com/vibrio
_cholerae_Gram_stain.html
 Schema de diagnostic -3
Identificare serologică
Ser polivalent anti-O1
si control solutie salina
fiziologica

Pozitiv cu ser anti-O1 Negativ cu ser anti-O1 – testare cu ser anti - O139

Ser anti-Inaba si ser anti-Ogawa Ser anti-O139 si control cu solutie salina fiziologica

Pozitiv Pozitiv

V. cholerae O139 Se trimite la un

V. cholerae O1 Inaba sau Ogawa Laborator
international de
Tulpinile suspecte de V. cholerae O1 Hikojima referinta pentru
se trimit la un laborator international de confirmare si
referinta testare pentru
toxina
Testarea sensibilitatii la antibiotice prin
disc difuziune pe agar Mueller Hinton
 Cuvinte cheie
• Vibrion mobil, O1 si non O1
• Subtipuri
• Biotipuri O1 clasic si/sau El Tor, variante hibride,
variante modificate
• Toxina holerica termolabila
• Sistem guanilatciclaza/adenilatciclaza
• Deshidratare, soc
• Apa peptonata, TCBS
• A saptea pandemie – El Tor
• A opta pandemie - O139?
Familia Spirillaceae
• Genuri cu importanta medicala:
– Campylobacter
– Helicobacter
– Spirillum
Campylobacter - 1
• Bacili Gram negativi, forma caracteristica de S
sau spirale, mobili prin flageli polari, nesporulati,
necapsulati, microaerofili (5% O2, 10% CO2, 85%
azot)
• Produc imbolnaviri umane: enterocolite (ileon
terminal, rect), rar infectii sistemice; se pot
transmite de la animale (cel mai frecvent pui
cruzi), prin atingerea unor alimente care se
consuma neprelucrate termic (paine, salata etc.);
epidemii hidrice
• C. jejuni (90-95% imbolnaviri), C. coli – invadeaza
celulele epiteliului intestinal; enterotoxine –
diaree dizenteriforma cu sindrom pseudogripal
Campylobacter - 2
• Necesitati nutritive speciale
• Carboxifil
• Oxidaza si catalaza pozitivi
• Nu metabolizeaza carbohidratii
• Testul hipuratului
• Temperatura optima 42-43 0 C
• Medii selective cu antibiotice
Helicobacter pylori
• Evidentiat in cultura de Marshall si
Warren abia in 1984, initial inclus in genul
Campylobacter
• Intalnit la om si primate (alte 9 specii la
animale)
• Principala caracteristica: tolereaza mediul
foarte acid de la nivelul stomacului (la cel
putin 1 din 4 persoane); corelata cu
afectiuni ale stomacului – tratament cu
antibiotice in ulcer (important sa
cunoastem sensibilitatea tulpinilor)
Helicobacter pylori –
caractere generale
• Bacterie spiralata in frotiuri din prelevate - 0,5 –
3 microni
• Incurbat, in U sau coarne de berbec; in culturi
vechi - cocoizi
• 4 flageli polari
• Pretentios nutritiv, microaerofil; necesita multa
umiditate; optim 37 0 C
• Colonii mici, transparente, slab beta-hemolitice
dupa 4-5 zile
• Oxidaza si catalaza pozitiv
• Produce o mare cantitate de ureaza (de 100 x mai
mult ca Proteus vulgaris) – neutralizeaza acidul
Test rapid Helicobacter:
sange, fecale, biopsie
gastrica
Uree in aerul expirat
 Caractere cultivare
Helicobacter pylori
• Pretentiosi , microaerofili, cer 5-10% CO2 si umiditate
inalta.
• Optim 37°C, nu cresc la 43°C si sub 30°C.
• Cresc mai bine pe agar sange si agar chocolat dupa incubare
de 2-5 zile. Colonii circulare, convexe, translucide cu
diametrul de peste 2 mm.
• Pe agar Columbia dau colonii mici, in forma de dom,
translucide si uneori slab hemolitice.
Helicobacter pylori pe
agar sange