Universitatea „Ovidius”Constanța

Specializare: Asistență Medicală

Facultatea de Medicină

Evaluarea simptomelor la pacienții cu BPOC

Coordonator :
Conf.Dr.Arghir-Oana Cristina

Absolvent:

Manole-Sola Adriana
 Introducere

DEFINIŢIE BPOC (după GHIDUL GOLD) : este o

afecțiune plurifactorială (condiționată genetic,
constituțional și prin poluare cronică a aerului respirat) ce
determină scăderea progresivă și lentă a VEMS-ului
(volum expirator maxim pe secundă) cu reversibilitate
minimă, nesemnificativă și caracterizată de un sindrom
inflamator cronic ca răspuns la factori iritativi cronici din
aerul expirat.
BPOC este o afecţiune cu caracter poligenic, multifactorial
(multe gene, mulţi factori a mediului extern). Această
noţiune include - rolul factorilor ereditari şi acţiunea
poluanţilor mediului înconjurător atît în dezvoltarea bolii,
cât şi progresarea ei.
Cercetare personală Obiective
Aplicarea CAT in practica medicală curentă a evaluarii
simptomatice si prognostice a pacientului cu BPOC spitalizat
pentru exacerbare;
Evaluarea utilitații CAT si stadializarea BPOC,evaluarea schemei
terapeutice optime pentru a obține controlul bolii;
Caracterizarea parametrilor demografici şi socio-economici la
pacienţii din lotul studiat;
Evaluarea clinică şi funcţională in dinamica a pacienţilor cu BPOC
din lotul cercetat;
Evaluarea chestionarelor CAT şi testului de sase minute (6MWT);
Evaluarea spirometrică
Evaluarea studiului de severitate al BPOC
Includerea bolnavului in BPOC stabil/instabil/fenotip/exacerbator
frecvent;
 Material şi metodă

Alcătuirea lotului de studiu a constat, într-o primă etapă,în

selectarea pacienților internați pentru suspiciunea BPOC
,diagnosticați cu BPOC stabil în Spitalul Clinic de Pneumologie
Constanța și externați in perioada –Ianuarie 2017- Decembrie 2017
pe o perioadă aprox.de 1 an (1 ianuarie 2017-31 decembrie 2017)
Lotul cuprinde în final 130 cazuri eligibile cu BPOC stabil ,care au
reprezentat 5,6% din cazurile diagnosticate cu patologie cronica
pulmonara ( bronșite cronice,emfizem pulmonar) ;
Tipul studiului: studiu retrospectiv analitic al valorii testului CAT în
algoritmul diagnostic al BPOC a urmărit următorii parametrii: clinici,
identificarea factorilor de risc, istoricul familial de bronșită cronică,
emfizem , BPOC, chestionarul CAT , spirometria, evaluaea stadiului
de severitate al BPOC, includerea bolnavului in BPOC
stabil/instabil/fenotip exacerbator frecvent;
 Structura lotului
Lotul selecţionat a fost evaluat în ansamblu şi supus la început
printr-o împărţire a pacienţilor în funcţie de vârstă, sex şi mediu de
provenienţă.
Vârsta subiecţilor:media aritmetică a vârstei pacinților este de
40-65 ani. Vârsta medie la bărbați este de 54 ani iar la femei 52 ani,
media lotului fiind de 53 ani, foarte aproape de media aritmetică
vârstei : 40 ani - 45 ani =˃30 cazuri ;45 ani - 50 ani =˃ 47 cazuri ;50
ani - 65 ani =˃ 53 cazuri
Sexul subiecţilor: distribuţiile de frecvenţă pe grupe de sexe
predomină uşor la sexul masculin ( 79 de cazuri-68%) fața de sexul
feminin ( 51 de cazuri-32%.
 Distribuţia subiecţiilor în funcţie de consumul de tutun.
La lotul studiat: 119 cazuri de fumători sau ex-fumători ( 85,7%), 11 cazuri de
nefumători (14,3%).La fumători și ex-fumători consumul de tutun a fost de
≥10 PA( pachete țigari/an)

Mediul de provenienţă: 85 de adulți ( 65,38 % ) proveneau din mediul urban

şi 45 de adulți( 34,62 % ) proveneau din mediul rural.

