Etiologia infectiei HIV

• familia retrovirus - datorita replicarii sale prin activitatea unei

enzime RT care transcrie ARN-ul viral in ADNdc

• subfamilia lentivirusuri - produce o infectie cronica persistenta,

efectul patogenic se dezvolta lent

• implicate in patologia umana sunt virusurile : HIV-1, HIV-2

 Originea HIV
• Similaritate intre virusul HIV si virusurile simiene SIV

• HIV -1 pare sa provina de la un cimpanzeu din Africa Centrala

- Pan troglodytes troglodytes

• HIV-2 provine de la maimuta Cercebus atys din Africa de Vest

• similaritatea genetica intre HIV-1 si HIV-2 este de 40-60%

 Structura virusului HIV
1. Anvelopa alcatuita din proteinele virale si prot celulei gazda
incluse intr-un bistrat lipidic gp 120 (structuri in buton) = ag
viral major gp 41 (transmembranara) = factor fuzogen
2. Membrana interna (matrix) - proteina p17
3. Miez viral
- proteina p24 - proteina majora a nucleocaps
- enzime necesare replicarii si integrarii ARN
RT, integraza, proteaza
- genomul viral - 2 molecule de ARN mc
- proteine virale - p7, p9 legate de genomul viral cu rol
in reglarea expresiei genelor
 Genomul HIV (9 gene)
• Secventele codante ale genomului HIV sunt reprezentate de :
3 gene structurale majore - gag, pol, env
gag - precursor proteic al core ( p24, p7,p9 )
pol - codifica RT, integraza, proteaza
env - codifica proteinele anvelopei
6 gene reglatoare – tat, rev, nef, vif, vpr,vpu
(HIV- 2 contine gena vpx in loc de vpu)
rol in desfasurarea ciclului replicativ HIV , responsabile
de anumite efecte patogene
• Secventele necodante sunt situate la fiecare extremitate a ADN-
ului proviral =secvente repetitive - LTR (long terminal repeat)-
permit integrarea prov in genomul cel gazda
Epidemiologia infectiei
HIV-SIDA
 Epidemiologia infectiei HIV pe plan global
UNAIDS 2015
• Numar total de cazuri de infectie HIV
• Numar cazuri HIV la adulti
• Numar de femei cu infectie HIV
• Numar de copii (<15 ani) cu HIV
• Cazuri noi de infectie HIV in 2015
la adulti
la copii
• Numar de decese prin SIDA
36,7 (34 - 39,8) milioane
34,9 (32,4 - 37,9) milioane
17,8 (16,4-19,4) milioane
1,8 (1,5 - 2,0) milioane
2,1 ( 1,8 - 2,4) milioane
1,9 (1,7 - 2,2) milioane
150.000 (110.000-190.000)
1,1 (0,9 - 1,3) milioane
 Cai de transmitere a infectiei HIV

• Calea sexuala – homosexuala, heterosexuala

cofactori: ulcere genitale, STD

• Calea parenterala – sange, produse de sange,

droguri iv

• Calea materno-fetala 15 - 30% - sarcina, in timpul

travaliului, postpartum – alaptare

• Transmitere ocupationala

Importanta este cantitatea de virus (ARN-HIV) in

momentul expunerii
 Risc de transmitere HIV

• Contact homosexual pasiv 1- 2%

activ 0,06%
• Contact heterosexual 0,08 – 0,2%
• Sex oral 0,06%
• Folosire de ace contaminate – 0.003% riscul creste in
cazul punctiei venoase 0,67%
Factori exogeni
STD – factor de risc major (HSV 2, sifilis), leziuni ulcerate
locale
Circumcizia - reduce riscul de transmitere la barbati
 Transmiterea ocupationala a infectiei HIV
Risc de transmitere a infectiei HIV:
• 0,3% (0,2-0,5%) dupa expunere la sange contaminat pe cale
percutana
• 0,09% dupa contactul intre mucoase si sange contaminat
• risc existent dar necuantificat pentru contactul intre un
tegument cu leziuni minime si sange si pentru expunerea la
alte fluide contaminate cu HIV
Risc major:
• Cantitate mare de sange (seringa cu sange contaminat)
• Contaminare directa cu sange arterial sau venos
• Leziune profunda
• Pacientul sursa in stadiu avansat de boala, cu incarcatura
virala HIV crescuta
Imunopatogenia infectiei HIV
 Patogenia infectiei HIV (1)

• După pătrunderea virusului HIV în celule se produce migrarea

acestora către ganglionii limfatici regionali urmată de diseminarea
hematogenă în diferite ţesuturi limfoide.
• Tesuturile limfoide joaca un rol cheie în diseminarea infecţiei HIV.
• Precoce în evoluţia bolii se produce şi o depleţie masivă a
limfocitelor CD4 de la nivel intestinal.
Diagnosticul de laborator in infectia HIV
 Metode indirecte

1. Teste de depistare - detectarea Ac anti HIV prin metode

imunoenzimatice ELISA
teste ELISA - reactie Ag-Ac intre Ac serici ai subiectului
infectat si Ag virale produse in lab
- Sb si Sp de > 98%
- nu detecteaza subtipurile “O” si “N”
- rezultate fals negative- in “fereastra serologica” -
3 - 4 sapt  6 luni
- teste de g lll det Ac de tip Ig G si Ig M
Ag = proteine virale recombinante produse
prin inginerie genetica
 Teste rapide

