Fitoterapia

în
afecţiunile respiratorii

Dr. Carmen Nonn

Dr. Dalia Faur
Fitoterapia în afecţiuni respiratorii
Plante medicinale, produse vegetale
 utilizare internă:
• plante medicinale cu acţiune:
• diaforetică, antifebrilă
• demulcentă
• expectorantă
• spasmolitică
• antibiotică, antivirală
 utilizare externă:
• uleiuri volatile
 DIAFORETICE
 reducerea simptomelor primare în infecţii ale tractului
superior (dureri de gât, rău general)

 ceaiuri calde, băi calde ale picioarelor

→ favorizează diaforeza
→ reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice

→ protejează mucoasele de uscare

 DIAFORETICE

• Tei -Tilia platyphyllos

• Salcie -Salix alba

• Creţuşcă -Filipendula ulmaria

• Soc -Sambucus nigra

 TILIA SPECIES
flori de tei -Tiliae flos
Tilia platyphyllos = T. grandifolia (tei mare)
Tilia cordata (tei roşu, pădureţ)
Tilia tomentosa = T. argentea (tei alb, argintiu)
Tiliaceae

Tilia platyphyllos Tilia cordata Tilia tomentosa

 TILIAE FLOS
Compoziţie chimică:
mucilagii, ulei volatil cu farnesol
tanin, flavonoide, saponine, cumarine

Acţiuni:
diaforetică (farnesol, flavonoide)
demulcentă (mucilagii)
imunostimulentă (polizaharide)
antispastică (flavonoide)
expectorantă (saponine)
sedativă SNC (ulei volatil)

Utilizări:
în răceli, bronşite, tuse, faringo-laringo-traheite
Salix alba -salcie albă

scoarţă de salcie
Salicis cortex
 Salicis cortex

Compoziţie chimică
- heterozide ale saligenolului: salicozida, populozida
- flavonoide, taninuri

Acţiuni -febrifugă, diaforetică

-antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2)

Utilizări
- avantaje faţă de aspirina de sinteză
- efect retard, metabolizare lentă, biodisponibilitate
prelungită
- efecte adverse reduse la nivel gastric
 FILIPENDULA ULMARIA
creţuşcă

Ulmariae flos, Ulmariae herba

flori şi partea aeriană de creţuşcă
 Ulmariae herba

Compoziţie chimică
- derivaţi de acid salicilic: monotropitozidă, spireină
-flavonoide, ulei volatil, tanin

Acţiuni
-antipiretică, analgezică, antiinflamatoare
- diaforetică
-antiulceroasă

Utilizări
- răceli, febră
 PLANTE CU PROPRIETĂŢI
DEMULCENTE

◦ indicate în afecţiuni acute ale căilor respiratorii

◦ calmează mucoasele iritate
◦ ameliorează simptomele bolii

 Mucilagii
◦ efecte calmante pe mucoasele iritate de la nivelul
faringelui → peliculă protectoare → reducerea
tusei
Specii medicinale cu mucilagii

 Nalbă mare-ALTHAEA OFFICINALIS

 Nalbă de pădure-MALVA SILVESTRIS

 Lumânărică-VERBASCUM SP.

 Pătlagină-PLANTAGO LANCEOLATA

 Lichen de piatră-CETRARIA ISLANDICA

 ALTHAEA OFFICINALIS
 nalba mare
 spontană şi cultivată
◦ Althaeae radix
◦ Althaeae folium
 compoziţie: 20-35% mucilagii
 acţiune demulcentă
Preparate:
 Althaeae radix:
◦ macerat la rece (pentru extragerea mucilagiilor)
◦ administrare – gargară
◦ asociere cu sirop de pătlagină
 MALVA SILVESTRIS
nalba de pădure
Malvae flos
Malvae folium

 aceleaşi principii active (1/4)

 extern – gargară, comprese calmante
 în inflamaţii acute
 VERBASCUM SP
lumânărică

