Pentelescu Veronica-Daniela

Drept European, An I
Omucidere disimulată prin
carbonizare – prezentare de caz
 În cadrul autopsiei medico-legale a cadavrelor arse, una dintre
problemele cele mai importante este stabilirea caracterului vital
al arsurilor, pentru a se exclude disimularea unei crime prin
arderea cadavrului victimei. În unele cazuri se pot observa
leziuni traumatice care indică efectuarea unor manopere
criminale. Clasic s-a considerat că aspectul de arsură vitală
include o coloraţie roşietică şi prezenţa de flictene pline cu
lichid la nivelul cărora se observă desenul vascular. În realitate
culoarea roşie a zonei lezate nu este un element de diagnostic
cert, deoarece în unele cazuri se poate produce un fenomen de
imbibiţie a unui teritoriu ars postmortem, ducând la colorarea
în roşu a acestuia, dacă leziunea este în zona de hipostază.
Prezentăm cazul unei femei în vârstă de 84 de ani, care a fost
găsită decedată la domiciliul său, cauza evidentă a decesului
părând a fi carbonizarea. Aparent medicul legist se afla în faţa a
încă unui caz de carbonizare. Ceea ce a ridicat serioase semne
de întrebare legistului a fost tocmai simplitatea acestui caz.
 Din datele furnizate de organele de cercetare penală
rezulta că la domiciliul numitei F.F. izbucnise un incendiu,
motiv pentru care unul din vecinii acesteia a anunţat
pompierii. În momentul în care aceştia au sosit, au
constatat că obiectele din casă erau arse, iar cadavrul sus-
numitei a fost găsit în decubit dorsal pe podea, în imediata
apropiere a unei sobe (cu plită) ce funcţiona cu lemne (fig.
1). La examenul extern al cadavrului s-au constatat
următoarele leziuni traumatice: - părul ars la nivelul
scalpului fronto-parietal bilateral şi temporal dreapta,
tegumentele acestor regiuni fiind indurate, de culoare
brun-gălbuie;
 tegumentele feţei, gâtului şi toraco-abdominal anterior erau indurate, brune-
gălbui, pe alocuri cu fisuri tegumentare (cu vizualizarea ţesutului celular
subcutanat) şi flictene sparte cu fundul gălbui, pergamentat (fig. 2)
 în l/3 medie cervicală, antero-lateral stânga, plagă, triunghiulară cu margini
netede, regulate, infiltrate hematic, de 1,8 cm/1,4 cm/1,4 cm cu mic lambou
tegumentar detaşat supero-medial; traiect orientat dinspre lateral spre
median şi uşor ascendent de 2,5 cm lungime, cu interesarea Fig. 1 Fig. 2
Zăvoi Roxana Attempt to camouflage an homicide by burning the cadave 52
muşchiului platysma, a ţesutului celular subcutanat, a fasciculelor musculare
ale marginii anterioare ale muşchiului sterno-cleido-mastoidian, şi parţial
ale fibrelor musculare ale muşchiului omohioidian stâng, cu secţionarea
arterei tiroidiene superioare stângi; - toracic stânga anterior pe linia medio-
claviculară, la 3 cm inferior de mamelon, plagă cu margini netede, regulate,
infiltrate hematic, de 1,5 cm lungime, uşor oblică, cu unghiul rotunjit infero-
medial şi cel ascuţit supero-lateral; - la nivelul ambelor membre superioare
tegumentele erau indurate, cartonate, brun-cafenii, pe alocuri negricioase,
casante, cu distrugerea ţesuturilor moi subcutanate şi chiar a ţesutului osos
(amputaţie prin carbonizarea membrului superior drept la nivelul cotului, cu
absenţa antebraţului şi mâinii);
 la nivelul membrului inferior drept tegumentele şi
ţesuturile erau transformate într-o masă negricioasă,
casantă, indurată, în special pe faţa antero-externă, cu
vizualizarea extremităţii distale a femurului şi articulaţiei
genunchiului drept; s-a constatat absenţa tuturor părţilor
