FITOPATOLOGIE

FITOTEHNIE ENTOMOLOGIE

SMA
AGROCHIMIE MECANIZARE (si multe altele)

AGROTEHNICA CONDITIONARE
PEDOLOGIE
 Partea I

MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI,

SEMANAT SI INTRETINEREA CULTURILOR AGRICOLE
 TIPURI DE AGRICULTURA PRACTICATE IN LUME

agricultura agricultura urbana/ agricultura

agro-ecologie
durabila periurbana organica

agricultura de
? AGRICULTURA conservare

agricultura
agricultura agricultura agricultura de
biodinamica
extensiva comunitara precizie
(ecologica)
Agro-ecologie (agro-ecology):

•termen larg raspindit, studiaza rolul agriculturii in lume

•este studiul relatiei (relatiilor) dintre culturile agricole si mediu
•pune la dispozitie un cadru interdisciplinar cu care se studiaza activitatea agriculturii
•in acest cadru agricultura nu este o entitate izolata, este o parte a unui context ecologic

Agricultura durabila (sustainable agriculture):

•se refera la abilitatea unei ferme de a produce hrana pe o perioada nedefinita, fara a produce
pagube severe sau ireversibile sanatatii ecosistemului
•acopera doua aspecte esentiale:
a. biofizic – legat de efectele de lunga durata ale practicilor agricole asupra proprietatilor
solului si asupra proceselor esentiale legate de productivitatea culturilor agricole
b. socio-economic – legat de abilitatea fermierilor de a obtine produse (outputs) si de a
gestiona resursele (precum munca)
•AD integreaza trei mari directii: mediu, profitabilitatea fermei si comunitati agricole prospere

Agricultura urbana/ peri-urbana (urban/ peri-urban agriculture):

•termen ce defineste practica cultivarii, procesarii si distribuirii hranei in sau de jur imprejurul
satelor, oraselelor sau oraselor
•este practicata pentru obtinerea de venituri suplimentare din vinzarea de produse agricole,
desi in anumite comunitati este utilizata pentru recreere si relaxare (prin munca
agricola practicata)
•contribuie la securitatea alimentara si siguranta alimentara in doua moduri:
a. creste cantitatea de produse agricole disponibila pentru populatia oraseneasca
b. permite fructelor, vegetalelor proaspete si produselor din carne sa fie disponibile
populatiei orasenesti
Agricultura organica (organic agriculture):

•sistem de productie care sustine sanatatea solului, ecosistemelor si a populatiei

•se bazeaza pe utilizarea proceselor ecologice, biodiversitatii si ciclurilor agricole adaptate
conditiilor locale, decit al utilizarii fortate a unor produse externe pentru obtinerea unui
profit din activitatea agricola
•combina traditia, inovarea si stiinta pentru a dispune de mediul local si promoveaza relatii
corecte (nu numai inter-umane) si o buna calitate a vietii pentru toti cei implicati

Agricultura de conservare (conservation agriculture):

•concept care promoveaza obtinerea productiei agricole cu economisirea resurselor si care se

lupta pentru a obtine profit acceptabil, la un nivel inalt si durabil al productiei agricole,
concomitent cu conservarea mediului

•primul principiu de baza al AC: minima perturbare mecanica a solului (factor esential in
mentinerea nivelului mineralelor din sol), stoparea eroziunii solului si pierderea apei din sol
•al doilea principiu al AC: protejarea solului (si in special a stratului superior) pentru a
obtine un strat organic de calitate, fertil, in care sa se dezvolte si sa creasca organismele
benefice acestuia. Organismele si microorganismele vor actiona asupra resturilor vegetale,
descompunindu-le, fapt care va duce la cresterea nivelului de materie organica descompusa
si va actiona ca un ingrasamint natural pentru suprafata solului
•al treilea principiu al AC: practicarea rotatiei culturilor agricole cu mai mult de doua
culturi. Acest lucru nu va permite bolilor si daunatorilor sa se instaleze in solul respectiv.
Rotatia culturilor va actiona ca un insecticid si un erbicid naturale, impotriva anumitor culturi
sensibile
Agricultura de precizie (precision agriculture):