◦ Verbascum densiflorum
syn. V. thapsiforme

◦ V. phlomoides
◦ V. thapsus
◦ V. speciosum

 Verbasci flos – corola+staminele

desprinse din receptacul

V. densiflorum
 VERBASCUM SP.
Compoziţie:
 mucilagii
 saponine acide
 flavonoide, carotenoide, iridoide
Acţiuni
 demulcentă, expectorantă (mucilagii, saponine)
 mai eficient în faza subacută a bolii şi în
bronşita cronică cu tuse persistentă, decât în
inflamaţii acute ale mucoaselor
 PLANTAGO LANCEOLATA
pătlagina îngustă

Plantago major, P. media

 nu sunt off.
 efecte inferioare
 se folosesc topic în răni, arsuri,
muşcături de insecte

Plantago lanceolata
Plantaginis lanceolatae folium
 din culturi şi flora spontană

Compoziţie:

 mucilagii, glicozide iridoidice (catalpol, aucubină),

tanin

Acţiuni: - nu este demulcent de primă alegere

-proprietăţi antibacteriene, imunostimulente,

antiinflamatoare

Indicaţii: infecţii respiratorii acute, bronşite acute, tuse

uscată asociată cu infecţii respiratorii
Plantaginis lanceolatae folium

Preparate:
 Suc de pătlagină - prin presarea materialului
vegetal proaspăt, mărunţit
◦ cca 25% suc, combinat cu miere de albine, la
cald
 Siropul de pătlagină – copii
Plantaginis lanceolatae folium

 studii clinice – la pacienţi cu afecţiuni respiratorii

acute:

3x1 l-ri sirop cu extract de pătlagină/zi, 3-14 zile

 61% - scăderea simptomelor

 64% - scăderea intensităţii şi frecvenţei tusei

 66% - ameliorare a stării de sănătate după 3 zile

 eficacitate mai mare în calmarea tusei uscate

 efect antiinflamator local (nu inhibă centrul tusei)

 completarea tratamentului cu expectorante

 CETRARIA ISLANDICUS
LICHEN ISLANDICUS
lichen de piatră – creşte în zonele
muntoase, golaşe, pe soluri
pietroase, în păduri

 Conţine

- mucilagii 50% (lichenina)

- principii amare (tonice)

 remediu pentru tuse

 LICHEN ISLANDICUS

 Indicaţii: catar bronşic cronic, cu atac acut de

tuse (vârstnici, astenici, cu tuse prelungită)

Preparate:

 macerat la rece

 infuzie 1-2 l-ţe/150ml;

2-3 căni/zi, câteva luni

 PLANTE CU PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE

 remedii ale tusei:

◦ ajută la fluidificarea secreţiilor

◦ favorizează eliminarea secreţiilor

 Saponine, uleiuri volatile

 ajută la drenarea mucusului din plămâni,

bronhii şi trahee
 PLANTE CU PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE

 mucoliticele - fluidifică mucusul prin

hidroliza glicozamino-glicanilor
(vâscozitatea secreţiilor în plămâni
depinde de concentraţia de mucoproteine)

 expectorantele cresc secreţiile bronşice şi

ajută la fluidificarea şi eliminarea lor prin
tuse
PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE

 Saponine - proprietăţi expectorante:

• mecanism parasimpatic (stimulare reflexă a
glandelor producătoare de mucus din bronhii)
• fluidificante ale secreţiilor bronşice (tensioactive)

• Uleiuri volatile:

• acţionează la nivelul epiteliului ciliat al mucoasei

bronşice:
 stimulează mişcarea ciliară

 favorizează eliminarea mucusului

PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
Specia Principii active
Ciuboţica cucului-Primula officinalis saponine
 Click to edit the
Iederă-Hedera helix saponine
Scai vânăt- Eryngium planum
outline text format
saponine
Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra  Second
saponine Outline
Plămânărică- Pulmonaria officinalis Level
saponine, mucilagii
Iarbă mare-Inula helenium ulei volatil
 Third Outline
Cimbru- Thymus vulgaris ulei volatil Level
Cimbrişor- Thymus serpyllum ulei volatil
 Fourth
Anason- Pimpinella anisum ulei volatil
Outline
Fenicul- Foeniculum vulgare ulei volatil
Level
Isop- Hyssopus officinalis ulei volatil
 Fifth
Muguri de pin- Pinus silvestris ulei volatil
Outline
Primula officinalis (= P. veris), P. elatior
ciuboţica cucului

