Sindromul de intestin

iritabil
 Sindromul de intestin iritabil
(SII)
 Aparţine categoriei afecţiunilor intestinale funcţionale
 Criterii de diagnostic SII
Durere/discomfort abdominal recurent cel puţin 3 zile/lună
în ultimele 3 luni asociate cu 2 sau mai multe din:

Debut asociat Debut asociat cu

Ameliorare şi cu o modificare şi o modificare a
formei
cu defecaţia a frecvenţei
(aspectului)
scaunului scaunului

Criterii prezente în ultimele 3 luni cu debut al

simptomelor cu cel puţin 6 luni înaintea diagnosticului.
 Simptome care susţin
diagnosticul
 Discomfortul este definit ca un simptom negativ non-
dureros
 Frecvenţă anormală a scaunului
 ≤ 3 scaune pe săptămână

 > 3 scaune pe zi

 Forma anormală a scaunului

 Efort excesiv la defecaţie
 Urgenţă la defecatie
 Senzaţie de defecaţie incompletă, emisia de mucus şi
balonarea abdominală
Clasificare SII in functie de aspectul
scaunului – 4 subgrupe:

1. SII asociat cu constipatie (IBS-C) (mai frecv.

la femei)
2. SII asociat cu diaree (IBS-D) (predomina la
barbati)
3. SII tip mixt (IBS-M)
4. SII nespecific — anormalitati ale scaunului care
nu pot fi incadrate in criteriile anterioare.
 Epidemiologia SII
 Prevalenta mondiala 10-20% Nigeria: Blacks 30

 In SUA 10-15% South Africa: rural Blacks 4.2

Mai frecvent la tineri si femei

South Africa: urban Blacks 12
 New Zealand 16.8

 Primele simptome apar de Australia 12

obicei in decada a doua de Iran 3.5

viata, iar prezentarea la medic Japan 25

se face in jurul varstei de 30- China 22.8

50 ani Netherlands 9

SII este raspunzator de

France 20
 Denmark 6.6

 10-12% din consultatiile Sweden 12.5

medicului de medicina UK 22

generala. USA: high school students 17

 28-35% din vizitele la

USA: Hispanics 16.9

medicul gastroenterolog
USA: whites 17

0 5 10 15 20 25 30 35
 Clasificare
 Pacienţii au percepţii diferite despre diaree sau
constipaţie
 Scaune formate dar dese – pseudodiaree
 Efort de defecaţie la emisia de scaune moi sau lichide
 Efortul de defecaţie, urgenţă, evacuarea incompletă
nu depind de forma scaunului
 Majoritatea pacienţilor au o frecvenţă a scaunelor în
limite normale
 Forma scaunului reflectă însă timpul de tranzit
intestinal
 Diagnostic clinic

 Criterii diferite de definire a SII in ultimii 25 ani:

 Manning criteria
 Kruys criteria

 Rome 1 criteria

 Rome 2 criteria

 Rome 3 criteria
 Durerea
 Uzual legata de tulburarile de tranzit
 Aparitia nu poate fi prevazuta
 Localizare variabila
 Variaza in timp ca intensitate
 Continua sau recurenta
 Perceptie variabila (crampa, arsura, intepatura)
 Uneori legata de ciclul menstrual
 Diminuata temporar de emisia scaunului
 Nu apare in timpul somnului
 Tulburarile de tranzit

 Constipatia
 Pasajul unui scaun dur (tip 1,2 Bristol)
 Tensiunea la emisia scunului
 Evacuarea incompleta
 Diareea
 Urgenta la defecatie
 Scaunele moi, apoase (tip 6,7 Bristol)
 Incontinenta anala
 Uneori induse de ingesta de alimente
 Alternanta constipatie/diaree
 Scala scaunelor - Bristol

Tip:
1 – bile separate de marimea nucilor (scibale), ce se
elimina cu dificultate
2 – ca un carnat dar zgrunturos
3 – ca un carnat dar cu fisuri in suprafata
4 – ca un carnat sau un sarpe , neted si moale
5 – mai multe fragmente moi, cu margini nete, care
se elimina usor
6 – bucati cu margini zdrentuite, scaun cu aspect
spongios, poros
7 – scaun apos, fara elemente solide
Scala Bristol

Constipaţie

Normal

Diaree
 Alte simptome intestinale

 Borborigme
 Distensia abdominala
 Flatulenta
 Mucus in scaun
 Evacuarea incompleta a scaunului
 Simptome de tract gastrointestinal superior
 reflux

 dispepsie
Simptome extraintestinale

 Mialgii
 Arthralgii
 Oboseala cronica
 Frisonete
 Tulburari de activitate sexuala
 Cefalee
 Profilul psihologic

 Abuzuri fizice sau psihice, sau abuz sexual in

copilarie
 Depresie, anxietate, nevroticism, somatizari
multiple, atacuri de panica
 Tulburari de somn
 Cautatori de ingrijiri medicale
 Cancerofobia
 Scaderea calitatii vietii
 Comorbiditati