• Ora Quick, Uni-gold Recombigen HIV test

- rezultate in 20 min
• din saliva (OraSure) - Sb si Sp asem cu testele din ser
• din urina - Calypte HIV-1 Urine EIA - testele poz verificate prin
teste serologice
• din secretiile vaginale
 2 Teste de confirmare - Western-blot

• permite evidentierea concomitenta a mai multor Ac impotriva Ag

virale, proteice sau glicoprot. dupa Gm

• proteinele virale separate prin electroforeza dupa transferul

printr-o membrana de nitroceluloza, se incubeaza cu serul
pacientului. Ac din ser se leaga specific de proteinele virale si sunt
identificati cu controale standard.

• prezenta Ac impotriva unei proteine virale este evidentiata printr-

o r. imunoenz care arata pozitia proteinei sub forma unei benzi
colorate
 Metode directe
3. Detectarea Ag p 24
• indicat in suspiciunea de primo-infectie HIV
4. Detectarea ADN sau ARN viral - PCR
permite detectarea ADN proviral integrat in ADN celular
ARN genomic din particula virala
PCR - ADN proviral - util pentru dg infectiei neonatale HIV
PCR - ARN - HIV plasmatic - util in dg infectiei acute HIV,
monitorizarea tratam ARV, rol predictiv pentru
aprecierea ratei de progresie si a probabilitatii de transmitere HIV
5. Izolarea HIV in culturi de celule - din plasma sau din MN din
sangele periferic (PBMC)
- metoda dificila, costisitoare
 Infectia acuta HIV

• Studiile arata ca 50% din cazurile de infectie HIV se transmit in

faza de infectie acuta
• Factorii care contribuie la riscul crescut in aceasta perioada
sunt:
 nivelurile foarte inalte ale incarcaturii virale HIV
 comportamentul la risc – persoana nu isi cunoaste statusul
serologic
 manifestarile clinice nespecifice “flu-like” sau
“mononucleosis- like” care nu sunt de cele mai multe ori
interpretate in relatie cu infectia HIV
 Semne si simptome asociate sindromului
retroviral acut- frecventa
Tablou polimorf, apare la 50-70% din pacientii care au contactat HIV
debut dupa 2-4 sapt. (max 6s)

• Febra 80% • Febra si rash 46%

• Astenie 78% • Faringita 44%
• Artralgii 54% • Ulceratii bucale 37%
• Cefalee 54% • Redoare de ceafa 34%
• Inapetenta 54% • Scadere ponderala 32%
• Rash 51% • Confuzie 25%
• Transpiratii 51% • Fotofobie 24%
• Mialgii 49% • Ulceratii anale si genitale 5%
• Greata 49%
• Diaree 46%

Remisiune spontana dupa 2-4 saptamani

 Perioada simptomatica

• candidoza oro-faringiana
• leucoplakia paroasa a limbii
• herpes zoster
• neuropatie periferica
• anemie, leucopenie, trombocitopenie
• cardiomiopatie, nefropatie HIV, LIP
• febra, diaree, G, transpiratii
 Manifestari clinice definitorii SIDA (2)
• Infectie cu Mycobacterium tuberculosis pulmonara sau
extrapulmonara
• Infectie cu MAC (Mycobacterium avium complex)
• Pneumonia cu Pneumocystis jiroveci
• Pneumonii bacteriene recurente
• Sepsis recurent cu salmonella
• Toxoplasmoza cerebrala
• Leucoencefalopatia multifocala progresiva
• Wasting syndrome ( sd de emaciere HIV)
• Cancer invaziv de col uterin
 Scopul terapiei ARV

• Supresia maximala si durabila a incarcaturii virale (ARN-HIV)

• Refacerea si/sau conservarea functiei immune (limfocite T
helper-CD4 +)
• Reducerea transmiterii infectiei HIV
• Reducerea morbiditatii si mortalitatii prin HIV, prelungirea
duratei de viata dar si a calitatii vietii
Regimuri cu INNRT (EFV, NVP, ETR)

Avantaje Dezavantaje
• usor de administrat • bariera genetica de
rezistenta joasa, intr-o
• T1/2 lung treapta
• rezistenta incrucisata intre
EFV si NVP
• RA severe: rash - sd.
Stevens Johnson,
hepatotoxicitate (NVP)
• tulburari neuro-psihice :
cefalee, ameteli, insomnia,
depresie (EFV)
• transmiterea rezistentei
mai frecventa decat pt IP
 Regimuri cu IP
Avantaje
• rezistenta “in mai multe
trepte” bariera genetica
inalta
• inhibarea replicarii virale se
produce la nivelul RT si a
proteazei
Dezavantaje
• complicatii metabolice
(dislipidemie)
• efecte gastro-intestinale (diaree,
greturi, varsaturi)
• multiple interactiuni
medicamentoase
(metabolizare la nivel hepatic,
citocrom P450)
• numar mai mare de tablete