Primulae rhizoma cum radicibus

Primula officinalis Primula elatior

Compoziţie chimică
 5-10% saponine triterpenice – acid primulic, acid
elatioric
 glicozide ale acidului salicilic
Acţiuni, utilizări
 expectorantă – mecanism parasimpatic
 fluidificantă a secreţiilor bronşice – saponine cu
proprietăţi tensioactive
 derivaţii de ac. salicilic – efect antiflogistic
 decoct, infuzie
 Primulae radix
Indicaţii
- expectorant în bronşite cronice cu tuse simplă,
persistentă
◦ asociere cu Thymi herba şi specii cu uleiuri volatile

Preparate:

 Ceai simplu (Primulae radix)

– ¼ l-ţă pulbere / 1cană apă – decoct
- adm. 1 cană la 2-3 ore

 Ceai combinat (species) (+Anisi fructus, Foeniculi

fructus)
 Tinctura Primulae - 20 pic. de 4x/zi
 Extract fluid de Primula - 20 pic. de m.m. x / zi
 Eryngium planum –Scai vânăt

 conţine saponine triterpenice, pectine, flavonoide

 acţiune expectorantă
Glycyrrhiza glabra
lemn dulce
 Liquiritiae radix

 conţine - saponine: glicirizina

- flavonoide

 acţiune expectorantă - prin alt mecanism decât alte

saponine (glicirizina nu este iritant gastric)

 antiinflamatoare, antispastică

 intră în compoziţia unor preparate recomandate în

afecţiuni respiratorii
 Pulmonaria officinalis
plămânărică
 Pulmonariae herba
 specie ierboasă, perenă, cu rizom, cu frunze cu pete
albicioase, flori roşii → albastre violet

Compoziţie : saponine, mucilagii

Proprietăţi:

 antiseptice, antiinflamatoare

 emoliente, expectorante
 INULA HELENIUM
iarbă mare

 Inulae radix

 plantă perenă, cu rădăcini tuberizate,

mari, frunze mari oval-lanceolate;
capitule cu flori ligulate portocalii şi
flori tubuloase galben-deschis

 Produsul se obţine din culturi

Inulae radix

Compoziţie:
 ulei volatil - solid (1-3%)
cu alantolactonă, izoalantolactonă
 substanţe amare
 inulină
Acţiuni, utilizări:
 expectorant – în tusea cronică, bronşite emfizematoase,
catar bronşic persistent, tuse cronică la vârstnici, astm
bronşic
 activ pe bacilul Koch
Plante cu proprietăţi antispastice

 Tusea spastică – strategie specifică!

◦ asociată cu infecţii virale, uscarea mucoaselor
(fumat, aer uscat, aer condiţionat, poluare)

◦ se recomandă consum crescut de lichide

 Tusea convulsivă (Bordetella pertussis) –

 Principii active antispastice: flavonoide
polimetoxilate
 Origanum vulgare
şovârv

Origani herba
 conţine ulei volatil cu timol şi carvacrol (≤5%)
 acţiune antiseptică, spasmolitică, în infecţii respiratorii
Pimpinella anisum
sin. Anisum vulgare
anason
 Anisi fructus