 Tulburari in sfera ginecologica

 Litiaza renala sau insuficienta renala
 Fibromialgia
 Sd de oboseala cronica
 Durere pelvina cronica
 Intoleranta la lactoza
Nu fac parte din SII dar
 Alergii alimentare pot fi subdiagnosticate
 Boala celiaca
 Chirurgia si SII

 S-a observat o crestere a numarului de interventii

chirurgicale in sfera abdominala si pelvina
 X 3 cholecistectomii

 X 2 apendicectomii

 X 2 histerectomii

 X 1,5 interv coloana

 Semne de alarma
1. Scaderea ponderala
2. Anemia
3. Hemoragia digestiva inferioara
4. Test hemoccult pozitiv
5. Mase abdominale palpabile sau adenopatii
6. Istoric de calatorie in orient sau tari in curs de dezvoltare
7. Istoric personal sau familial de BIC, boala celiaca sau
cancer colonic
8. Varsta peste 50 ani
9. Debutul tardiv al simptomatologiei
10. Semne clinice de infectie

 investigatiile sunt obligatorii pentru excluderea sau

confirmarea unei boli organice
 Dificultati diagnostice

 Simptomele nu sunt specifice si prezinta o mare

variabilitate in timp
 Roma III nu a fost evaluata in practica clinica
curenta
 Diagnosticul de SII nu poate fi 100% cert doar
pe criterii clinice
 Evaluare clinică
 Relaţia durerii/discomfortului cu defecţia susţine
originea intestinală a simptomelor
 Asocierea cu exerciţiul fizic, mişcarea, urinatul sau
menstruaţia sugerează alte cauze
 Atentie la simptomele de alarmă:
 Febra
 Sângerarea gastrointestinală
 Scăderea ponderală
 Anemia
 Mase abdominale
 Atribuirea incorectă a simptomelor poate duce la
spitalizări şi intervenţii chirurgicale nejustificate, precum
colecistectomia, apendicectomia şi histerectomia
 Teste diagnostice
 Puţin necesare pentru pacienţii cu simptome tipice, fără
simptome de alarmă
 Funcţie de vârstă, durata şi severitatea simptomelor,
factori psihosociali, simptome de alarmă, istoric familial
de afectare gastrointestinală
 Sigmoidoscopie sau colonoscopie
 Teste de hemoragie ocultă sau det. leucocite în scaun,
examene coproparazitologice (în regiunile endemice)
 Documentarea unei diverticuloze colonice nu modifică
diagnosticul
 Investigaţii suplimentare dacă se modifică manifestările
clinice
PRINCIPIILE TERAPEUTICE SII

 DIAGNOSTIC CORECT
 CRITERII DE DIAGNOSTIC / DE EXCLUDERE

 EFECT PLACEBO
 PANA LA 69%

 SOLUTII IN CASCADA
 PSIHOTERAPIE -> REGIM -> MEDICATIE
In cazul esecului primei variante terapeutice


 REEVALUAREA CAZURILOR CARE NU AU RASPUNS LA

TRATAMENT
 explorari sofisticate de excludere a afectiunilor organice
 Tratament
 Se conformează principiilor generale enunţate
 Evitarea dietelor restrictive
 Mese regulate consumate în tihnă
 Restricţia lactozei nu ameliorează simptomele
 Evitarea fructozei şi edulcoranţilor artificiali (sorbitol,
manitol)
 Suplimentarea cu fibre alimentare, deşi ieftină şi fără
efecte secundare nu este susţinută de date clinice
(exacerbează flatulenţa fără să amelioreze durerea)
 MEDICATIA SII
 DUREREA
 ANALGETICE
 ANTISPASTICE
 DISMOTILITATEA – tratam:
 DIAREEA
 CONSTIPATIA
 ALTERNANTA DIAREE/CONSTIPATIE
 TRANZITUL GAZOS
 ANTIFLATULENTE
 ALTE
 MEDICATIA SNC
 MEDICATIA COMPLEXA
 MEDICATIA DURERII
 ANALGETICE
 ANTISPASTICE  METAMIZOL ( Novalgin,
MUSCULOTROPE algocalmin)
 MEBEVERINA ( ANTIMUSC )  OPIACEE = + Alte efecte (

 BROMURA DE OTYLONIUM
Codeina = antidiareic,
(ANTICOLINERGIC) SPASMOMEN Loperamida = act complexa )
 FEDOTOZINA = scade
 PRIFINIUM
hipersensibilitatea viscerala
 CIMETROPIUM (ANTIMUSC )
ORFANINA FQ
 DICYCLOMINA
 ALTE
 PAPAVERINA
 ENKEFALINERGICE –
 ALVERINA
TRIMEBUTINA
 TRIMEBUTINA
 ANTIFLATULENTE
 ANTICOLINERGICE
 TRANCHILIZANTE
 BLOCANT CANALE DE CALCIU
 ANTIDEPRESIVE
 Pinaverium, Nifedipina, Nicardipin,
 Bromura de otylonium (spasmomen)
 Tratament medicamentos
durere
 Relaxanţi ai musculaturii netede
 Heterogeni (mebeverină, bromură de otylonium,
prifinium, cimetropium, dicyclomină,
papaverină/drotaverină, alverină, trimebutină)
 Eficacitate discutabilă

