“Deblocarea spiritului creativ

la elevi”
 Testul 1.
Soarele în odaie
Temeiul: Imaginație și creativitate.
Scopul: Identificarea abilității
copilului de a transforma "irealul" în
"real" în contextul unei situații date
prin eliminarea inconsecvențelor.
Materiale:
O imagine care ilustrează o cameră în
care se află un om și un soare; creion.
 Instrucțiuni:

• Psihologul, arătă copilului o imagine: "Îți dau această imagine". Privește-o

cu atenție și spune-mi ce este desenat pe ea. În conformitate cu
enumerarea detaliilor din imagine (masă, scaun, om, lampă, soare etc.),
psihologul oferă următoarea sarcină: "Corect, dar cu toate acestea, după
cum se vede, soarele este pictat în încăpere. Spune-mi te rog e posibil așa
ceva sau artistul a confundat ceva? Încercă să repari imaginea astfel încât
aceasta să fie corectă. "
• Copilul poate să nu utilizeze creionul, el poate explica doar ce
trebuie să facă pentru a "repara" imaginea.
Prelucrarea datelor:
În timpul realizării testului, psihologul evaluează încercările copilului de a corecta
imaginea. Prelucrarea datelor se efectuează pe baza unui sistem cu cinci puncte:
1. Lipsa răspunsului, imposibilitatea de a finaliza lucrarea ("Nu știu cum să o rezolv", "Nu
trebuie să corectați imaginea") - 1 punct.
2. "Eliminarea formală a incorectitudinii (ștergerea, colorarea soarelui) - 2 puncte.
3. Eliminarea substanțială a neconformității:
a) un răspuns simplu (desenați în altă parte - "Soarele afară") - 3 puncte.
b) un răspuns complex (schimbarea imaginii - "Creați o lampă din soare") - 4 puncte.
4. Răspuns constructiv (separarea elementulului necorespunzător de celelalte, salvându-l în
contextul situației date ("Creați o imagine", "Desenați o fereastră", "Puneți un soare în
cadru", etc.) -5 puncte.
 Construirea unei imagini bazată pe un stimul
grafic Broșura non-verbală "A"
Subtestul 1. Desenați o imagine
Materiale de testare: a) o formă ovală (Figura) realizată din
hârtie colorată. Culoarea figurii poate fi oricare, dar cu o astfel de
saturație încât să fie permisă desenarea detaliilor nu numai din
exterior, ci și din interiorul conturului; b) o foaie de hârtie goală; c)
lipici; d) creioane colorate.

Instrucțiuni: Ați creat o figură din hârtie colorată și clei. Imaginați-vă orice
tablou, din care ar face parte figura. Poate fi orice obiect, fenomen sau poveste.
Cu ajutorul cleiului, plasați această formă pe o foaie goală oriunde doriți. Și apoi
pictați-o cu creioane pentru a realiza imaginea pe care ați conceput-o. Încercați să
vă imaginați o imagine pe care nimeni nu a văzut-o. Completați desenul cu noi
detalii și idei pentru a-l face cât mai interesant și mai fascinant.
 Exercițiu 4: "În umbră"

Elevului i se propune să selecteze din elementele disponibile (cele care sunt în biroul unui psiholog sau personal), în
general, un obiect, care îi place. Cu cât obiectul provoacă emoții pozitive, cu atât mai bine va contribui la stabilirea
atmosferei de încredere, la o distanță psihologică apropiată, la relaxarea elevului, la reducerea rezistenței și protecției
psihologice, precum și de proiecție cu privire la obiectul (de exemplu, în obicetul „ales“ elevul va evidenția calitățile care
vorbesc în mod direct sau metaforic despre arhetipul persoanelor sau a acelor termeni social- importanți, care sunt
acceptabili și doriți pentru elev. Dacă în această etapă, îi vom cere elevului să descrie elementul selectat, menționând cu
ce i-a plăcut, ce obiect este acesta, atunci puteți începe déjà să analizați identitatea elevului.
• O atenție aparte merită umbrele din obiectele de sticlă,
ele devin extrem de eterogene, iridescente, ceea ce ajută
la crearea unei imagini libere. Într-una din modificările
acestei tehnici, puteți folosi numai astfel de vase semi-
transparente sub formă de obiecte și apoi oferiți o
instrucțiune în avans "Vă rugăm să alegeți dintre vasele
reprezentate aici (obiecte de sticlă etc.) carevă sunt pe
plac".
Cunoașterea Umbrei deseori tratează tabu-ul, ascuns, plin de tensiune și rușine într-o
persoană, deci nu lucrați cu elevul înainte de a vă permite să vă confruntați cu astfel de
teme, experiențe. Este important să fiți atent și sensibil, dar să nu acordați o importanță
suplimentară elementului, deoarece în spatele figurii există o persoană vie și în această
persoană există mult mai multă varietate și semnificații decât în exemplul unic al
creativității sale.
EXERCIŢIUL: NOUĂ PUNCTE.

Elevii primesc sarcina: uniți punctele fără a ridica creionul.