•concept nou, tehnologii noi, care permit fermierului sa analizeze cimpul (cimpurile) sale
intr-un mod aparte, specific, fata de ceea ce se intimpla pina de curind
•permite aplicarea inputurilor (resurselor) intr-o maniera personalizata, in functie de necesitati
•conceptul poate duce la economisirea fondurilor, mentinind nivelul si calitatea productiei
•este o tehnologie care polueaza mult mai putin decit cea clasica
•utilizeaza ICT (tehnica de calcul si informatie) pentru a acoperi trei aspecte legate de productia
agricola:
•prin GPS (Global Positioning System) pentru colectarea de date prin satelit, cartografierea
electronica, monitorizarea productiei, controlul si comanda de la distanta
•prin GIS (Global Information System) pentru analiza de date sau procesarea acestora,
luarea deciziilor, utilizind accesul la sisteme de inteligenta artificiala si sisteme expert
•diseminarea informatiilor intre fermieri, intr-un mod ultra-rapid

Agricultura biodinamica/ agricultura ecologica (Bio-dynamic agriculture/ ecological agriculture):

•conceptul este o metoda a agriculturii organice bazat pe un concept filosofic asupra lumii
care trateaza fermele ca pe niste entitati (organisme) unificate, individuale, de sine statatoare, in
care inter-reactioneaza solul-planta-animalul in circuit inchis, fara aport exterior
•se bazeaza pe utilizarea ingrasamintelor naturale si a compostului natural, produs in interiorul
fermei (nu adus din exterior, chiar daca este natural) si pe totala eliminare a oricarui produs chimic
din exterior
•utilizeaza metode unice de folosire a plantelor, preparatelor minerale, lichidelor, precum si
utilizarea calendarului lunar sau solar pentru semanat si plantat
Agricultura comunitara (Community Supported Agriculture):

•alternativa la fermele de mici dimensiuni

•fermierii unesc terenurile agricole si produc in comun pentru o serie de actionari care se
obliga sa le cumpere o parte din productie si sa le dea fonduri pentru plata activitatilor
•fermierii pot obtine profit mai mare prin eliminarea intermediarilor

Agricultura extensiva (“taie si arde” / “slash and burn”):

•extinderea terenurilor agricole prin defrisari de paduri sau terenuri forestiere

•arderea resturilor vegetale
•poate aduce un aport de nutrienti in sol (prin cenusa rezultata din ardere)
•distruge microorganismele, daunatorii, focarele de boli
 Rolul mecanizarii in agricultura

- usureaza munca in ferma – prin executarea lucrarilor grele, dificile si obositoare

- executa la timp (relativ scurt) lucrarile agricole, in perioadele agrotehnice optime

- micsoreaza nivelul necesarului de forta de munca din anumite perioade aglomerate din an

- elibereaza forta de munca pentru alte sectoare economice

 DEFINITII UZUALE
in MECANIZAREA AGRICULTURII

Mecanizarea agriculturii = agricultural engineering

Proces de productie agricol = totalitatea lucrarilor, operatiilor si fazelor, realizate intr-un cadru organizat,
precizat, pentru obtinerea produselor agricole

Schema structurala (simplificata) a procesului de productie agricol cuprinde:

1. Forta de munca
2. Dotarea tehnica
3. Materiale

Se coreleaza si se optimizeaza pentru obtinerea

unor rezultate economice maxime ( = PROFIT)
Tehnologie de mecanizare = totalitatea proceselor, lucrarilor si operatiilor executate cu masini, instalatii, unelte,
in vederea obtinerii produsului (produselor) agricol(e).

Obiective:
1. alegerea metodei optime pentru executarea fiecarei lucrari: analiza tipului de lucrare, conditii
de desfasurare, alegerea utilajelor, optimizarea regimurilor de functionare
2. optimizarea tehnologiei in ansamblu: determinarea influentelor dintre doua sau mai multe
lucrari din tehnologie si corelarea parametrilor functionali si de exploatare
ale masinilor utilizate in tehnologie

Sistem de masini = totalitatea masinilor, echipamentelor, uneltelor utilizate intr-o tehnologie de mecanizare

Agregate agricole = sistem tehnic format din:

a. sursa de energie
b. una sau mai multe masini agricole, de acelasi tip sau diferite