Compoziţie chimică:
 ulei volatil 1,2-3% – Anisi aetheroleum:
- trans - anetol (80-90%), metil-cavicol (estragol)
Acţiuni:
◦ antispastică, expectorantă, antiseptică
Indicaţii: bronşite, traheo-bronşite
 infuzie (1 l-ţă pulbere la 1 cană apă)
 ulei volatil (3pic. cu miere)
 ALLIUM CEPA -ceapa
Alii bulbus
 extract de bulbi liofilizat

 conţine principii active antiastmatice

 în medicina populară – sucul presat →remediu

pentru bronşite, tuse, astm

 Ceai de ceapă – şi în infecţii, furuncule, răni

 Comisia E: indicaţii în anorexie şi prevenirea bolilor

asociate vârstei
 Alii bulbus
 Tiosulfonaţii (desc. 1987) – ar putea fi consideraţi
ca antiastmatice:

- inhibă eliberarea histaminei

- inhibă biosinteza leucotrienelor în granulocite

 extractul liofilizat administrat oral inhibă obstrucţia

bronşică experimentală indusă la cobai
REȚETE
Rp1/ -troscot (Polygonii avicularis herba)
-frunze de plămânărică (Pulmonariae folium)
-frunze de paltagină (Paltaginis folium)
-urzică moartă albă (Lamii albi herba)
-fructe de fenicul ( Foeniculii fructus)

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la

200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni
pe zi.
REȚETE
Rp2/ -şovârv (Origani herba)
-scai vânat (Eryngii plani herba)
-cimbru (Thymi herba)
-muguri de pin (Pini turiones)
-muguri de plop (Populi gemmae)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-flori de tei (Tiliae flos)
-flori de ciuboţica cucului (Primulae flos)
-cuişoare (Caryophylli flos)
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml
apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp3/ -frunze de patlagină (Plantaginis folium)
-frunze de eucalipt (Folium Eucalypti)
-fructe de fenicul (Foeniculi fructus)
-radacină de iarbă mare (Inulae radix)
-radacină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
-isop (Herba Hyssopi)
-rostopască (Chelidonii herba)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-cimbru (Thymi herba)

MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml

apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp4/ extracte apoase de:
-muguri de pin (Pini turiones)
-scai vânăt (Eryngii plani herba)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-flori de tei (Tiliae flos)
-cimbrişor (Serpylli herba) – min. 35%, în
proporţie variabilă

MF sirop cu zahăr invertit

Se administrează:
Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi.
Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi.
Copii peste 12 ani şi adulti: 3-4 linguri pe zi.
REȚETE
Rp5/ extracte de:rădăcină de ridiche neagră (Raphanus sativus
nigra), rădăcină de hrean (Armoracia radix), rizomi de
ghimbir (Zingiberis rhizoma), lichen de piatră (Lichen
Islandicus), echinacea (Echinaceea herba), rădăcină de
iarbă mare (Inulae radix), rădăcină de lemn dulce
(Liquiritiae radix), muguri de plop (Populi gemmae), scai
vânăt (Eryngii plani herba), cimbrişor (Serpylli herba),
muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis nigri fructus),
extract de unghia găinii (Astragalus membranaceous)
uleiuri esenţiale de: scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum),
lămâie (Citri aetheroleum), ti-tree (Melaleuca alternifolia
aetheroleum), brad (Abieti aetheroleum), fenicul (Foeniculi
aetheroleum), cimbru (Thymi aetheroleum);

MF sirop cu zahăr invertit.

Se administrează:
-Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi, înainte de masă.
-Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi, înainte de masă
Copii peste 12 ani şi adulţi: 3-4 linguri pe zi, înainte de masă.
REȚETE
Rp6/ extracte de: echinacea (Echinaceea herba), sovârv
(Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de
piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir
(Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi cortex),
frunze de măslin (Olivae folium), cuişoare
(Caryophyllorum flos), extract standardizat în min.
10% andrographolide de Andrographis paniculata –
tinctură de propolis 1,2%;
uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu
(Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi
aetheroleum), Ravensara aromatic aetheroleum;

MF sirop cu zahăr invertit

Se administrează:
-Copii 1-4 ani: 1-3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă
-Copii 5-12 ani : 4-5 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă
-Copii peste 12 ani şi adulţi : 3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte de
masă.
REȚETE
Rp7/ -extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
43,4 mg
-tinctură de propolis 44 mg
-amestec volatil: ulei esenţial de mentă (Menthae
aetheroleum), mentol, eucaliptol, anetol, ulei
esenţial de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei
esenţial de coada şoricelului (Millefolli aetheroleum)
12 mg
-zahăr

MF comprimate masticabile
Se administrează 1-2 comprimate de 3 ori pe zi între mese.
După administrare, timp de 30 minute nu se consumă
alimente sau lichide.