Apoi li se dă o altă sarcină : uniți punctele folosind cât mai puține linii.
Când elevilor li s-a dat o sarcină simplă aceștia au dat un răspuns simplu.
Aceștia, întîi de toate, au creat pătratul format de puncte. Toate soluțiile în
final includ 5 linii drepte. Când acestora li s-a cerut să unească punctele cu
cât mai puține linii drepte……
Soluții posibile:

• Описание
задачи
• Описание
задачи
 Flexibilitatea noastră presupune cea mai de preţ
lădiţă cu soluţii pentru toate situaţiile din viaţă. Privirea
problemei din perspective neaşteptate, poate deveni o
resursă incontestabilă în soluţionarea ei cît mai rapidă
şi eficientă.
Tradiţionala gândire este deja limitativă, iar noi
trebuie să pledăm pentru ceva mai nou, mai bun şi mai
util.
Creativitatea înseamna a lua elemente
cunoscute și a le îmbina în moduri unice.
Jacque Fresco
 Civilizația a evoluat prin demersurile creative ale unor persoane de excepție. Aceștia au
avut curajul de a demonta blocajele propriei lor creativități. Ei nu au cerut permisiunea
nimănui ca să fie creativi.
Care sunt barierele și blocajele creativității?

Blocajele creativității
• teama de a fi criticat; •Se va gândi că nu mai poate spune tot ce gândește, pentru că mama
• teama de a deranja sau de a-i supăra pe alții; lui o să creadă că e un prost. În mod indirect, i se transmite și că
• teama de a părea penibil; trebuie să gândească așa cum o fac și alții, ca să se poată alinia
• teama de a-ți atrage oponenți sau “dușmani”; standardelor și normelor existente;
• teama de a fi privit ca un ciudat; • comparația cu alții și cu felul în care ei își exprimă creativitatea; în
• teama de a fi dezaprobat; momentul în care te gândești că altcineva e mai creativ ca și tine,
• teama de a greși; automat ți-ai inhibat gândirea creativă;
• teama de alienarea socială; • stresul; conform unui studiu din revista Science, creierul blochează
• teama de a părea excentric (cu alte cuvinte: e dus cu pluta, e dus rețelele neuronale care țin de creativitate, gândire abstractă, planificare
de-acasă, îi lipsește o doagă, e cucu sau nebun); și contemplare atunci când este stresat;
• nevoia de apartenență la un grup social poate inhiba• când așteptăm să ne vină creativitatea din senin, dar nu facem munca
comportamentele necesară pentru a porni motoarele creativității;
creative spontane, din cauza fricii de a fi judecat; • teama de a te face de râs;
• nevoia de conformare la normele sociale (chiar dacă unele sunt
complet aiurea);
•
 Modalități de stimulare și dezvoltare a creativității la
oamenii mici sau mari:
• Consolidați-i încrederea în sine

• Puterea exemplului personal este o metoda excelentă, în această privință ca și în altele. Deci, fiți
creativi!

• Propuneți-i spre rezolvare întrebari și probleme și stimulați-l să iși pună și singur (referitor la lumea
înconjurătoare, la experiențele și lecturile sale etc.).

• Cautați împreună soluții diferite pentru aceeasi problemă. Vorbiți-i (cu cât e mai măricel, cu atât mai
mult) despre diferențele culturale, despre mentalitățile diferite, despre epoci diferite.

• Încurajati-l să își exprime prin creație emoțiile, fie ele pozitive sau negative.

• Stimulați-i și educați-i curioziatea.

• Învatati-l sa fie responsabil și să își asume responsabilități.

• Încurajați-l să își asculte și dezvolte intuiția.

 DEZVOLTAREA GÂNDIRII ARTISTICO-PLASTICE
O condiţie esenţială în evaluarea creativităţii plastice a elevilor o constituie „dezvoltarea gândirii artistico-plastice şi a posibilităţilor
de a materializa această gândire prin însuşirea unor tehnici de lucru diversificate (pictură pe sticlă, pe pânză, colaje, modelaj)”. Micii artişti
plastici sunt într-o permanentă căutare, sunt avizi după nou, inventivi. Ei renunţă la tehnicile vechi, tradiţionale, ajungând să înţeleagă noile
curente şi tehnici care au apărut în arta modernă.
Pentru a dezvolta creativitatea, specialiştii au pus la punct diverse metode şi tehnici care să permită unor elevi valizi să obţină
rezultate apropiate celor creativi. Aplicarea lor din ce în ce mai susţinută şi în cadrul orelor de educaţie plastică le-a dovedit din plin
utilitatea.

1. METODA PUNCTELOR UNITE CU LINII 8. METODA ROTIRII PLANŞELOR ÎN JURUL

2. METODA PETELOR ÎNTÂMPLĂTOARE
3. METODA UMANIZĂRII SAU A
ANTROPOMORFE
4. METODA ANIMALULU FANTASTIC
5. METODA MODULĂRII
6. METODA MAŞINĂRIEI
7. METODA CONFIGURĂRII ŞI RECONFIGURĂRII (A
DESCOMPUNERII ŞI COMPUNERII)
CENTRULUI LOR
METAMORFOZĂRII 9. METODAOCHILOR ÎNCHIŞI
10. METODA DEPLASĂRII PLANŞELOR
11. METODAIEŞIRII DIN ,,EU”
12. PERSONIFICAREA
13. METODA “ PLIN – GOL “
14. METODA ‘ FORŢEI CARE ACŢIONEAZĂ “
15. METODA OGLINZILOR
16. METODA “CE AM PRINS ÎN PLASĂ”.