Realizat de : Cazacu Tudor , Stiințe politice , an III
A doua jumătate a sec. XIII – sec. XV Odată cu ordinul Țarului Ivan al III-lea de a fi demolate toate construcțiile din lemn ce împrejmuiau Kremlinul, se renunță la acest material de construcție. Ca o urmare firească a tendințelor apărute, perioada care urmează se caracterizează prin răspândirea folosirii cărămidei și a teracotei. Construcțiile din piatră albă sunt înlocuite cu cele din cărămidă; numai fundamentul se punea din piatră. În ceea ce privește stilul arhitectural, se răspândește ,,stilul moscovit (cu influență din Pskov) în detrimentul celui utilizat în Vladimir sau Novgorod; acesta se caracterizează prin mai multă simplitate și o consolidare a decorației exterioare; de această dată accentul este pus de arhitect pe latura spirituală, sufletească a vieții omului.’’ Catedrala ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din Kolomna Secolele XVI - XVII În puternică ascensiune, Moscova își face simțită prezența din ce în ce mai puternic în rândul ,,marilor imperii’’. În aceste condiții, Kremlinul moscovit devine teatrul unor construcții de amploare, cei mai buni meșteri ruși și italieni fiind aduși pentru ridicarea unor edificii noi și reconstruirea clădirilor vechi. Ceea ce surprinde cu adevărat este crescânda influență a arhitecturii civile asupra celei religioase. Gustul popular tinde către decorul abundent, viu colorat. Cupolele bisericilor iau forma unui bulb de ceapă. ,,Pe cât de severe erau proporțiile și de sobre ornamentele bisericile din trecut, pe atât de eclectice și de încărcate devin ele acum. Cuprinși parcă de delir și încurajați de negustorii ctitori proaspăt îmbogățiți, arhitecții imaginează fel de fel de turnuri și cupole, pridvoare și galerii, scări și foișoare, clopotnițe și chilii. Și peste tot o risipă de piatră cioplită, de faianță colorată, dar mai ales de pictură în frescă’’ Toate aceste tendințe pregăteau explozia unui nou stil arhitectural – barocul. Catedrala „Sf. Vasile cel Mare” Moscheia Kul Sharif din Kazan Secolele XVII – XVIII „Barocul ” Acest nou curent arhitectural, explică Antoaneta Olteanu în Civilizația rusă, a apărut și s-a dezvoltat ca urmare a unor factori : de natură internă: propensiunea arhitecților pentru abundența decorativă, precum și de natură externă: influența arhitecturii ucrainene din secolul al XVII-lea, după unirea cu Ucraina (1654), timidul proces de occidentalizare a structurilor social-politice și culturale, ca urmare a intensificării relațiilor și schimburilor Rusiei cu Apusul Europei. Palatul Peterhof Palatul Ecaterinei din Sankt Petersburg Biserica Dubrovitsy Muzeul de artă Ermitaj
Muzeul de artă Ermitaj, una dintre cele mai celebre
construcţii din Sankt-Petersburg a fost întemeiat datorită împărătesei Ecaterina a II-a. În anul 1764, ţarina a poruncit să i se construiască lângă Palatul de iarnă o reşedinţă retrasă, loc în care să poată admira tablourile de artă achiziţionate. Ţarina se retrăgea la Ermitaj pentru a se recreea în compania prietenilor pe care îi supunea unor reguli stranii:atunci când intrau aici, aceştia trebuiau să păstreze liniştea, să nu caşte, să renunţe la sabie, palărie, chiar şi la rang şi dreptul de întâietate. Danae și Zeus Soția lui Rembrandt Impresionism