Universitatea “Ovidius” Constanţa

Facultatea de Medicină
Anul III MG
- Curs -

INFECŢIILE CHIRURGICALE
GENERALITĂŢI

Ş.L. Dr. Răzvan Popescu

Definiţie

• Răspunsul inflamator al gazdei faţă de germenii

pătrunşi în organism

• Ansamblul tulburărilor funcţionale şi al

modificărilor lezionale locale şi sistemice produse
ca răspuns la pătrunderea şi înmulţirea
germenilor în organism

• Infecţia chirurgicală este acea infecţie care

necesită tratament chirurgical (nu doar
antibiotic) sau care apare la un pacient ca
urmare a unui tratament chirugical
• Simpla prezenţă a germenilor la nivelul unui
ţesut sau organ al gazdei, în absenţa
multiplicării şi apariţiei modificărilor
morfofuncţionale reprezintă procesul de
contaminare

• Colonizarea este etapa de multiplicare a

germenilor înainte de a determina apariţia
alterărilor morfofuncţionale => infecţie
inaparentă – are importanţă medicală deoarece
aceste persoane reprezintă surse de infecţie
• Infecţia nosocomială reprezintă infecţia
apărută în cadrul unei unităţi sanitare la un
pacient iniţial neinfectat, de la o sursă din
spital.

• Incidenţa aprox. 6,5% din totalul infecţiilor

• Au gravitate deosebită, fiind implicaţi

germeni cu rezistenţă multiplă la
antibiotice, în special Gram(-)
 Caracteristici specifice
• Focar infecţios de regulă evident

• De obicei este polimicrobiană

• Caracter invaziv

• Focarul infecţios necesită întotdeuna tratament

chirurgical
 Etiopatogenie

• Factori determinanţi

• Factori favorizanţi
 Factori determinanţi

• Exogeni → provin din mediu extern

Apă
Aer
Obiecte

• Flora autologă → proprie organismului

Piele
Cavităţi
 Factori favorizanţi generali

• Boli congenitale:
 Agranulocitoză
 Aplazie timică
 Boli cardiace

• Tare organice dobândite:

 Diabet
 Cancer
 Infecţii cronice
 Tulburări endocrine
 Subnutriţia, obezitatea
 Vârstele extreme
 Factori favorizanţi locali
• Traumatisme diverse

• Lipsă de igienă

• Haine murdare ce vin în contact cu plaga

• Tulburări circulatorii (arterite, ulcer varicos)

• Corpi şi materiale străine ce vin în contact cu plaga

• Tehnică chirurgicală incorectă

• Ţesuturi zdrobite
 Mecanismul de producere

• Presupune existenţa a 3 elemente:

 Calea de pătrundere

 Patogenitatea germenilor

 Rezistenţa organismului
 Calea de pătrundere

• Directă → plaga în contact direct cu germenii

(de pe: tegumente, mucoase, exterior etc.)

• Indirectă → germenul infectează plaga pe cale:

Hematogenă
Limfatică
De-a lungul interstiţiilor
Translocare parietală
 Patogenitatea germenilor
• Microorganismele implicate sunt:
– bacterii aerobe, facultativ anaerobe
– bacterii strict anaerobe:
• Endogene
• Exogene

• Bacteriile aerobe, facultativ anaerobe:

– Coci Gram(+): Staphilococcus Aureus, Streptococcus
Beta Hemolitic, Enterococi
– Bacili Gram(-) – Enterobacteriaceae : Escherichia Coli,
Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Pseudomonas
• Bacterii strict anaerobe, nesporulate:
– Bacili Gram(-) anaerobi: Bacteroides Fragilis,
Fusobacterium
– Coci Gram(+): Peptococcus (Staphilococ strict anaerob),
Peptostreptococcus (Streptococ strict anaerob)

• Bacterii anaerobe sporulate:

– Clostridium:
• C. perfringens => gangrena gazoasa
• C. tetanii => tetanosul

• Infecţiile virale pot fi posttransplant (CMV) sau datorită

transfuziei de sânge (HVB, HVC, HIV)
• Fungii sunt rar incriminaţi în patogenia infecţiilor
chirurgicale, tratamentul antibiotic prelungit putând
determina apariţia candidozelor cu diverse localizări
 Rezistenţa organismului
• Bariera anatomică muco-cutanată

• Fagocitoza (imunitatea nespecifică)

• Sistemul complement şi limfokinele

• Sistemul imunităţii umorale şi celulare

(imunitatea specifică)
 CLINIC
• Manifestările clinice nu sunt datorate numai
acţiunii directe a agentului patogen, ci reflectă
raspunsul organismului la agresiunea microbiană,
el depinzând de capacitatea de apărare a acestuia

