Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INIȚIERII ÎN APRECIEREA
UNUI GRUP
Balent Andreea
Gliga Livia
Scripcariu Crina
Grupa VI, Anul II
Teoria disonanţei cognitive a fost introdusă de Leon Festinger (1919-1989). Una
dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are motivația oamenilor
de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Aşadar, disonanţa
cognitivă reprezintă o stare de tensiune care apare ori de câte ori o persoană are în acelaşi timp
două opinii care nu numai că nu se susţin una pe alta, dar se exclud.
Este o observație frecventă că persoanele care trec prin multe probleme sau prin
durere pentru a obține ceva, au tendința de a o aprecia mai tare decât persoanele care obțin
același lucru cu minim de efort. În analogie, indivizii care trec printr-o inițiere severă pentru a
câștiga admiterea într-un club sau o organizație, ar trebui să aibă tendința de a se gândi în
termeni mai buni la acea organizație decât cei care nu trec printr-o inițiere severă pentru a
câștiga admiterea.
Teoria disonanței cognitive prezice această relație în următoarea manieră:
indiferent de cât de atractiv este un grup pentru o persoană, este rareori complet pozitiv. De
exemplu, de obicei sunt aspecte ale grupului pe care individul nu le agreează. Dacă a trecut
printr-o inițiere neplăcută pentru a căștiga admiterea în grup, cogniția lui cum că a trecut
printr-o experiență neplăcută pentru a deveni membru este disonantă cu cogniția cum că sunt
lucruri la grup pe care nu le agreează. Poate reduce această disonanță în două feluri: se poate
auto-convinge că inițierea nu a fost atât de neplăcută sau poate exagera caracteristicile pozitive
ale grupului și minimiza aspectele ei negative.
Există o legătură între gradul de iniţiere al
subiecţilor într-un grup şi percepţia lor despre
acesta?
G1 G2 G3
Participanţi: 63 de femei din Colegiu:
• 33 dintre ele s-au oferit voluntare să participe la o serie
de discuții de grup despre psihologia sexului
8 – referitoare la participanţi
Procedeu:
- Subiecţii vin în laborator pentru a face parte din grupul centrat pe problematica
psihologiei sexuale şi iau legătura cu experimentatorul. Acesta le explică că este necesar ca
fiecare potenţial membru să treacă un test pentru a se asigura dacă realmente vrea să facă parte
din grup şi dacă problematica nu îi jenează.
- Procesul de iniţiere presupune a citi un material jenant sau non-jenant în faţa
experimentatorului
- Experimentatorul a folosit o înregistrare pe care a prezentat-o tuturor subiecţilor,
modificând-o astfel încât să pară o discuţie în timp real
- După ce participanţii ascultau “discuţia”, experimentatorul le explica faptul că după
fiecare întâlnire, toţi membrii grupului completează un chestionar în care își exprimă reacțiile la
discuție
- La final, experimentatorul a angajat fiecare subiect într-o conversație pentru a
determina dacă a fost sau nu suspicios în ceea ce privește procedura.
- De asemenea adevărata natură a experimentului a fost explicată în detaliu
I. Selecţia participanţilor
1. Trăsături de personalitate
Nivelul iniţial de motivaţie – controlat prin randomizare (subiecţi distribuiţi
aleatoriu în una din cele trei condiţii)
2. Caracteristici socio-demografice
Mediul de provenienţă – persoanele provenite din mediul rural pot fi mai conservatoare, astfel în
momentul abordării unei teme tabu, percepţia despre grup este influenţată în mod negativ
CONTROL: Evaluarea anterioară a deschiderii faţă de temă
3. Experienţe anterioare
Aderarea la un grup – dacă subiectul a participat în trecut la probe cu un nivel de dificultate mai
ridicat, va găsi probele din actualul studiu mai puţin dificile şi va avea o disonanţă cognitivă mai mică
=> va percepe grupul din prezent ca fiind mai puţin atractiv faţă de subiecţii care în trecut nu au intrat
în contact cu probe pentru a adera la un grup
CONTROL: Vor fi selectaţi doar participanţii care nu sunt familiarizaţi cu astfel de probe
4. Stări de moment
Dispoziţia subiectului îi poate influenţa părerea despre grupul la care se înscrie; persoanele cu o
dispoziţie proastă vor avea o percepţie negativă asupra grupului, în comparaţie cu persoanele cu o
dispoziţie bună
CONTROL: Evaluarea stării de moment, la începutul experimentului, prin intermediul unei scale/chestionar
→ neatractiv
DESIGNUL CERCETĂRII
Masculin G1 G2
Gen
Feminin G3 G4
METODĂ
Participanţi: 100 de subiecţi → 50 de gen masculin
→ 50 de gen feminin