Lectura Braille

• Lectura braille are mai multe particularităţi,

care o diferenţiază de lectura vizuală. Astfel,
lectura tactilă este esenţialmente secvenţială,
în timp ce lectura vizuală, precum şi lectura
braille realizată de văzători sunt globale.
• Privirea procedează prin fixări discrete, în timp
ce indexul palpează punctele literelor braille în
mod mai mult sau mai puţin continuu.
• Etapa pregătitoare – constă în formarea şi
stimularea interesului pentru scris-citit în
Braille şi în înţelegerea utilităţii acestei
activităţi complexe şi dificile, prin care
nevăzătorul poate obţine informaţii dincărţi,
reviste tipărite în Braille şi poate comunica cu
cei din jur.
În etapa pregătitoare sunt vizate următoarele
obiective (realizate prin exerciţii specifice şi bine
coordonate):
• dezvoltarea perceptiv-motrică generală;
• formarea şi automatizarea schemei corporale;
• exerciţii de orientare în spaţiu;
• exerciţii de stimulare a mişcărilor mâinii şi a
motricităţii fine;
• exerciţii de explorare tactilă a obiectelor şi de
formare a noţiunilor spaţiale.
 Perioada pre-abecedară
• Se formulează propoziţii scurte în legătură cu modul în
care s-au efectuat de către elevi diferite acţiuni, la
cererea cadrului didactic şi cu intuirea unor obiecte
reale, machete sau planşe în relief.
• Se recunoaşte propoziţia.
• Se separă cuvintele din propoziţii scurte (2-3 cuvinte).
• Se împart cuvintele în silabe.
• Se împart silabele în sunete.
• Se compun cuvinte şi propoziţii.
• Se memorează ghicitori.
• Această etapă are obiective foarte clare şi precise,
legate de scrierea şi recunoaşterea elementelor
pregrafice. În această etapă a învăţării scris-cititului
Braille se exersează cunoaşterea, analiza, diferenţierea,
familiarizarea şi operarea cu elementele pregrafice ale
semnului Braille.
• Este o etapă în care deprinderile tactil-kinestezice au
mai puţină precizie. în care se produc confuzii între
semnele pregrafice, o perioadă de ezitări, de
nesiguranţă şi de slabă mobilizare în această activitate.
• Cele mai importante obiective vizate în această etapă
sunt:
• cunoaşterea instrumentelor de scris şi a topografiei
celulei Braille;
• stimularea funcţiei instrumental-adaptative a
sensibilităţii proprioceptive;
• reglarea dinamicii reacţiilor motorii;
• crearea stării de pregătire fizică generală, a stării de
set, de aşteptare
• relaxată, apoi de aşteptare încordată, de start şi de
ţintire (Damaschin, D.);
• exersarea limbajului în scopul sistematizării experienţei
perceptive şi tactil-kinestezice
• exersarea schemelor operatorii tactil-kinestezice (E.
Claparede compară ,,palparea'‘ cu ..silabisirea literelor
alfabetului“);
• formarea experienţei tactile fine utile scris-cititului;
• lărgirea experienţei copilului şi implicarea tuturor
proceselor psihice prin activităţi foarte diverse de
cunoaştere şi formare a noţiunilor şi prin informaţii
polisenzoriale (pentru evitarea înţelegerii formale,
îndeosebi de către nevăzătorii congenital, care pot dezvolta
fenomenul „verbalismului“, adică învăţarea unor noţiuni
fără înţelegerea sensului lor).
• La modul concret, în această etapă se recomandă
realizarea următoarelor exerciţii:
• - aranjarea punctelor din grupul fundamental pe
aparatul de compunere cu popice.
• - formarea diferitelor configuraţii pe cubul rotativ.
• exerciţii de orientare pe placa de compunere.
