Raut Roxana Garofita

Postelnicu Marian Adrian

Radu Andrei
Oltei Marius
 Biogazul este un amestec de gaze combustibile,
care se formeaza prin descompunerea
substantelor organice in mediu umed si lipsa
de oxigen. Componentul de baza a biogazului
este metanul.
 Celuloza este principalul component a materiei
organice utilizate la formarea biogazului.
Continutul celulozei in materia organica este
de circa 50%. Dintre alte componente putem
mentiona plantele acvatice, algele, resturile
animaliere etc.
 În prezent exista circa sapte procedee de
recuperare a energiei din reziduurile organice
agricole: fermentarea anaeroba la temperatura
mediului ambiant, fermentarea anaeroba la
temperaturi ridicate, descompunere anaeroba
termofila, distilarea distinctiva, compostarea,
incinerarea si transferul de caldura.
 Cel mai ridicat potential il are procesul de
fermentare anaeroba la temperaturi in jur de
40°C.
 Fermentarea anaeroba
 Prin fermentarea anaeroba microorganismele
descompun materia organica, eliberand o serie
de metaboliti, in principal bioxid de carbon si
metan. În dependenta de materia prima,
cantitatea de metan in biogaz este de 35-80%.
Cantitatea maxima de metan se obtine la
fermentarea resturilor animaliere, in special de
la complexele avicole.
 Biogazul produs prin procesul AD este ieftin și
constituie o sursă de energie regenerabilă,
acesta producând, în urma combustiei, CO2
neutru și oferind posibilitatea tratării și
reciclării unei intregi varietăți de reziduuri și
produse agricole secundare, a diverselor
bioreziduuri, a apelor reziduale organice
provenite din industrie, a apelor menajere și
namolurilor de canalizare, pe o cale sustenabilă
și “prietenoasă” cu mediul înconjurător.
 Biogazul necesita a fi prelucrat pana la
utilizare. De obicei este trecut prin separatoare
speciale, unde metanul este separat de restul
gazelor. Utilizarea biogazului brut (preseparat)
poate duce la intoxicare, deoarece in restul
gazelor se poate contine gaze toxice.
Dintre componentele chimice ale materiei
organice gradele cele mai ridicate de
conversiune in biogaz au celulozele,
hemicelulozele si grasimile.
 Fermentarea anaeroba nu poate avea loc in prezenta
luminii si oxigenului, in lipsa unui mediu cu umiditate
mare. La descompunerea materiei organice mai
participa microorganismele fermentative
nespecializate: bacterii celulozice, lactice, acetice,
sulfat-reductoare si denitrificatoare, precum si
numeroase specii de ciuperci si unele drojdii.
Microorganismele mentionate isi petrec activitatea in
prima faza a fermentarii.
În faza urmatoare, numita metanogeneza, actioneaza
bacteriile metanogene anaerobe specializate in
producerea de metan. Majoritatea metanobacteriilor
folosesc ca substrat numai hidrogenul si bioxidul de
carbon. Metanul se formeaza prin reducerea bioxidului
de carbon si oxidarea hidrogenului gazos de catre
metano-bacteriile, care folosesc hidrogen. Reactia
sumara a procesului este:

 CO2 + 4H2O --> CH4 + 2H2O + Q(energie)

 Metanul este componentul care confera biogazului
valoare energetica. În stare pura este un gaz
combustibil, lipsit de culoare, miros sau gust; mai
usor decat aerul (M=16); arde cu flacara albastruie;
are o putere calorica de 97 MJ pe mililitru (putin
mai mult ca motorina). Biogazul, comparativ cu
metanul pur, are o putere de 25 MJ/ml, din cauza
prezentei in el a bioxidului de carbon si altor gaze.
Metanul nu se liche-fiaza la temperatura mediului
ambiant (de la -20°C pana la +40°C). Se pastreaza
la presiuni joase in containere cu volum mare sau
presiuni ridi-cate in volume mici. De exemplu, o
butelie de 0,1 ml la presiunea de 200 barili contine
28 ml de metan, cu care un tractor poate functiona
8 ore.
 Întrebuintarea metanului.
a) Metanul se intrebuinteaza ca agent energetic.
Este un combustibil superior carbunelui si chiar
unor produse petroliere prin puterea calorica mai
mare, cheltuieli de exploatare si transport mai
redus.
b) metanul poate fi utilizat la obtinerea
hidrogenului prin descompunere
CH4 --> C + 2H2
sau prin oxidare, cand se obtine carbon, vapori de
apa sau oxizi de carbon si hidrogen
2CH4 + O2 --> 2CO + 4H2
c) este importanta reactia de clorurare a metanului,
in urma carora se obtine clormetan, diclormetan,
tricolormetan, tetraclormetan
CH4 + Cl2 --> CH3Cl + HCl
 Componentele principale ale biogazului:
 50 – 75 % metan (determină conţinutul
energetic!)
 20 – 45 % CO2
 Urme de alte gaze, hidrogen şi vapori de apă.
 Materiile prime
 Tipurile de reziduuri folosite în general sunt:
 - deşeuri piscicole
- deşeuri menajere organice, sortate
- deşeuri de abator
- deşeuri/reziduuri alimentare
- băuturi carbonatate, bere, alcool
- deşeuri farmaceutice
- alimente contaminate bacteriologic sau chimic
- materii organice cu un conţinut mare de
grăsimi, proteine sau zaharuri
 Sursă regenerabilă de energie În prezent, producerea la nivel
global a energiei este în mare măsură dependentă de sursele
de energie fosilă (petrol brut, lignit, antracit, gaze naturale).
Aceste surse sunt rezultatul fosilizării resturilor plantelor şi
animalelor moarte, care au fost expuse la presiune şi
temperatură în scoarţa terestră timp de sute de milioane de
ani. Din această cauză, combustibilii fosili reprezintă surse
neregenerabile de combustibili, ale căror rezerve sunt
consumate mult mai repede decât sunt formate cele noi.
 Reduce dependenţa de importuri de combustibili fosili
Combustibilii fosili reprezintă resurse limitate, concentrate în
puţine zone geografice de pe planeta noastră. Acest lucru
creează, pentru ţările situate în afara acestor areale, o stare
permanentă şi nesigură de dependenţă de importul de resurse
energetice.
 Contribuţie la ţintele UE pentru energie şi mediu Lupta
împotriva încălzirii globale reprezintă una dintre principalele
priorităţi ale politicilor europene pentru energie şi mediu.
 Multam’ fain pentru vizionare si auditie!