10.09.2012
REȚETE
Rp8/ -extracte de muguri de plop (Populi gemmae)
-isop (Hyssopi herba)
-hrean (Armoracia radix)
-cuișoare (Caryophyllorum flos) 2%
-iarba mare (Inulae radix)
-ulei esential de ti-tree (Melaleuca alternifolia
aetheroleum) 0,5%,
-ulei esential de fenicul (Foeniculi aetheroleum)
-ulei esential de cimbru (Thymi aetheroleum)

MF tinctură cu alcool etilic min. 50% m/m.

Se administrează 20-40 picături de 3 ori pe zi, diluate în 150 ml
apă sau ceai, înainte de masă.
 ANTIBACTRIENE, ANTIVIRALE

Principii vegetale care conţin:

 Uleiuri esenţiale (volatile)

 Iridoide monoterpenice

o Oleuropeine-frunze de măslin

 Propolis vegetal-muguri de plop

 Flavonoide-seminţe de grapefruit
 Acţiunea antibacteriană şi antivirală
a uleiurilor esenţiale
 se bazează pe capacitatea unor constituenţi ai uleiurilor
volatile de a distruge bacteriile şi virusurile, sau de a
opri proliferarea lor (bacteriostatice, virustatice)
 datorită caracterului lipofil, uleiurile volatile penetrează
membrana bacteriilor, alterând structurile intracelulare.
 unele uleiuri volatile au şi acţiune antifungică şi
antiparazitară
 acţiunea antimicrobiană – proporţională cu
liposolubilitatea componentelor volatile
Calsificarea activităţii antibacteriene a uleiurilor volatile
(dupa Franchomme, Jollis, Mars si Penoel)

• uleiuri esenţiale care conţin fenoli: carvacrol, timol, eugenol –

au cel mai mare potenţial antibacterian
• uleiuri esenţiale care conţin aldehida cinamica, alcooli
monoterpenici (geraniol, linalol, tuianol, mircenol, mentol)
• uleiuri esenţiale care conţin aldehide monoterpenice (neral,
geranial, citronelal, cuminal)- acţionează asupra bacteriilor
sporulate
• uleiuri esenţiale care conţin cetone monoterpenice (tuionă,
verbenonă, camforă, fenconă) – sunt active in infecţii
mucopurulente
• uleiuri esenţiale care conţin hidrocarburi mononesaturate (alfa
şi beta-pinen, gama-terpinen, limonen, sabinen)- au
proprietăţi bactericide şi virulicide, dezinfectante ale aerului,
se folosesc pentru aerosoli, şi dezinfecţia aerului in locuri
publice.
timol citral geraniol linalool
20 5,2 7,1 5x > fenolul
Acţiunea antivirală

 alcoolii şi aldehidele monoterpenice: linalool,

geraniol, citronelol, citronelal, citral, geranial

(Melissae aetheroleum, Citri aetheroleum)

 asocieri care cresc efectul AV:

◦ 1,8-cineol + alcool monoterpenic :

◦ 1,8-cineol +  terpineol (Laurus nobilis, Melaleuca sp.)