moi şi oaselor distal de 1/3 superioară a gambei
(amputaţie prin carbonizare); - la nivelul membrului
inferior stâng tegumentele erau indurate, cartonate,
casante, cafeniinegricioase la nivelul 1/3 superioare a
coapsei; tegumentele piciorului stâng şi părţile moi de la
acest nivel transformate într-o masă negricioasă, casantă,
friabilă; s-a constatat absenţa degetelor piciorului stâng şi
se vizualizau oasele metatarsiene parţial carbonizate;
 La examenul intern al cadavrului s-au constat următoarele:
- ţesuturile moi pericraniene - brune, indurate; temporo-
occipital dreapta-infiltrat hemoragic de 15 cm; - oasele
craniului - linie de fractură ce porneşte de la nivelul
solzului temporal drept, cu traiect descendent spre înainte,
străbătând aripa mare dreaptă a sfenoidului, aripa mică
dreaptă a sfenoidului oprindu-se la nivelul tavanului
orbitei; - dura mater - alb-sidefie, lucioasă, integră,
subdural temporo-bazal stânga colecţie de 0,5 cm grosime,
alcătuită din sânge granular, cu aspect nisipos; - faringele -
mucoasă rozată, lumen liber; - căile respiratorii superioare
- mucoasă rozată, lumen liber;
 perete osos şi muscular - musculatură roşietic-gălbuie, de
consistenţă mai crescută, fibrele musculare având aspect"
scămoşat"; fractură transversală a corpului sternal cu
infiltrate hemoragice în ţesuturile moi; fractura coastelor
2, 3, 4, 5 şi 6 pe linia medio-claviculară stângă cu
infiltrate hemoragice în ţesuturile moi; fractura coastelor
2, 3, 4, 5, 6 şi 7 pe linia medioclaviculară dreaptă şi
infiltrate hemoragice în ţesuturile moi; secţiune a
musculaturii intercostale la nivelul spaţiului 5 intercostal
stâng pe linia medio-claviculară, cu infiltrat hemoragic în
ţesutul muscular secţionat; - cavităţile pleurale pe dreapta
fără conţinut patologic; pe stânga conţin puţin aer şi circa
300 ml sânge lichid; pleurele - pe dreapta lucioase, umede,
netede, transparente pe stânga cu soluţii de continuitate
corespunzând celor pulmonare;
 S-au recoltat pentru examen histopatologic fragmente de
tegument, fragment pulmon, fragment cord, fragment rinichi.
Examenul histopatologic a evidenţiat reacţia vitală pozitivă pe
două dintre fragmentele de tegument recoltate, respectiv pe cel
recoltat de la nivelul plăgii cervicale (fig. 3) şi pe cel recoltat
de la nivelul plăgii toracice (fig. 4, 5). S-a recoltat sânge pentru
examen toxicologic, solicitându-se determinarea alcoolemiei şi
carboxihemoglobinei. La examenul toxicologic nu s-a decelat
prezenţa carboxihemoglobinei şi a alcoolului etilic în sânge. S-
a concluzionat că moartea numitei FF a fost violentă şi s-a
datorat şocului traumatic şi hemoragic, consecinţe ale unui
politraumatism cu fractură de boltă şi bază de craniu, hematom
subdural, fractură de stern, fracturi costale bilaterale precum şi
a două plăgi tăiate-înţepate, una cu secţiune de arteră tiroidiană
superioară, iar cea de a doua penetrantă în torace, cu afectare
pleuropulmonară.
 Concluzii
 Evidenţierea carbonizării nu este problematică, dar
leziunile traumatice pe care aceasta le-ar putea ascunde
pot fi dificil de demonstrat, ceea ce o face un mijloc de
disimulare a unei crime folosit destul de frecvent. Una din
problemele dificil de rezolvat în cadrul autopsiei medico-
legale a cadavrelor arse o reprezintă stabilirea caracterului
vital atât al arsurilor cât şi al altor leziuni traumatice, dar
una din dovezile greu de contestat că victima a trăit în
focarul de incendiu o reprezintă prezenţa oxidului de
carbon în sânge.