 Antidepresive (doze inferioare celor din depresie)

 Utile chiar în lipsa comorbidităţilor psihiatrice majore
 Triciclice (Imipramina, Amitriptilina, Desipramina)
 Tetraciclice (Maprotilina)

 Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei

 Paroxetină, fluoxetină, sertralină, fluvoxamină
 MEDICATIA MOTILITATII
 DIAREE  CONSTIPATIE
 LAXATIVE DE VOLUM
 LOPERAMIDA (Imodium )
 LAXATIVE DE CONTACT
 COLESTIRAMINA
 LAXATIVE OSMOTICE
 PROBIOTICE
 ADMINISTRARI RECTALE
 CHIMIOTERAPICE INTESTINALE
 PROKINETICE
 (furazolidon, Ftalisulfatiazol, Saprosan,
Intetrix)
- cisapride
- prucalopride
 ANTICOLINERGICE
- tegaserod
 OPIOIZI
- misoprostol
 SOMATOSTATINA ?
- neostigmina
 DIOSMECTITA

 ALTERNANTA CONSTIPATIE/DIAREE
 TRIMEBUTINA
 Tratament medicamentos
diaree
 Loperamid (Imodium) 2-4 mg la nevoie, maxim 12
mg/zi
 Previne diareea dacă este luat înainte de masă sau de o
activitate care precipită simptomele
 Colestiramină 4g la masă
 Alosetron 0,5-1 mg X2/zi
 Antagonist al receptorului 5-HT3
 RA: Colită ischemică şi constipaţie severă
 Restricţionat la forme severe cu program special de
management al riscului
 Altele: antibiotice, anticolinergice, opioide, analogi de
somatostatină, diosmectită
 Tratament medicamentos
constipaţie
 Tărâţe de grâu
 Lactuloză 10-20 gX2/zi
 70% sorbitol 15 mlX2/zi
 Polietilen glicol 17g/zi
 Tegaserod 6 mgX2/zi
 Agonist parţial al receptorului 5-HT4
 Se adm. la femei

 Hidroxid de magneziu 2-4 linguri/zi

 Tratament adjuvant
(al tranzitului gazos)
 Adsorbante
 Cărbune medicinal
 Diosmectita (Smecta)
 Carminative
 Oleuri volatile (Colpermin)
 Mentă, melisă, anason, fenicul, chimen
 Tensioactive
 Dimeticon (Espumisan, Sab simplex)
 Parasimpatomimetice
 Neostigmină, Carbacol
 Antidopaminergice
 Cisaprid
 Fermenţi pancreatici?
MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

 TRANCHILIZANTE
 BENZODIAZEPINICE ( Medazepam, Nitrazepam )

 ANTIDEPRESIVE
 TRICICLICE ( Imipramina, Amitriptilina, Desipramina )

 TETRACICLICE ( Maprotilina )

 MIANSERINA ( ANTAGONIST 5 HT-3 )

 SUMATRIPTAN ( AGONIST 5 HT -1 ) CITALOPRAM

 BUSPIRONA ( AGONIST 5 HT -1 )

 NEUROLEPTICE
 Haloperidol, Clorpromazina

 ANXIOLITICE
 INHIBITORI DE REUTILIZARE AI SEROTONINEI ( Fluoxetina,
Sertralina, Paroxetina, Fluvoxamina )
 MODULAREA RECEPTORILOR
SEROTONINERGICI

 5 - HT 3 ANTAGONISTI  5 - HT 4 AGONISTI

 LENT = RENZAPRIDE  TEGASEROD (Zelnorm)

 RAPID = TROPISETRON  DOZA = 12 MG / ZI

 GRANISETRON  EF PARTIAL AGONIST

 ALOSETRON (Lotronex)  STIMULEAZA MOTILITATEA +

 SCADE FRECVENTA SCAUNELOR

SECRETIA
 INHIBA SENSIBILITATEA
 NB -- EFECT DOAR LA FEMEI
 2 STUDII EU / SUA = EF
(DAR RAPORTUL F / B = 2 / 1)
DIFERITE
 RA: COLITA ISCHEMICA AC

 RETRAS DE PE PIATA LA NOI IN 2000 SI

IN SUA IN 2007
 Altele
 Terapie probiotică
PROBIOTIC = grec life = o substanta care contine microorganisme
vii care administrate în cantităţi adecvate conferă beneficii sănătăţii
organismului gazdă
Ex: Erceflora Duo are in compozitia sa doua din clasele care
indeplinesc conditia de probiotic: Lactobacili, sau mai precis
Lactobacillus rhamnosus si Lactobacillus acidophilus , precum si
Saccharomyces Boulardii : 100 mg

 Terapie cognitiv-comportamentală, psihoterapie standard şi

hipnoterapie
 Greu de evaluat (studiile nu pot fi dublu orb)
 Consumă timp
 Costisitoare
 De multe ori nu sunt disponibile