◦ 1,8-cineol + linalool (Myrtus communis)

◦ 1,8-cineol + borneol (Rosmarinus officinalis var.

cineoleiferum)
 Acţiunea antifungică

 alcooli sesquiterpenici

◦ Hyssopus officinalis, Lippia citriodora

 lactone sesquiterpenice (alantolactona)

◦ Inula helenium
 fenil-metil-eteri (estragol)

◦ Ocimum basilicum, Artemisia dracunculus

 unele cetone (verbenona)

◦ Rosmarinus officinalis
Aromatograma

aromatograma - metodă de măsurare “in vitro” a

puterii antibacteriene a uleiurilor volatile
indicele aromatic - permite stabilirea puterii
antibacteriene a unui ulei volatil pentru o colonie
microbiană
 Aromatograma

 Citirea şi exprimarea rezultatelor

-măsurarea cu ajutorul unei rigle a diametrului

zonei de inhibiţie
-interpretarea :

Diametrul
zonei de sub 10 mm 10-15mm 16-25mm Peste 25mm
inhibiţie

Interpretarea R
10.09.2012
+ ++ +++
rezultatelor
Aromatograma Cajeputi aeth.

Cinnamomi aeth.

Carvi aeth

Citri aeth.

Eucalypti aeth.

Foeniculi aeth.

Juniperi aeth.

Caryophylli aeth

Hyssopi aeth.

Lavandulae aeth.

Menthae aeth.

Origani aeth.

Pini aeth.

Rosmarini aeth.

Saturejae aeth.

Serpylli aeth.

Thymi aeth

Diagrama indicilor aromatici medii Citronellae aeth.

ai unor uleiuri volatile

Uleiuri volatile cu acţiune antimicrobiană
 Eucalypti aetheroleum
 Menthae aetheroleum
 Rosmarini aetheroleum
 Lavandulae aetheroleum
 Caryophylli aetheroleum
 Cinnamomi aetheroleum
 Foeniculi aetheroleum
 Thymi aetheroleum
 Origani aetheroleum
 Pini aetheroleum
 Juniperi aetheroleum
 Melaleuca aetheroleum
 EUCALYPTI AETHEROLEUM
Eucalyptus globulus (Myrtaceae)
Compoziţie chimică
 ulei volatil: eucaliptol (1-8 cineol)

Acţiuni şi utilizări
 Antibacterian- inhiba creșterea in vitro de Staphylococcus
aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis,
Enterococcus faecalis și Escherichia coli
 expectorant, decongestionant
 antiinflamator- Uleiul esențial inhiba biosintezei
prostaglandinelor in vitro, la o concentrație de 37μmol / l
 MENTHAE AETHEROLEUM
Mentha piperita (Lamiaceae)
Compoziţie chimică

 ulei volatil: mentol

Acţiuni şi utilizări

 bactericid, antiviral, antifungic

◦ Aetheroleum Menthae Piperitae inhiba in vitro cresterea Staphylococcus aureus,
Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis and Escherichia coli,
Trichophyton equinum , T. Rubrum (la o concentratie de 0.4 µg/ml), Aspergillus flavus, A.
fumigatus , A. niger .

 tonic general
 mucolitic, expectorant, decongestionant
Menthae aetheroleum
 indicat în catarul nasului, laringelui, bronchii

 pentru mucoase inflamate şi iritate

→ Inhalaţii

 rezultate:

- tuse redusă

- drenarea sinusurilor

- eliminarea mucusului
Menthae aetheroleum

Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

 ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)

Compoziţie chimică
 ulei volatil: cineol, pinen

 flavonoide

 acid rosmarinic

Acţiuni şi utilizări
 antimicrobiană

 expectorantă

 antioxidantă

 tonică generală
 ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)

Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop

 CARYOPHYLLI AETHEROLEUM

Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)

Caryophylli flos
 Compoziţie chimică
 ulei volatil (15-20%): eugenol

 Acţiuni şi utilizări
 antibacteriană cu spectru larg

 (Escherichia Coli, Staphylococcus aureus,

Pseudomonas aeruginosa, Listeria monocytogenes,
Salmonella enterica, S.typhi, Helicobacter pylori
Actioneaza si asupra unor bacterii
periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum,
Porphylomonas intermedia, P.gingivalis )
 CARYOPHYLLI AETHEROLEUM

Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)