Tipuri de agregate agricole:

a. mobile (toate care executa lucrarile agricole din cimp, formate din TRACTOR + MASINA AGRICOLA)
*- atentie la masinile autodeplasabile
b. stationare (care utilizeaza, in principal, motorul electric pentru actionare)

In functie de cuplare:
- agregate agricole purtate
- agregate agricole semipurtate
- agregate agricole tractate
- echipamente si masini autodeplasabile
Cerinte impuse agregatelor agricole

1. AGROTEHNICE: capacitatea masinii de a executa lucrarea pentru care este conceputa, la indici
calitativi superiori
Exemplu:
a. arat – adincime constanta, rasturnare brazda, maruntire sol
b. semanat – norma impusa, adincime, distanta intre plante, densitate, uniformitate
2. DE EXPLOATARE:
- utilizarea la capacitatea maxima de lucru
- reducerea fortei de munca
- stabilitatea in lucru si in panta
- manevrabilitate usoara
3. CONSTRUCTIVE
- simplitate
- rezistenta
- montare-demontare usoare
- siguranta in exploatare
4. ENERGETICE:
- utilizarea la maxim a sursei de energie
- pierderi minime prin transmisie si prin priza de putere
- consumuri specifice reduse
5. ECONOMICE:
- costuri specifice mici
- productivitate mare
6. SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII:
- exploatare in conditii comode
- sa nu pericliteze sanatatea
Indici de exploatare ai agregatelor agricole
1. ENERGETICI
- viteza de lucru [km/h] / [m/s]
- puterea utila pentru tractiune si actionare Pu [kW] / [CP]
- forta de tractiune a sursei de energie Ft [daN]
- randamentul de utilizare al agregatului η

2. DE CONSUM
- consum orar Ch [kg/h] / [l/h]
- consum specific la tractiune Cs [g/kWh} / [g/CPh]
- consum specific pe unitatea de produs Θ [kg/ha] / [kg/t] / [kg/m3]

3. TEHNICI
- numar de interventii la 1000 h de functionare
- periodicitatea interventiilor tehnice efectuate
- usurita executarii interventiilor tehnice

4. DE COMPORTARE IN EXPLOATARE
- calitatea lucrarii executate
- grad de tasare al solului
- coeficientul de utilizare al timpului de lucru
- siguranta tehnica si tehnologica

5. SECURITATE IN LUCRU
- stabilitate
- manevrabilitate
- vizibilitate
- comportarea la frinare
CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR AGRICOLE

a. MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI

(sau asupra solului)

•Pluguri
•Grape
•Cultivatoare
•Maşini pentru afînarea adîncă a solului
•Tăvălugi
•Freze agricole
•Maşini de modelat solul
•Combinatoare
•Maşini de săpat gropi
 b. MASINI PENTRU SEMANAT SI PLANTAT

•Maşini pentru semănatul culturilor de cereale păioase

•Maşini pentru semănatul culturilor prăsitoare
•Maşini pentru plantat răsaduri
•Maşini pentru plantat tubercule

c. MASINI PENTRU APLICAREA PRODUSELOR

FITOFARMACEUTICE (PPP)

•Maşini pentru administrarea îngrăşămintelor şi amendamentelor

(fertilizarea culturilor agricole)
•Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
d. MASINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE
•Maşini pentru recoltarea cerealelor păioase

•Maşini pentru recoltarea porumbului

•Maşini pentru recoltarea florii-soarelui

•Maşini pentru recoltarea leguminoaselor pentru boabe

•Maşini pentru recoltarea plantelor furajere

•Masini pentru recoltarea cartofului

•Maşini pentru recoltarea sfeclei de zahăr

•Maşini pentru recoltarea plantelor textile

•Maşini pentru recoltarea culturilor hortiviticole

e. MASINI PENTRU CONDITIONAREA SI PASTRAREA PRODUSELOR
AGRICOLE

f. MASINI PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE

g. MASINI SI INSTALATII ZOOTEHNICE

h. MASINI SPECIALE UTILIZATE IN AGRICULTURA

• cu destinatie specifica, punctiforma, unicate
• pot fi pentru lucrarea solului, semanat, intretinerea
culturilor, recoltat (sau orice domeniu al gamelor de mai sus)
 Cuplarea masinilor agricole la tractor

