Calculatoare Electronice Fundamente Hard Si Soft - Foredu

CALCULATOARE
ELECTRONICE
FUNDAMENTE HARD SI SOFT
conf. univ. Iulian BREZEANU
septembrie2013
O noua societate - Era Informationala
2
Mobilitate, mobilitate, mobilitate…
3
CUPRINS
 INTRODUCERE ÎN LUMEA CALCULATOARELOR
 Informatica
 Calculator. Sistem de calcul
 Dispozitivele de calculat - scurt istoric
 Tendinţe în evoluţia tehnologică a calculatoarelor
 Tipuri constructive de calculatoare
 ELEMENTE HARDWARE ALE CALCULATOARELOR
 Structura generală a unui calculator
 CALCULATOARE PERSONALE
 Elementele care determină performanţele microprocesoarelor
 Placa de bază a unui PC
 Memoria interna
 Memoria externă
 Echipamente de intrare - ieşire
 Echipamente de intrare
 Echipamente de ieşire
 INTERNET SI WEB 2.0
 Caracteristici generale ale reţelelor de calculatoare
 Internet. Prezentare generală
 Serviciile Internet
 Web 2.0 – generatia a doua a internetului
 Aplicatii web 2.0: blog, RSS, tagging, wiki, social media
INTRODUCERE IN LUMEA CALCULATOARELOR
• Informatica - un ansamblu de concepte teoretice, tehnici si proceduri

referitoare la culegerea, transmisia, stocarea si prelucrarea automată a
informaţiilor (ştiinţa calculatoarelor, prelucrarea datelor, ştiinţa calculului - computer
science, data processing, computing science).
• Obiectivele informaticii:
– construcţia calculatoarelor electronice şi a echipamentelor periferice
(hardware);
– stabilitea principiilor tehnice de funcţionare şi a metodelor de utilizare şi
programare ale sistemelor de calcul (software);
– găsirea modalităţilor de interconectare între echipamentele de calcul şi de
transmisie la distanţă a informaţiilor în reţele (netware).
• Societatea informationala – o noua treapta de civilizatie, in care
activitatile umane se focalizeaza catre prelucrarea la nivel inalt a informatiilor,
rezultand cunostinte (societatea bazata pe cunostiinte, nu pe
cunoastere – knowledge based society)
– Calculator (sau computer, ordinator) este un ansamblu

de circuite electronice destinat prelucrarii automate a datelor pe baza
unui program memorat.
– Calculatorul execută următoarele operaţii: intrări,
procesări (prelucrări), ieşiri şi stocări (memorări).
– Sistem de calcul - un ansamblu format din calculatorul
electronic şi echipamentele suport.
– Sistem de prelucrare automatã a
datelor(SPAD)- ansamblul format din calculatorul electronic,
echipamentele suport, procedurile de operare adecvate şi utilizatorii umani care
le deservesc (sistem informatic)
Dispozitivele de calculat - scurt istoric
• Maşinile mecanice/electromecanice - (circa 1600 - 1940)

– Wilhelm Schickard - 1624
– Blaise Pascal – 1642
– Gottfried Wilhelm Leibnitz – 1694 – aritmometrul Thomas (…-1926)
– Edmund Gunter - rigla de calcul (1624), bazata pe tabelele de logaritmi
(Napier, 1617)
– Charles Babbage (1792 - 1857) - masinile diferenţială şi analitică
(primul calculator programabil) + Ada Gordon Lovelace, primul programator
– George Boole - logica binara, 1847
– Sistemele de telecomunicaţii
• telegraful - Cooke - 1828
• telefonul, Alexander Graham Bell – 1876
• transmisia radio, Marconi – 1901, Heinrich Hertz - 1887, J. C. Maxwell -
1864
• tubul cu vacuum, Lee deForest - 1906
– Herman Hollerith - maşina tabulator - 1890, codul Hollerith, 1924 -