• Pătrunderea şi multiplicarea microorganismelor

determină sindromul inflamator caracterizat prin:
• SEMNE LOCALE
• SEMNE REGIONALE
• SEMNE GENERALE
 SEMNE LOCALE
• Roşeaţa (rubor) → eritem local ↔ vasodilataţie locală

• Căldura (calor) → vasodilataţie + creşterea fluxului

sangvin local

• Tumefierea (tumor) → edem → exudat lichidian si

ulterior de puroi

• Durerea (dolor) → excitarea terminaţiilor nervoase

• Lezarea funcţiei segmentului respectiv → “Functio-lesa”

 SEMNE REGIONALE

Urmare a difuziunii germenilor şi toxinelor,

depăşind poarta de intrare

Limfangită:
Reticulară
Tronculară

Adenită
 SEMNE GENERALE
• Febra (39–40ºC) – secundară deversării germenilor sau
endotoxinelor la nivelul circulaţiei sistemice, cu apariţia
Interleukinei-1 produsă de monocite şi macrofage → stimularea
centrului de termoreglare din hipotalamus

• Frisonul – semn de descărcare bacteriană dintr-un focar septic,

insoţeşte de regulă episoadele bacteriemice. Recoltarea pentru
hemocultură se face în plin frison

• Transpiraţiile – modalitate de scădere a temperaturii corporale

(evaporarea apei de pe suprafaţa pielii)

• Tahicardia

• Alterarea stării generale:

Inapetenţă, Astenie, Adinamie, Agitaţie, Insomnii
 Explorări paraclinice
• Examen bacteriologic - frotiu direct - coloraţie Gram

• Culturi din plagă

• Hemoculturi – indicate în infecţii severe

• Antibiograma – testarea sensibilităţii la principalele antibiotice a tulpinii bacteriene izolate în

cultură din produsul patologic.

• Hemogramă – leucocitoză şi neutrofilie cu deplasarea la stânga a formulei leucocitare (75-

80% - elemente imature). Poate lipsi la vârstnici, imunodeprimaţi. Apariţia leucopeniei este
semn de gravitate

• VSH
• Proteina C reactivă (CRP) – indicator al unui proces infecţios şi/sau inflamator. Permite
monitorizarea terapiei antimicrobiene şi prognosticul infecţiei

• Probe renale, hepatice, etc.

• Ultrasonografia – permite localizarea colecţiilor profunde, în special a celor intraabdominale

şi evacuarea lor prin puncţie

• TC - depistarea colecţiilor profunde toracice sau abdominale → puncţie

• RMN
PRINCIPII DE TRATAMENT
TRATAMENT
PROFILACTIC TRATAMENT
MEDICAL

TRATAMENT
CHIRURGICAL

“UBI PUS, IBI EVACUA”

 Tratament profilactic
• Igienă corectă

• Evitarea traumatismelor

• Tratarea corectă a plăgilor

• Respectarea asepsiei şi antisepsiei

• Imunizări active

• Compensarea tarelor

• Antibioterapie profilactică (unde este cazul)

 Tratament medical

• Rol adjuvant

• Se aplică înainte şi după tratamentul chirurgical

• Constă în:
 Revulsii locale
 Antibioterapie
 Vaccinare nespecifică
 Tratament simptomatic (analgetice, antipiretice)
Tratamentul antibiotic

• În infecţiile localizate, se efectuează numai după

tratamentul chirurgical, fiind ineficient în absenţa
acestuia

• Nu se adresează simptomelor infecţiei: febră, frisoane,

transpiraţii, unicul scop fiind distrugerea agentului
patogen

• Antibioticul administrat pe cale generală este transportat

către focarul infecţios prin circulaţia sangvină, el nu va
ajunge în ţesuturile slab irigate sau neirigate (ţesuturi
necrozate, devitalizate)

• În infecţiile generalizate tratamentul antibiotic trebuie

instituit anterior sau concomitent cu tratamentul
chirurgical
 Tratament chirurgical
• Este adaptat tipului infecţiei şi localizării acesteia

• Obiective:
 Evacuarea puroiului
 Oprirea extensiei microbiene

• Mijloace:
 Incizie largă, în zona de maximă fluctuenţă
 Contraincizii
 Debridări
 Excizia ţesuturilor necrozate
 Lavaj cu soluţii antiseptice
 Drenaj eficient sau meşaj
 Pansament ± imobilizare

• Pentru infecţiile profunde localizate (abcese) se poate

recurge la puncţie evacuatorie cutanată sub control
ecografic sau tomografic
 Clasificarea infecţiilor
• După evoluţie:
 Acute
 Cronice

• După întindere:
 Limitate (abces, furuncul, hidrosadenită)
 Difuze – regionale (celulită, flegmon, fasceită necrozantă)
 Generalizate (septicemie, septicopioemie)

• După profunzime:
 Superficiale – deasupra aponevrozei
 Profunde