Mecanism de suspendare în trei puncte

1- axul cu braţe acţionat de instalaţia hidraulică (nereprezentată);
2- tirant vertical; 3- tiranţi laterali; 4- bolţ de cuplare la tractor;
5- articulaţie sferică; 6- tirant vertical; 7- tirant central
 CH CH
CH

CH

CH
Triunghi
cuplare

Mecanism modern de suspendare în trei puncte EHR (electro-hidraulic)

a. cu control hidraulic pentru tirantul central
b. cu control hidraulic independent pentru toti tirantii
Adaptor electronic de cuplare rapida
Mecanism (cadru) frontal de cuplare în trei puncte
Tractor cu mecanisme de cuplare-suspendare fata si spate de tip EHR
(control electronic pozitie, forta, alunecare, viteza, orizontalizare)
Dimensiunile standardizate ale arborilor de ieşire ai prizelor de forţă
MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI
Lucrarile solului – reprezinta manipularea mecanica a solului, cu unelte si
echipamente, pentru a obtine conditii ideale pentru
germinarea semintelor, stabilizarea plantulelor si
cresterea plantelor

Starea finala a solului (in urma lucrarilor aplicate solului) poate fi:
- fina
- moderata
- grosiera

Pentru atingerea starii dorite solul este

 deranjat (rupt),
 deschis (in profunzime, taiat)
 intors – in functie de ce strategie se aplica
 maruntit
OBIECTIVELE LUCRARII SOLULUI

1. Dezvoltarea unei structuri favorabile a solului pentru diferitele tipuri de culturi.

- o structura granulara este extrem de favorabila pentru:

a. infiltrarea rapida si retinerea apei

b. punerea la dispozitia solului si semintelor a unei suficiente cantitati

de aer pentru schimburile de gaze care au loc in sol

c. minimizarea rezistentei la penetrare a sistemului radicular

d. existenta unor particule fine de sol implica punerea la dispozitia

semintelor a unei cantitati de apa suficienta pentru germinare

2. Managementul buruienilor (controlul buruienilor, indepartarea mecanica a acestora) sau

indepartarea unor plante de cultura (rarirea culturilor)

3. Managementul resturilor vegetale (lasarea sau incorporarea in stratul superior de sol) cu

efecte directe asupra eroziunii solului

4. Obtinerea unei configuratii a suprafetei solului pentru usurarea irigarii, cresterea

temperaturii in sol sau usurarea recoltarii culturilor

5. Incorporarea mecanica a fertilizatorilor, gunoiului, compostului, pesticidelor,

amendamentelor, pentru cresterea calitatii solului
Pat germinativ stratificat
 CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR
PENTRU LUCRARILE SOLULUI – dupa destinatie
•Pluguri

•Grape

•Cultivatoare

•Maşini pentru afînarea adîncă a solului

•Tăvălugi

•Freze agricole

•Maşini de modelat solul

•Combinatoare

•Maşini de săpat gropi

 CLASIFICAREA AMERICANA
a masinilor pentru lucrarile solului

A. MASINI pentru LUCRAREA PRIMARA A SOLULUI

- creeaza conditii premergatoare obtinerii unui pat germinativ de foarte buna calitate

- lucreaza mai adinc de 18 cm in sol

- se aplica in momentul in care nu se poate obtine direct un pat germinativ corect

Echipamente sau masini utilizate:

a. pluguri (cu cormana sau disc) care, pe linga faptul ca taie si maruntesc solul, ingroapa si
majoritatea resturilor vegetale, prin rasturnarea solului)

b. cizele, subsoliere, masini de afinat superficial care fractureaza (rup, fisureaza) solul
dar nu il intorc si retin la suprafata majoritatea resturilor vegetale

c. unele masini actionate (freze, cultivatoare grele rotative): pot fi utilizate pe post de masini
pentru lucrarea primara a solului. In anumite conditii favorabile, patul germinativ
poate fi obtinut la o singura trecere.
B. MASINI pentru LUCRAREA SECUNDARA A SOLULUI
- masinile care pregatesc un pat germinativ de calitate
- implica (in cele mai multe cazuri) maruntirea si nivelarea solului, precum si tocarea si
ingroparea majoritatii resturilor vegetale
- traditional, pregatirea patului germinativ se efctueaza pe intraga suprafata a terenului, dar
se poate realiza si in banda
- lucreaza pe maximum 12-16 cm adincime

