Prof.

Camelia Dale
Grup Şcolar Tehnic, Baia Mare
I. Metoda inducţiei matematice

Această metodă constă , de obicei, in următoarele etape :

• se calculează A2 , A3 , A4 , ... până când intuim cât este An ;

• se demonstrează prin metoda inducţiei matematice propoziţia

P(n) : An = matricea fixată

Exemple
1 0 1
 
1. Fie A =  0 1 0 
1 0 1
 

 2 0 2
 
Avem A2=A·A=  0 1 0
 2 0 2
 
 4 0 4  2 0 22 
2
   
A3=A2·A= 0 1 0   0 1 0
 4 0 4  22 0 2 2 
  

8 0 8  2 23 
3
0
   
A4=A3·A=  0 1 0   0 1 0
 8 0 8   23 2 3 
   0
Vom demonstra, prin metoda inducţiei matematice, propoziţia
 2 n 1 0 2 n 1 
 
 0 1 0 
P(n) : An =  n 1 , nЄΝ*
2 0 2 n 1 

Presupunând P(n) adevărată, avem

 2  2 n1 0 2  2 n 1   2n 0 2n 
   
An1 =A ·A=  0
n
1 0    0 1 0  ,adică P(n+1) este adevărată.
 2  2 n1 0 2  2 n1   2n 0 2n 
   
Observaţie

Pentru unele matrice de ordinul al doilea , metoda inducţiei matematice se aplică

cu succes numai dacă elementele matricei se pot scrie cu ajutorul funcţiilor
trigonometrice sin şi cos .
 3 1   
 3  1     cos  sin 
2. Pentru matricea A    , putem scrie A  2   2 2 , adică A  2   6
 
6 .
 1 3   1 3  sin cos 
   
 2 2   6 6 

  
 cos n   sin n  
Prin inducţie obţinem An  2 n  6 6
 sin n   
cos n  

 6 6 
II.Metoda binomului lui NEWTON

Presupunem că matricea A se descompune ca sumă de două matrice

X si Y, comutabile, adică XY=YX . Atunci

n
A  (X  Y)  C X
n n k
n
nk
Y k

k 0
Exemple
1 1 2 0 1 2
   
1. Fie matricea A   0 1 3  . Remarcăm că A=I3+B , unde B   0 0 3
0 1  0 0 
 0  0
 0 0 3
 
Apoi B   0 0 0 
2
si Bp= O3 , p  3 . Deoarece I3B=BI3 , deducem că
 0 0 0
 

A n  ( I 3  B) n  I 3  C n1 B  C n2 B 2 

1 0 0 0 1 2  0 0 3
    (n  1)n  
 0 1 0  n  0 0 3   0 0 0
0 0 1 0 0 0 2 0 0 0
     
 3(n  1)n   4  3n  3   (3n  1)n 
 1 n 2n   1 n n   1 n 
 2   2   2 
 0 1 3n   0 1 3n   0 1 3n 
0 0 1  0 0 1  0 0 1 
     
     
III. Metoda şirurilor recurente

Fie A matrice pătratică de ordinul p.

Metoda şirurilor recurente constă in parcurgerea următoarelor etape :
∙ se scriu elementele matricilor An cu p2 şiruri ;
∙ din An+1=An∙A deducem relaţii de recurenţă pentru cele p2 şiruri ;
∙ din relaţiile de recurenţă găsim formulele generale ale termenilor
şirurilor .
Exemple
a b a bn 
1. Fie matricea A    . Presupunând An   n  , avem
b a  bn an 

 aa n  bbn abn  ba n   a n1 bn1 

A n 1
 A  A  
n
   
 abn  ba n aa n  bbn   bn1 a n1 

a n1  aa n  bbn an1  bn1  (a  b) n1

Rezultă  , unde avem  .
bn1  abn  ba n
n 1
an1  bn1  (a  b)

