Comunicarea mediată de calculator

(CMC) și noile experiențe online

C4
 Tradiții de cercetare
 1) cercetarea anonimatului a fost una
dintre primele investigații despre CMC
(continuată azi prin analiza comunicării
bazate pe avatar);
 2) cercetarea eului digital, a comunităților
online și a rețelelor;
 3) cercetarea relației dintre experiențele
„reale” și cele „virtuale” (relația dintre
online și offline, „living in the interface”);
 A fi anonim
Peter Steiner, The New Yorker, 5 iulie 1993
 A fi anonim
 „Omul nu se simte bine în pielea lui, dă-i o
mască și îți va spune adevărul!” (Oscar Wilde)
 Plăcerea oferită de către anonimat – premisa
de bază a cercetărilor timpurii asupra CMC;
 Întrebarea-cheie: „Cine suntem noi atunci când
suntem online?”;
 Construcția sinelui în CMC cunoaște o influență
poststructuralistă – identitatea este concepută
ca fiind nefixată, ca un proces fluid și se
construiește prin intermediul discursului;
 „Internet discourse constitutes the subject as
the subject fashiones him or herself” (M.
Poster);
 A fi anonim
 A. R. Stone: identitatea – garantată prin
corporalitate;
 Semnătura – indiciu al prezenței fizice;
 Prin tehnologie, eul se prezintă nu doar ca
o existență fizică, ci ca o prezență în rețea
(telegraf, telefon, mass media, NM);
 Greenfield: „Internetul nu se aseamănă cu
nimic din ceea ce am văzut înaintea lui.
Este un dispozitiv social care conectează și
izolează în același timp.”
• „Străini apropiați”/„Intimate strangers”;
• „Prieteni anonimi”/„Anonymous friends”;
 Un drept?
 Anonimatul este perceput ca un drept în
online, o necesitate care derivă din principiul
libertății de exprimare;
 Anonimatul și confidențialitatea (intimitatea) -
deseori confundate;
 Subscriptions products – v. Anonymizer –
activitatea online devine invizibilă;
 Ian Clarke: anonimatul – singura asigurare pe
care ți-o poate da o societate liberă;
 Esther Dyson: anonimatul are și o parte
„întunecată”;
 https://www.youtube.com/watch?v=YrIKY8Ot9
7o
 https://www.youtube.com/watch?v=RVSAFhTj
Adc
 Polarizare
 „Anonimatul este esențial pentru libertatea
vorbirii, pentru că dacă nu putem rămâne
anonimi, vom fi pedepsiți pentru ceea ce
spunem, lucru care îi va descuraja pe mulți să
își facă cunoscute opiniile. Pentru o adevărată
libertate a vorbirii, anonimatul este absolut
esențial.” (I. Clarke);
 E. Dyson: „este mai bine pentru membrii
comunităților online ca aceștia să poată fi
recunoscuți și să fie răspunzători pentru
cuvintele și faptele lor, decât să căutăm să
producem o societate secretă a căror membri
să nu poată fi identificați și care să poată
spune orice doresc”;
Cât de anonim ești în online?