Echipamente sau masini utilizate:

a. uzual denumite grape

b. majoritatea sint utilaje tractate cu sectii de tip baterii (grupuri) cu gheare, colti, dinti,
discuri sau combinatii
c. grapele actionate (mecanic, prin priza de putere sau cu motoare hidraulice) sint mai
active asupra solului si pot realiza o calitate mai buna a lucrarilor (a maruntirii) decit
cele tractate, dar atentie la maruntirea excesiva (duce la pulverizarea solului)

C. MASINI pentru CULTIVATIA TERENULUI (intretinerea terenului)

- se ocupa cu managementul mecanic (controlul mecanic) al buruienilor si resturilor vegetale

- pe toata suprafata terenului
- intre rindurile de plante
- pot fi tractate sau actionate
- lucreaza pe maximum 6 cm adincime
 SISTEME DE LUCRAT SOLUL

1. Sisteme conventionale de lucrat solul (conventional tillage)

• succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului, utilizate in mod traditional intr-o
zona geografica, pentru a obtine o anumita cultura

• lucrarile asupra solului difera foarte mult, in functie de cultura urmarita

• suprafata solului ajunge sa fie curata (fara resturi vegetale) inainte de semanat sau plantat
(sau <15% resturi vegetale)

• favorizeaza eroziunea solului (prin actiunea vintului sau a apei)

2. Sisteme de lucrari de conservare a solului (conservation tillage)

• succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului prin care se urmareste obtinerea
unei culturi profitabile, minimizind eroziunea solului

• minimizarea eroziunii solului se poate obtine prin:

- lasarea pe suprafata solului a unui minim de 30% resturi vegetale sau alte plante de cultura
- mentinerea rugozitatii solului sau a permeabilitatii acestuia, pentru a controla eroziunea
• se intilnesc urmatoarele sub-sisteme de lucrari de conservare:
-fara lucrari (no-till) asupra solului:
-solul este lasat nelucrat (nederanjat) de la recoltare pina la semanatul urmatoarei
culturi
-echipamentele de semanat sau plantat sint prevazute cu dispozitive de inlaturare sau de
taiere a resturilor vegetale, pe zona de lucru (semanat sau plantat)
-lasa >70% resturi vegetale pe sol, inaintea semanatului

-lucrari in banda ( sau in banda ingusta – strip till):

-aplicabile pe terenuri cu drenaj slab, pentru a permite solului sa se usuce si sa se
incalzeasca
-se lucreaza doar pe zona unde se va semana sau planta

- lucrari pe teren modelat (ridge-till):

-se lucreaza pe biloane sau pe straturi inaltate, formate dupa recoltarea culturii
anterioare straturile sau biloanele se intretin periodic, pina cind cultura atinge o anumita
inaltime

- lucrari in covor vegetal (mulch-till): orice lucrare asupra solului care nu este de tip
no-till sau ridge-till si care lasa cel putin 30% din suprafata solului acoperita cu
resturi vegetale dupa semanat sau plantat
3. Sisteme minime de lucrat solul (minimum tillage)

• succesiune de lucrari care implica manipularea minima a solului, dar care asigura o recolta buna
• lucrarile asupra solului trebuie sa asigure un pat germinativ corect din punct de vedere agrotehnic

4. Sisteme de lucrari reduse asupra solului (reduced tillage)

• orice succesiune de operatii (lucrari, manipulari) efectuate asupra solului care este mai putin agresiv
decit cel conventional (si care lasa intre 15%-30% resturi vegetale pe sol, inainte de semanat)

O noua adaugare (clasificare) a lucrarilor solului – in functie de cum se actioneaza asupra solului
si cum se deplaseaza acesta:

5. Sisteme de lucrari care modifica sau nu modifica pozitia initiala a solului

- lucrarea solului pe orizontala (horizontal tillage) – taie, marunteste si deplaseaza solul pe

orizontala

- lucrarea solului pe verticala (vertical tillage) – nu rastoarna, nu intoarce, nu deplaseaza solul

- efectueaza doar afinarea si maruntirea pe verticala, la adincimea data
(termen aparut in 1990)
- lasa mai mult de 30% resturi vegetale pe cimp
 Selectarea celui mai bun sistem de lucrari ale solului
se face luind in calcul urmatoarele:

• Rotatia culturilor
- cantitatea si rezistenta resturilor vegetale este specifica fiecarei culturi
- porumbul si floarea-soarelui genereaza resturi vegetale care se descompun
mai incet decit alte resturi (soia)

• Potentialul de erodare
- pantele lungi si inclinate, grosimea stratului fertil si textura solului determina
potentialul de erodare
- solurile cu inalt potential erodabil pot impune o severa reducere a numarului
de lucrari, pentru mentinerea resturilor vegetale si a productivitatii
- intensitatea lucrarilor solului si cantitatea de resturi vegetale pot micsora
pierderea de sol pe terenurile plane

• Drenajul terenului
- terenurile slab drenate necesita mai multe lucrari pentru a se incalzi mai repede
si a se usca
- cantitatile mari de resturi vegetale pot mentine terenul mai rece si mai umed
prea mult pentru anumite culturi sensibile
- este posibila si instalarea unui sistem de drenaj pentru eliminarea apei in exces
si cresterea productivitatii
• Compactarea de suprafata
- lucrari primare pot fi necesare pentru a evita compactarea pe terenurile umede

• Managementul nutrientilor
- terenurile cu fertilitate scazuta sau moderata ar trebui fertilizate puternic inainte
de a incepe (a aplica) un sistem de lucrari de conservare
- N aplicat la suprafata terenului necesita o incorporare in sol, pentru a micsora
pierderile prin volatilizare si spalare
- P si K se pot da dupa recoltarea porumbului, pentru a utiliza lucrarile solului
si a le incorpora in sol
- injectarea in sol a ingrasamintelor organice fluide este preferabila in locul
imprastierii de suprafata, peste resturile de soia (se va evita, totusi,
injectarea ingrasamintelor organice fluide pe pante si resturi de soia)

• Managementul bolilor si daunatorilor

- sistemele cu lucrari reduse pot avea mai multe probleme cu buruienile,
insectele si daunatorii, decit sistemele conventionale
- mai multe resturi vegetale pe sol, pot cauza supravietuirea este iarna a unor
daunatori si boli si intirzierea dezvoltarii unor culturi (sol umed si rece)
- lucrarile solului pot distruge buruieni, pot ingropa anumite seminte de buruieni,
dar pot ingropa si resturi vegetale care adapostesc daunatori sau boli
- tratamente la saminta, pesticide aplicate foliar si produse specifice pot ajuta la
tinerea sub control a acestora
• Echipamentele de plantat si semanat
- modificari aduse masinilor de semanat si plantat (discuri, dispozitive de curatat
pe rindul care se seamana, echipamente de fertilizat suplimentare
(starter fertilizers) pot fi necesare pentru a face fata resturilor vegetale
in cantitati mari
- echipamente de semanat si plantat specifice fiecarui sistem de lucrari ale
solului pot fi necesare, pentru a se potrivi cu tipul de operatii efectuate
in cimp
 INFLUENTA TEHNOLOGIILOR DE MECANIZARE
asupra COSTURILOR si TIMPULUI de lucru

TEHNOLOGIE CU LUCRARI TEHNOLOGIE CU LUCRARI TEHNOLOGIE CU SEMANAT

CONVENTIONALE REDUSE DIRECT
FERTILIZAT $ FERTILIZAT $

ARAT $

GRAPAT 1 $

GRAPAT 2 $ GRAPAT (GDG) $

PPG (daca este cazul) $ PPG (daca este cazul) $

SEMANAT $ SEMANAT $ SEMANAT DIRECT $

FERTILIZAT $ FERTILIZAT $ FERTILIZAT $

ERBICIDAT $ ERBICIDAT $ ERBICIDAT $

RECOLTAT $ RECOLTAT $ RECOLTAT $

TOTAL M TOTAL R TOTAL m

 CE ALEGEM ?

Diferite Abordari
regiuni diferite

Cauze principale

Gradul de dezvoltare Conditii agroecologice

economic si social

- cunostinte - clima
- traditie - sol
- baza tehnica - apa disponibila
- tehnologia aplicata - cultura
- stiinta - factori biologici
Diferite regiuni Abordari
(zone) diferite

TEHNOLOGIE
PERSONALIZATA