Caryophylli flos

 Acţiuni şi utilizări
 antivirală (herpes simplex), antifungică

(Candida albicans)
 analgezică, antiinflamatoare, stimulentă

generală
 afecţiuni ale căilor respiratorii şi ORL:

sinuzite, bronşite, gripe

 CINNAMOMI AETHEROLEUM
Cinnamomum sp.(Lauraceae)
Cinnamomi cortex
Compoziţie chimică
ulei volatil: aldehidă cinamică
•

Acţiuni şi utilizări
 antibacteriană puternică, cu spectru larg
(coci G+, bacili G-), antivirală, antifungică
 stimulentă la nivel respirator şi nervos
 infecţii respiratorii: bronşite, gripe
 FOENICULI AETHEROLEUM
Foeniculum vulgare (Apiaceae)

Foeniculi fructus:
Compoziţie chimică

 ulei volatil: anetol, estragol,

aldehidă anisică

Acţiuni şi utilizări

 bactericidă, spasmolitică

 catarul tractului respirator superior

 LAVANDULAE AETHEROLEUM
Lavandula sp. (Lamiaceae)
Compoziţie chimică
 ulei volatil: acetat de linalil, linalool

Acţiuni şi utilizări
 antibacteriană, antifungică, sedativă, cicatrizantă,
expectorantă, antispastică
 infecţii respiratorii
 afectiuni ale sistemului nervos: insomnie, agitatie,
tensiuni nervoase, stres, cefalee, depresie,
nevralgii.
 afectiuni ale pielii: herpes, acnee, arsuri, rani,
micoze, eczeme, ingrijirea tuturor tipurilor de ten,
intepaturi de insecte
LAVANDULAE AETHEROLEUM
Vacuolele cu ulei volatil pe frunze de lavandă

văzute la microscop
 THYMI AETHEROLEUM
Thymus vulgaris L. (Lamiaceae)
Thymi herba
Compoziţie chimică
 ulei volatil: timol, carvacrol
Acţiuni şi utilizări
 bactericidă, antifungică, antispastică, expectorantă,
antihelmintică
(Staphylococcus aureus, Clostridium botulinum, Eschericcia coli, Shigella
sonnei, Bacillus subtilis, Salmonella enteridis, Campylobacter jejuni,
Lysteria moncytogenes.)
Conform studiilor, compusii uleiului volatil de cimbru ataca membrana
celulara a bacteriilor, reducandu-i permeabilitatea, ceea ce duce la moartea
microorganismelor respective.
studii foarte recente arata ca uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor
antibiotice. In multe cazuri de infectii bacteriene, o corelare a tratamentului
alopat cu cel natural, cu cimbru, va face sa fie evitate cazurile de rezistenta a
bacteriilor la tratament sau de recidiva a infectiei.
 THYMI AETHEROLEUM

Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop

 ORIGANI AETHEROLEUM
Origanum vulgare (Lamiaceae)
 Compoziţie chimică
 ulei volatil: carvacrol, timol
 Acţiuni şi utilizări
 Bactericidă- Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae,
Salmonella enterica, Staphylococcus aureus.
 antivirală
 antifungică-Candida albicans
 antiparazitară- Giardia duodenalis
 imunostimulatoare
 PINI AETHEROLEUM

Pinus silvestris

P.montana (Pinaceae)
Pinus silvestris
Pini turio (Pini gemmae):
Compoziţie chimică

 ulei volatil:
 α-, β-pinen

P.montana
PINI AETHEROLEUM

Acţiuni

 muguri: acţiune antibacteriană, antiinflamatoare,

fluidificantă a secreţiilor bronşice

 ulei volatil: antimicrobian

Indicaţii: infecţii ale căilor respiratorii

 sirop, infuzie, tinctură

 JUNIPERI AETHEROLEUM
Juniperus comunis
 Compoziţie chimică
 ulei volatil: α-pinen

 Acţiuni şi utilizări
 bactericid, antifungic, antiinflamator, antispastic

• Indicatii :
 infecţii respiratorii: rino-bronsite, orofaringite

• Precauţii şi contraindicaţii : în caz de afectiuni severe

ale aparatului renal poate produce hematurie.