 Morio, H., & Buchholz, C. (2009). “How anonymous
are you online? Examining online social behaviors
from a cross-cultural perspective”. AI &
Society, 23(2), 297-307:
3 niveluri de anonimat
 1) Anonimat vizual
 - email-urile nu includ fotografia expeditorului sau
alte indicii nonverbale (însă există conexiune cu
identitatea sa reală/sincronizarea conturilor);
 2) Disociere dintre identitatea reală și cea online
 - chat, comunități virtuale (însă, de pildă, există
comunități virtuale care corespund comunităților
offline);
 3) Lipsa identificării
 – atunci când comportamentele unui individ nu pot
distinse de cele ale altor persoane;
 Ex: 2channel
 Cues-filtered-out theory
 Culnan & Markus;
 În lipsa indicilor nonverbali, indivizii tind să fie mai
puțin inhibați și mai centrați pe sine → „flaming”
(limbaj ostil);
 Sugerează faptul că putem înțelege
comportamentele online prin înțelegerea acelor
indici socio-emoționali și nonverbali care lipsesc →
CMC bazată pe text este considerată anonimă
(anonimat vizual);
 Azechi - „lack of personal specification” – când
anonimatul crește, comunicarea devine mai puțin
orientată spre social și mai orientată spre
informație, spre cunoaștere (nivelul 3 de
anonimat);
 Nivelul 2 – un grad mai ridicat de interacțiune
socială;
 The Social Identity Model of
Deindividuation Effects
 Lea, Spears, Postmes – reacție la
„deindividuation theory” (Diener 1980,
Zimbardo 1969) (în mulțime, indivizii devin
iraționali, antinormativi, iresponsabili,
pierderea sinelui etc.);
 Anonimatul poate introduce o schimbare a
accentului de pe identitatea individuală pe
cea socială;
 CMC poate fi asociată cu o relativă
amplificare a dimensiunilor sociale ale
grupului;
 The Social Identity Model of
Deindividuation Effects
 Când elementele identității nu sunt
prezente, accentul cade pe un nivel mai
mare de incluziune;
 Anonimatul nu duce la pierderea sinelui, ci
la sublinierea identității sociale (stereotipii
de grup);
 Anonimatul în grup – fie amplifică
identitatea socială împărtășită, fie amplifică
independența individuală;
 Cues to identity
 M. Tanis, T. Postmes (2007): 2 fațete ale
anonimatului (efecte paradoxale);
 Studiul cues to identity în CMC (efectele
indicilor de prezentare care oferă informații
despre cei care interacționează);
 Studiul 1: chiar dacă indicii de identitate
afectează evaluările interpersonale,
facându-le mai pozitive, prezența lor este
asociată cu o mai redusă certitudine și
satisfacție în legătură cu mediul de
comunicare utilizat (pentru categoria
utilizatorilor cu experiență);
 Cues to identity
 Evaluarea relațiilor interpersonale vs.
evaluarea interacțiunii;
 Prezența elementelor de identitate
afectează pozitiv percepțiile interpersonale,
dar, în același timp, descrește percepțiile
privind solidaritatea și calitatea
interacțiunii;
 Paradox: chiar dacă utilizatorii au o părere
ceva mai bună despre partenerii lor, ei sunt
nemulțumiți de mediu;
Uncertainty Reduction Theory
 Utilizatorii experimentați – mai mulțumiți
de mediul lipsit de indici ai identității, mai
fericiți să colaboreze anonim;
 Contrariul literaturii de specialitate –
Uncertainty Reduction Theory (URT) –
Berger & Calabrese, 1975: reducerea
nesiguranței este unul dintre obiectivele
principale ale interacțiunii dintre străini;
 Indivizii sunt tentați să reducă
incertitudinea în vederea posibilității
prevederii rezultatelor interacțiunii;
 Cues to identity
 Studiul 2: când realizează o sarcină online,
participanții se simt mai confortabil și mai
satisfăcuți de mediu și performează mai
bine în lipsa reperelor identitare (s-a
introdus interacțiunea umană și variabila
relevanței);
 Prezența indicilor de identitate a avut un
efect negativ;
 Contrazicerea Media Richness Theory (Daft
& Lengel), care clasifică fiecare mediu în
funcție de complexitatea mesajelor pe care
le poate utiliza în mod efectiv (mijloacele
de comunicare care conțin mai mulți indici
despre înfățișarea fizică sunt superioare);
 Diferențele culturale și
anonimatul
 Morio și Buchholz: autonomia este
valorizată în vest, în timp ce afilierea, în
est;
 Utilizatorii din societățile vestice preferă
comunitățile online (CO) cu niveluri scăzute
de anonimat;
 Utilizatorii din est preferă CO cu niveluri
ridicate de anonimat.
 Discuții
 Utilizarea anonimatului – începuturile
Internetului – astăzi;
 CMC versus comunicare mobilă
 https://www.statista.com/statistics/249761
/most-popular-activities-carried-out-on-
mobile-internet-devices/