Elaborarea lucrarii de

licenta
SNSPA an III
 Metodologie

1. Obiective si ipoteze
2. Subiecti
3. Instrumente
Cantitativ vs calitativa
4. Design
 Eșantionare

• Selecţia participanţilor
• Rezultatul acestei operaţii constă în alcătuirea unui grup
de persoane: eşantion de populaţie care îndeplineşte o
serie de trăsături importante pentru tema studiată.
 Eșantionare
• Populaţia generală: toţi subiecţii ce prezintă calitatea care ne
interesează în studiu: toţi studenţii dintr-o facultate
• Cadrul de eşantionare: reprezintă o modalitate de restrângere
a populaţiei în funcţie de criteriul stabilit, o listă cu membrii
populaţiei care au calitatea pe care urmează să o cercetăm:
studenţii care frecventează biblioteca universităţii
• Eşantionul: o populaţie numeric selectată din cadrul de
eşantionare: o parte din studenţii înscrişi în lista cititorilor;
primii zece studenţi din bibliotecă
• Elementul: orice reprezentant al grupului selecţionat: un
student care citeşte cărţi din bibliotecă
 Eșantionare

• Validitatea externă a studiului este conferită de măsura în

care aceste date sunt reprezentative pentru întreaga
populaţie. Scopul cercetării este descrierea
caracteristicilor populaţiei generale şi nu doar ale
eşantionului.
• Posibilitatea generalizării rezultatelor obţinute pe un grup
stabilit conform regulilor eşantionării depinde de gradul
de reprezentativitate.
 Eșantionare - tipuri

• Neprobabilistică: nu există o cale de estimare a

probabilităţii unui element de a fi inclus în eşantion
• Presupune alegerea la întâmplare a unui grup dintr-o
populaţie, fără nici o garanţie că fiecare element are
şansa de a fi inclus în eşantion.
• Avantaj principal: timp scurt de formare a grupului de
subiecţi
 Eșantionare - tipuri

• A1. eşantionare neprobabilistică întâmplătoare: criterii

de disponibilitate şi voluntariat
• Problema: gradul de reprezentativitate al eşantionului –
impune obţinerea de informaţii suplimentare despre acea
populaţie pentru a afla dacă rezultatele sunt sau nu
reprezentative.
 Eșantionare - tipuri

• A2. eşantionarea neprobabilistică jurizată: grup de

experţi care selectează elementele eşantionului.
Persoanele selectate au o serie de calităţi care le fac apte
să facă parte din eşantion.
 Eșantionare - tipuri

Eșantionare Probabilistică: pentru a avea certitudinea

validităţii rezultatelor cercetării, se apelează la metode
probabilistice de selecţie a subiecţilor – eşantion
reprezentativ.
 Eșantionare - tipuri
• B1. Eşantionarea simplu randomizată: tehnică de bază
utilizată şi în cadrul celorlalte tipuri de eşantionare
probabilistică. Asigură şanse egale tuturor persoanelor de a fi
selectate în eşantion.
• Presupune utilizarea tabelelor cu numere întâmplătoare.
• Problema: numărul optim pentru ca eşantionul să fie
reprezentativ. Nu există un număr de aur, mărimea eşantionul
depinde de omogenitatea/eterogenitatea populaţiei de bază.
Pentru o populaţie foarte eterogenă, ar trebui să lucrăm cu
întreaga populaţie căci populaţia s-ar suprapune eşantionului.
• În general, gradul de omogenitate al populaţiei se plasează în
zona medie.
 Eșantionare - tipuri
• B2. eşantionarea stratificat randomizată: primul pas
constă în divizarea populaţiei în 2-3 sau mai multe
subpopulaţii numite straturi si randomizarea simplă
pentru fiecare subgrup.
• 2 reguli: un eşantion pentru fiecare strat şi dimensiunea
populaţiei din strat să fie direct proporţională cu
dimensiunea eşantionului.
• De aplicat când straturile sunt reprezentate de segmente
omogene de populaţie. Are o reprezentativitate crescută.
 Eșantionare
• n= t² * p * (1-p) / e²
unde:
n= marimea esantionului
t= valoarea teoretica a probabilitatii acceptate ( se ia de
regula t=1,96 pentru un nivel al increderii de 95%)
p= procentul in care populatia detine carcateristica de esantionare (de
regula =0,50)
e= eroarea limita de reprezentativitate admisa (se accepta valori intre
1% si maxim 5%)

corectie in functie de marimea populatiei

= 384,16
 Eșantionare
• Corectie in functie de marimea populatiei
corectie in functie de marimea populatiei
n1= n/ [1+ (n-1)/N]
unde:
n1= marimea esantionului corectat
n= marimea esantionului obtinut – vezi slide anterior
N= populatia totala
Grade de libertate si t critic
 Operationalizarea conceptelor
Operationalizare - Descrierea constructului în termeni
comportamentali concreţi, în caracteristici măsurabile,
observabile
• Paşii operaţionalizării:
• conceptul
• dimensiunile
• indicatorii
• indicii
 Obiective si ipoteze
Obiective si ipoteze
Ipoteza
o tentativă de explicare a unei probleme de cercetare/ o
explicaţie posibilă care urmează a fi verificată prin cercetare
un enunţ conjunctural despre relaţia dintre două sau mai
multe variabile
enunţul unei relaţii cauzale într-o formă care permite
verificarea empirică
 Obiective si ipoteze
Ipoteze – functii:
- ghidează procedurile de culegere, analiză şi interpretare a
datelor,
- ghidează cercetarea propriu-zisă,
- asigură un răspuns temporar la problema cercetată.
- delimitează domeniul de cercetare şi precizează locul
rezultatelor obţinute în contextul informaţiilor existente:
dacă prezenta cercetare continuă o alta, verifică o teorie
existentă, propune o nouă teorie, etc.
 Ipoteze
1. Remuneraţia și performanţa profesională
2. Diferenţe de vârstă în percepţia succesului profesional
3. Implicaţiile stimei de sine asupra rezultatelor profesionale
4. Satisfacţia în muncă și vechimea în companie.
5. Influenta factorilor familiali asupra dezvoltării profesionale
6. Dinamica stresului organizaţional în funcţie de nivelul ierarhic
7. Stilul de conducere si performantele grupului
8. Impactul relaţiilor preferenţiale in cadrul grupului asupra
succesului profesional
 Prelucrarea datelor

• Ipoteze si verificarea statistica

H 0 adevarat H 0 fals
Respingem H0 Eroare de tip I P=1-beta (Puterea
Fals pozitiv testului)
p=1-alfa
Acceptam Ho p=alfa Eroare de tip II
Fals negativ
p=beta