• Se introduce grupul fundamental, fără denumirea
literelor.
• Se intuieşte pe placa de scris, precizându-se poziţia
corectă a corpului, a plăcii de scris şi ţinerea corectă a
punctatorului.
• Exerciţii de orientare pe rânduri şi în căsuţe.
• Exerciţii de introducerea, fixarea şi scoaterea hârtiei din
placă.
• Se scriu puncte pe toată suprafaţa plăcii de scris.
• Se scriu puncte la întâmplare, în căsuţe, ţinând rândul şi
pornind întotdeauna de la dreapta spre stânga.
• Are loc familiarizarea elevilor cu grupul fundamental (sus-
dreapta, mijloc-dreapta, jos-dreapta, sus-stânga, mijloc-
stânga, jos-stânga).
• Se scriu punctele dintr-o direcţie (cele de sus, cele de jos,
cele din dreapta, cele din stânga).
• Se scriu punctele în căsuţe, după dictare.
 Etapa abecedară
• În această etapă, prin perfecţionarea analizei şi a
diferenţierii semnelor Braille, se trece treptat la
învăţarea scrierii şi a citirii.
• Se predă abecedarul, urmărindu-se, în principal,
însuşirea citirii şi scrierii prin metoda fonetico-analitico-
sintetică.
• Rapiditatea automatizării deprinderilor de scris-citit
depinde de starea generală a nevăzătorului, de starea
analizatorului tactil-kinestezic, de nivelul intelectual,
dar şi de condiţiile obiective (materiale de scris,
atmosfera şi relaţia de colaborare).
• Ordinea de predare a literelor alfabetului este
diferită; la şcolile pentru ambliopi şi nevăzători
din România, s-a adoptat următoarea ordine:
a, c, b, le, p, m, v, u, ă. r, o, g, d, e, n, f, i, s, j, t,
ş, î, â, ţ, h, z, k, x, existând o întreagă
metodologie de predare a abecedarului.
• În predarea abecedarului la nevăzători se ţine
seama mai ales de caracteristicile tactil-
kinestezice ale grupului de puncte.
• Dacă cititorul începător decelează literele din
grupul fundamental prin stabilirea numărului de
puncte şi a poziţiei acestora, cititorii
experimentaţi recunosc literele pe baza
elementelor geometrice care le sunt
caracteristice.
• După însuşirea sunetului şi a literei respective, a
citirii coloanelor de cuvinte şi propoziţii, urmează
scrierea literei, cuvântului şi propoziţiilor
respective.
Schema predării unei lecţii cu sunet/literă nou/ă
presupune parcurgerea următoarelor secvenţe:
• Separarea propoziţiei din vorbire.
• Împărţirea propoziţiei în cuvinte şi separarea
cuvântului cu sunetul nou.
• Împărţirea cuvântului care conţine sunetul
nou în silabe.
• Separarea şi studierea sunetului nou.
• Studierea literei (poziţia în grupul fundamental).
• Compunerea cuvintelor cu ajutorul alfabetului
decupat.
• Citirea cuvintelor compuse cu ajutorul alfabetului
decupat.
• Citirea cuvintelor noi din abecedar.
• Scrierea cuvintelor care conţin litera nou învăţată.
• Scrierea de propoziţii.
 Etapa post-abecedară

• În această etapă, elevul care a învăţat să scrie şi

să citească trebuie să se concentreze pe
înţelegerea conţinutului scris sau citit.
• Formarea deprinderii de a citi corect, clar şi
fluent.
• Formarea deprinderii de a intona în conformitate
cu înţelesul celor citite.
• Formarea deprinderii de a reda conţinutul celor
citite cu ajutorul întrebărilor de la sfârşitul
fragmentelor de lectură sau cu ajutorul
întrebărilor.
• Formarea deprinderilor de a dramatiza
conţinutul celor citite, folosind obiectele şi
machetele de intuit.
• Formarea deprinderilor de a memora şi recita
poezii, cu intonaţia corespunzătoare.