10.09.2012
MELALEUCA ALTERNIFOLIA
 Compoziţie chimică
 ulei volatil: terpinen-4-ol

 Acţiuni şi utilizări

 antibacterian cu spectru larg,

 antiviral (herpes, varicela, herpes-zoster, are efect
inhibitor asupra replicarii virusului gripal A),
 antifungic (candida in special),
 antiinflamator,
 imunostimulator,
 antipruriginos.

Indicatii:
 afectiuni ale aparatului respirator: viroze, otite,
sinuzite
10.09.2012
Mod de întrebuinţare:
 Uz intern:
• 3-5 picături se amestecă cu o linguriţă de miere. Se administrează
de 3 ori pe zi, între mese.
 Uz extern:
 Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu apă
fierbinte. Se inspiră timp de 10-15 minute stând aplecat peste vas
cu capul acoperit cu un prosop.
 Candela de aromaterapie: 5-6 picături
 Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă.
 Masaj: 4-5 picături de ulei esențial se amestecă cu 10 ml. ulei
gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj uleiul nu
trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita
expunerea la soare timp de 12 ore după aplicarea pe piele datorită
efectului fotosensibilizant (în cazul uleiurilor de citrice).
 Atenţionări
 Uleiurile esenţiale nu se vor folosi pe cale
internă de către:
 femeile gravide şi mamele care
alăptează
 copii sub 1 an
 la copiii sub 12 ani se va folosi jumătate
din doza adultilor
 nu se aplică pe răni deschise şi fracturi
 trebuie evitată supradozarea şi abuzul
deoarece pot apare efecte secundare
Bibliografie
1. International Organisation for Standardisation: Oil of Melaleuca, terpinen-4-ol type (tea
tree oil). International Organisation for Standardisation, Geneva, Switzerland, 2004.

2. Harkenthal M., Reichling J., Geiss H-K et al.,: Comparative study on the in vitro
antibacterial activity of Australian tea tree oil, cajuput oil, niaouli oil, manuka oil, kanuka
oil and eucalyptus oil. Pharmazie, 54(6): 460-463, 1999.

3. Pattnaik S., Subramanyam VR&Kole C.,: Antibacterial and antifungal activity of ten
essential oils in vitro. Microbios, 86(349):195-199, 1995.

4. Hart P., Brand C.,et al: Terpinen-4-ol, the main component of the essential oil of
Melaleuca alternifolia (tea tree oil), suppresses inflammatory mediator production by
activated human monocytes. Inflamm. Res, 49:619-626, 2000.

5. Bassett I., Pannowitz D., Barnetson R.,: A comparative study of tea-tree oil versus
benzoylperoxide in the treatment of acne. Medical Journal of Australia 153, 455–89, 1990.

6. Garozzo A., Timpanaro R., et al: In vitro antiviral activity of Melaleuca alternifolia
essential oil, 2009

7. Chaieb K., Hajlaoui H., et al: The chemical composition and biological activity of clove
essential oil, 2007
10.09.2012
8. Grieve, Maud (Mrs.) :Thyme. A Modern Herbal, 2008
In loc de concluzii........
Mod de întrebuinţare:
Uz intern:
3-5 picături se amesteca cu o linguriţă de miere.
Se administrează de 3 ori pe zi, între mese.
Uz extern:
 Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu
apă fierbinte. Se inspiră timp de 10-15 minute stând
aplecat peste vas cu capul acoperit cu un prosop.
 Candela de aromaterapie: 5-6 picături
 Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă.
 Masaj: 4-5 picături de ulei esenţial se amestecă cu 10 ml.
ulei gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj
uleiul nu trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore.
Se va evita expunerea la soare10.09.2012
timp de 12 ore după
aplicarea pe piele datorită efectului fotosensibilizant(în
Vă multumim
pentru atenţie!