100
80 85
60
40
20 45
0
Urban Rural
Numărul de exacerbari ( internări) in ultimul an la lotul studiat
MEDIU DE ACTIVITATE Număr de cazuri Procent (%)
CAZ NOU( PRIMĂ 79 60,76 %
INTERNARE)
EXACERBARE 51 39,23%
INFECTIOASĂ
TOTAL 130 100%

STADIALIZAREA BPOC NR.CAZURI FORMA FORMA

PREDOMINANT PREDOMINAN
( DUPA GHIDUL GOLD)
BRONȘITICĂ TĂ DE
EMFIZEM
PULMONAR

STADIUL I 27 6 19
STADIUL II 39 11 28
STADIUL III 43 13 30
STADIUL IV 21 7 14
 Distribuția consumului de tutun. Relația cu grupele de vârstă
La lotul studiat: 93 de cazuri de fumători sau ex-fumători ,37 de nefumători . La
fumatori și ex-fumatori consumul de tutun a fost de ≥ 15 pachete an ( PA).
FUMĂTOR + Număr de cazuri Procent (%)
EX-FUMĂTOR
DA 93 71,53%
NU 37 28,46%
TOTAL 130 100 %
Cei mai mulți fumători se află în grupa de vârsta de 50-59 de ani ( 68,46%).
Distribuția stadiilor GOLD pe grupele de vârstă la lotul studiat

GRUPE DE VÂRSTĂ( TOTAL LOT PROCENT %

ANI) STUDIAT=130
CAZURI-FUMATORI
40-50 15 16,12 %

50-60 69 74,19 %

60-70 9 9,67 %
 Distribuția cazurilor cu BPOC
Se constată ca 95 de cazuri ( 73,07%) sunt pensionari ( pensionari de
stat temporar cu revizie medical periodică, pensionari anticipat de vârstă și
pacienți cu ajutoare sociale lunare pentru handicap pentru BPOC, care nu au
îndeplinit criteriile pensionarii medicale) si numai ( 26,92%) sunt în activitate

OCUPAȚIE Frecvenţă Procent %

Angajați 35 26,92%
Pensionari BPOC (cu expertiza
medical periodică) 55 42,30%
BPOC pensionați anticipat de
vârstă + pacienți cu ajutoare
sociale lunare pt handicap BPOC 40 30,76%
Total 130 100%
BOLI CONCOMITENTE NR.PACIENȚI PROCENT
BPOC+HTA STD I/II 30 23,27 %
BPOC +SECHELE TBC 27 20,76 %
BPOC+ DIABET ZAHARAT TIP II 9 6,92 %
 Spirometria evidentiază volumele şi vitezele lor respiratorii cu înregistrarea a
următorilor indici: viteza expiraţiei forţate în prima secundă ( FEV 1/ FVC ).
Obstrucţia bronşică este cronică, fiind înregistrată minimum de 3 ori pe an în pofida
tratamentului efectuat la aproximativ 90 % din lotul studiat astfel că a rezultat o disfuncție
ventilatorie obstructiv ușoară cu o reducere FEV 1 > 80 % ( 19,23 %) o disfuncție
ventilatorie obstructiv moderată cu 50% ≤ FEV 1 < 80% s-a constat ( 33,07%),o
evoluție mai severă cu o disfuncție ventilatorie severă și o reducere 30% ≤ FEV 1 <
50% și un raport FEV 1/ FVC < 70% se constată la ( 35,38%) iar o evoluție foarte
severă cu FEV 1 < 30% se constată la ( 12,30 %);

GRADUL DE DISFUNCȚIE DISFUNCȚIE DISFUNCȚIE DISFUNCȚIE

OBSTRUCȚIE LA VENTILATIORIE VENTILATIORIE VENTILATIORI VENTILATIORI

OBSTRUCTIVĂ OBSTRUCTIVĂ E E
LOTUL STUDIAT
UȘOARA MODERATĂ OBSTRUCTIVĂ OBSTRUCTIVĂ
SEVERĂ FOARTE
SEVERĂ

NR.PACIENȚI 25 43 46 16
Relația grad de obstrucție ( Stadiile GOLD) - grade de dispnee m MRC
Stadiul IV ( VEMS ≤ 30 din prezis) îi corespund 3 cazuri cu grad de dispnee 1 și 14
cazuri cu grad de dispnee 2. Stadiul III ( VEMS =30-50% din prezis ) îi corespund 6
cazuri cu dispnee grad 0-1, apoi 18 cazuri cu dispnee gradul 2 și 4 cazuri cu dispnee grad
3. Stadiul II îi corespund 4 cazuri cu dispnee grad 0-1și 12 cazuri cu dispnee grad 2 și 25
cazuri cu dispnee grad 3 iar stadiul I îi corepund 10 cazuri cu dispnee grad 2 ,24 cazuri
cu dispnee grad 3 si 10 cazuri cu dispnee grad 4;
Relația grad de obstrucție ( stadii GOLD) –distanța parcursă în
TM6

Din aceasta această evaluare rezulta

faptul că la distanțe mici parcurse
corespund stadii mari GOLD.