holdingul International Bussines Machine (actualul multinational IBM)
– calculatoarele analogice - analizorul diferenţial electromecanic,
Vannavar Bush - 1930
• Calculatoarele cu tuburi electronice
– teoria informatiei - Claude Shannon, în anii '30, la Bell Labs
– bazele teoretice ale informaticii - Alan M. Turing – 1940 - maşina
universalaTuring, maşina Colossus (destinată decriptării codurilor de
comunicaţie germane)
– reţelele neurale artificiale, bazate pe modelul simplificat al
celulei nervoase (Warren McCulloch şi Walter Pitts – 1943)
– primul calculator utilitar electromecanic, Konrad Zuse – 1934
– calculatorul electromecanic programabil Mark I, Howard Aiken la
Universitatea Havard + IBM – 1944
– maşina ABC, Atanasoff şi Berry la Iowa State College – 1940
– primul calculator electronic: ENIAC (Electronic Numerical

Integrator and Calculator), Presper Eckert,John W. Mauchly +John von
Neumann - Moore School of Engineering, Pennsylvania University ,
1942-1946
Evolutia calculatoarelor electronice :
– generaţia 1 - calculatoarele realizate cu tuburi

electronice;
– generaţia 2 - calculatoarele cu tranzistori;
– generaţia 3 - calculatoarele cu circuite
integrate;
– generaţia 4 - PC-urile( calculatoarele cu
microprocesoare);
Calculatoarele cu tuburi electronice

(1945 - 1958):
– primului calculator universal automat: UNIVAC , vandut de Remington-Rand
catre US Census Bureau - 1950
– primul calculator cu program memorat: EDVAC, John von Neumann,
Moore School - 1949
– maşinile IAS cu arhitectura von Neumann, Institute for Advanced
Studies, Princeton University - din 1947
– Manchester Baby, T. Kilburn, Manchester University – 1948
– EDSAC, Maurice V. Wilkes, Cambridge University – 1949
– Ferranti Mercury, Manchester University + Ferranti Ltd., utilizează în
premieră memoria pe toruri de ferită (patentată în 1949 la Harvard University de
An Wang)
– Whirlwind, primul calculator în timp real, produs la MIT pentru US Air
Force – 1953
– Atlas implementeaza prima memorie virtuală, Manchester University +
Ferranti – 1962
– Seria IBM: IBM 701 EPDM - 1953, IBM 704, Gene Amdahl - 1955 (primul
mainframe), IBM 650 EPDM s.a.m.d.
• Calculatoarele cu tranzistori (1958 - 1964)

– tranzistorul – 1948
– PDP1 – PDP15 familia calculatoarelor DEC (Digital Equipment
Corporation) + Space War - primul joc pe calculator, Ken Olsen
– 1955
– PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967
– PDP10 - mainframe lucrând în timp partajat
– IBM7090 si 7094 (cu modul de calcul în virgulă flotantă)
– primul calculator de buzunar - IBM1401 (cu aritmetica BCD)
– compania CDC (Control Data Corporation) : seria 3000, seria 6000
si CDC6600 (Seymour Cray) - primul supercalculator modern
• Calculatoarele cu circuite integrate (1964 - 1975)

– tehnologii de integrare:
• SSI (Small Scale Integration – pe scară redusă),
• MSI (Medium Scale Integration – pe scară largă)
• VLSI (Very Large Scale Integration – pe scară foarte largă).
– minicalculatorul: sistem de calcul de uz general, cu lungimea
cuvântului cuprinsă între 8 şi 32 de biţi, având cel puţin 4096 cuvinte de
memorie şi un preţ sub 20000 de dolari
– PDP8 - primul minicalculator (9000 $) – 1967, urmat de
seria PDP11/xx, familia VAX (Virtual Arhitecture Extension)
si procesoarele RISC Alfa
– familia arhitecturală IBM360, 370 s.a.
– primul calculator comercial masiv paralel – STARAN - 1967
• Calculatoarele cu microprocesor (1975 - … )