 ( a  b) n  ( a  b) n ( a  b) n  ( a  b) n 
 
Prin urmare A 
n 2 2 .
 ( a  b) n  ( a  b) n ( a  b)  ( a  b) n
n

 
 2 2 
 1 1 0 1 2 1  1 3 3 1 4 6
      4  
. Atunci A  A  A   0 1 2 , A  A  A   0 1 3 , A   0 1 4
2 3 2
2. Fie matricea A   0 1 1 
0 0 1 0 0 1  0 0 1 0 0 1
       

 1 n an 
 
şi presupunem A n   0 1 n .
0 0 1 
 

 1 n  1 n  an 
 
Calculând An+1=An·A , obţinem A  0 1 n 1  şi relaţia de recurenţă
0 1 
 0
an1  n  an , n  1 şi a1=0 , de unde deducem

a 1  0
a 2  1  a 1
a 3  2  a 2

a n 1  n  2  a n  2
a n  n  1  a n 1
a n  1  2  ...  n  2   n  1

an 
n  1  n
2
(n  1)  n
a n  1  2  (n - 2)  (n - 1), adică an 
2
 (n  1)n 
1 n 
 2 
Aşadar A n   0 1 n 
0 0 1 

 
IV. Metoda ecuaţiei caracteristice pentru matricea de ordinul 2

Fie matricea A   a b   M 2 (C) . Acestei matrice i se asociază urma Tr(A)=a+d şi

c d 
 
determinantul det (A)=ad-bc . Aceste două numere determină ecuaţia caracteristică

2  Tr ( A)    det( A)  0, cu C

Dacă 1, 2 sunt soluţiile acestei ecuaţii şi

 1n  n2
 , pentru1  2
x n   1  2 ,
 nn 1 , pentru   ,
 1 1 2

atunci are loc următoarea

Teorema . Fie A o matrice de ordinul 2.

1. Matricea A verifică A  Tr ( A)  A  det( A)  I 2  O2

2

2. Matricea An verifică relaţia A  x n  A  det( A) x n 1 I 2 , n  

n 

Consecinţă . Dacă AЄM2 (C) şi det(A)=0 , atunci pentru n   avem



A n  Tr ( A) 
n 1
 A.
 Exemple

 1 2
1. Fie A    . Atunci Tr(A)  1  4  5 , det (A)  4  2  6 , ecuaţia caracteristică
 1 4
2  5  6  0 are solutiile 1  2 şi 2   3.

2 n  3n
xn   3 n  2 n. Cu teorema anterioară , avem
23
 1 2 1 0

A  3  2 
n n n
 
  6  3n 1  2 n 1    
 1 4 0 1
Efectuând produsele , găsim :

 3n  2 n 2  3n  2 n1   3  2 n  2  3n 0   2 n1  3n 2  3n  2 n1 


A  n n
n
   , de unde A   n
n
n 
.
n2   n
 2 3 23  2 
n n
2  3 43  2   3 2  2 3 
n n
0
  5 3
2. Fie matricea A    Ecuaţia caracteristică 2  4  40 are
  3  1
soluţii egale 1  2  
 2. Cum det A  4, xn  n  2 n1 , avem

5 3 n2  1 0 
A  n  2 
n n 1
  4  n  1  2  .
  3  1 0 1
 5n  2 n1  (n  1)2 n 3n  2 n1 
Efectuând produsele , deducem A 
n
 .
  3n  2 n 1 n 1 n
 n  2  (n  1)2 

 2 1
3.Pentru matricea A   , avem Tr(A)  5 si det(A)  6 - 6  0.
 6 3 
Utilizând consecinţa teoremei precedente , obţinem

n 1 n 1  2 1
A 5
n
A5   .
 6 3
Bibliografie
1. Matematică M2, Marius Burtea, Georgeta Burtea, Editura Books
Unlimited Publishing, Bucureşti 2007;

2. Algebra şi analiza matematică pentru admiterea în facultate, C.

Ionescu−Ţiu, L. Pîrşan, Editura Albatros, Bucureşti 1994 ;