Distribuția scorului CAT

Formele de BPOC din perspectivele scorului CAT privind controlul terapeutic s-au
împarțit în:
BPOC controlot: CAT ˂ 10 puncte-18 cazuri
BPOC partial controlat CAT cu valori medii intre 10-20 puncte-43 cazuri
BPOC necontrolat cu CAT ≥ 20 puncte dar ˂ 30 puncte –59 cazuri
BPOC necontrolat cu exacerbari severe si CAT ≥ 30 puncte -10 cazuri
 Investigaţia clinică a indicelui BODE
 15 pacienti în stadiul I, 37 pacienți în stadiul II,57 cazuri - stadiul III,21
cazuri - stadiul IV.S-a constatat şi prezenţa complicaţiilor la toate cazurile
studiate:3 cazuri au prezentat insuficienţă respiratorie, 2 cazuri au fost
complicate cu cord pulmonar cronic, 5 cazuri au avut ambele complicaţii,
atât insuficienţă respiratorie cât şi cord pulmonar cronic;

SATURAŢIE DE DISPNEE DISPNEE DISPNEE DISPNEE

OXIGEN
GR. 0-1 GR .2 GR.3 GR. 4
Sa O2

Sa O2 ˃ 96 % 5 8 0 0

Sa O2 92-96% 7 33 18 2

Sa O2 88-91% 8 19 14 5

Sa O2˂ 88% 0 0 6 5

TOTAL 20 60 48 12
Radiografia pulmonară s-a efectuat la 97 din cazuri
Emfizemul pulmonar : transparența moderata a ariilor pulmonare, coborarea
limitelor pulmonare, limitarea mobilitatii diafragmului, marirea spatiului
retrosternal , prezența bulelor pulmonare, micsorea si alungirea umbrei cordului in
sectiunea frontal-cord în picătură caracteristici intalșnite la 76 pacienti din lotul
studiati iar la restul de 54 de pacienti a predominat componena bronşitică :
îngroşarea pereţilor bronşici în formă de „şine de tramvai”accentuarea , desenului
bronhovascular în lobii inferiori, dilatarea arterelor pulmonare, cardiomegalie
 Terapia folosită la lotul studiat

Terapie Nr.cazuri Procent (%)

Oxigenoterapie 11 8,46%

Antibiotice 85 65,38%

Antitusive 74 56,92%

Medicaţie bronhodilatatoare 130 100 %

Tratament BPOC Număr de cazuri Procent (%)

Pencilina G 53 59 %

Ampicilină + Gentamicină 15 17 %

Cefalosporine gen.II-a 8 9 %

Cefalosporine gen.III-a 14 16 %

Gentamicina 15 17 %
Durata de spitalizare raportată la lotul studiat
Cea mai întâlnită durată de spitalizare a fost între 1-9 zile în
aproximativ 73 cazuri ( 56,15%) , urmată de 9-14 zile la 57 de
cazuri ( 43,84 % ).
Recăderile consemnate au fost
cele date de insuficienţa
respiratorie acută la 9 pacienți
( 6,92%) din lotul studiat și
insuficiența cardiacă congestivă
la 15 pacienți ( 11,53%) din lotul
studiat.

Frecvenţă Procent %
nu 106 81,53%
Recăderi
da 24 18,46%
 CONCLUZII

•BPOC, prin incidenţa crescută în codul patologiei

generale, precum şi datorită posibilităţii apariţiei
multiplelor complicaţii, rămâne un grup de boală ce
necesită îngrijire şi tratament adecvat.

•Fumatul ( principalul factor de risc BPOC) câstigă

din ce în ce mai mult teren , în special în mediul
urban și cu precădere la sexul masculin.
•Tabloul clinic este dominat de tuse, spută și dispnee.

•Spirometria rămâne gold standardul de diagnostic în

BPOC.

•Utilitatea evaluarii dispneei scala m MRC permite

depistarea cazurilor BPOC cu dispnee severă și foarte
severă,precum și evaluarea incapacităților pacienților
în fața actelor elementare din viața cotidiană.
 CONCLUZII
• Instituirea unui tratament corect a determinat un
răspuns favorabil al bolii la aproximativ 85% dintre
pacienţi.Antibioticele care se folosesc în mod curent în
BPOC sunt: Pencilina G ;Cefalosporine
gen.II;Gentamicina;Ampicilină +
Gentamicină,Cefalosporine generaţia III-a;

• Un număr de aproximativ 19% din cazuri evoluează

pe un teren precar și asociază complicații.

• Dintre complicațiile cele mai frecvente sunt:

insuficiența respiratorie acută și insuficiența cardiacă
congestivă

• Durata tratamentului a variat între 9 zile, urmată de

7-14 zile la unele dintre cazuri.