– microprocesorul – circuit VLSI ingloband întreaga unitate
centrală a calculatorului
– primul microprocesor pe 4 biţi - Intel 4004, T. Hoff, F.
Fagin + Stanley Mazor, Intel Corporation – 1971
– Intel 8008 (ulterior 8080 - 1974), mp pe 8 biti – 1972
– alte modele: Motorola6800, Zilog Z80
– primul calculator personal (personal computer - PC,
microcalculator) Altair 8800, MITS Ed Roberts – 1975
– primul interpretor de Basic, Bil Gates - 1975
– alte PC - uri: Apple I şi II (Steven Jobs şi Steven Wozniak),
KIM - 1, SWTP 6800Commodore PER, Sinclair ZX80, VIC – 20
– modele Intel pe 16 biţi – Intel 8086 (80186,80286, 8088)
– modele Intel pe 32 de biţi – 80386,80486 , Pentium
– arhitecturi CISC versus arhitecturi RISC
Evolutia microprocesoarelor
Familii de microprocesoare
Familiile sunt circuite grupate in functie de setul de instructiuni (comun) – asigura
portabilitatea programelor.
Principalele familii:
• x86, dezvoltata de Intel (fabricant Pentium), AMD (fabricant Athlon), VIA si Transmeta.
Intel si AMD fabrica majoritatea mp pentru PC-uri (compatibile IBM si – dupa 2006 – si
Macintosh).
• PowerPC ( fabricate de IBM si Motorola) echipeaza (exclusiv pana in 2006) PC-uri
compatibile Macintosh (fabricate de Apple), servere (IBM seria P) si sisteme imbarcate. Mp
derivate echipeaza console de jocuri (Wii, GameCube, Xbox360, Playstation 3)
• seriile Motorola 6800 si 68000 (denumite si m68k) echipau primele Macintosh,
Megadrive, Atari ST si Commodore Amiga.
• Sparc echipeaza servere si statii de lucru Sun Microsystems.
• PA-RISC de la HP si VLSI Technology echipeaza vechile servere si statii de lucru HP
(inlocuite astazi de IA-64).
• MIPS echipeaza statii Silicon Graphics, console de jocuri (PSone, Nintendo 64), rutere
Cisco, sisteme imbarcate.
• ARM utilizate in sisteme imbarcate (printre care PDA et Smartphones).
• DEC Alpha a echipat DEC, preluat apoi de Compaq si de HP (nu se mai fabrica).
Calculatoarele viitorului
• Sunt luate in considerare si arhitecturi diferite de cele actuale:
– Calculatorul cuantic:
• suprapunerea si interferenta starilor cuantice la nivel atomic (efectul cuantic),
• qubit – element de baza; 300 qubit modeleaza universul;
• aplicatii speciale - calcul combinatoric – algoritmul lui Shor (cerc. operationale, criptografie,
bioinformatica);
• calcul adiabatic (izolare termica completa in mediul de lucru, imposibila) -> fenomenul
decoeerentei
• realizare fizica 2001, IBM, 7 qubit pe molecule de cloroform, durata de viata cateva minute
– Calculatorul cu ADN:
• sintetizarea unor secvente ADN particulare si combinarea acestora pana la obtinerea solutiei
• calcul masiv paralel, insa lent
• apicatii in probleme de optimizare;
– Calculatorul optic:
• prel. Informatiei prin fotoni, in loc de electroni (nu degajare caldura, nu fenom. magnetice);
• tranzistori optici : viteza – 5 Tops (procesor specializat 14000 Mflops, microproc. 50 Mflops),
lasere, fibra optica;
• aplicatii ptr. tratament semnale si imagini
– Calculatorul neuronal:
• wetware computer (procesor organic) - un ansamblu de neuroni biologici (circuit
experimental cu neuroni de lipitoare);
• aplicatii in recunoasterea formelor
Tipuri constructive de calculatoare
• din punct de vedere al puterii de calcul:
– microcalculatoare (calculatoare
personale, PC-uri)
– minicalculatoare
– mainframes (calculatoare mari)
– supercalculatoare
Tipuri constructive de PC-uri
• Desktop PC - varianta de birou
• Laptop PC - PC pentru uz mobil:
– propriu zise -2-3 kg, ecran 15-17 inch, polivalente
– netbook, ultraportabile – usoare, ecran 9-11 inch, ieftine, periferie restransa
– Tablet PC – ecran tactil rabatabil (plus creion optic), lipsa tastatura (de regula),
posibilitate de a «scrie de mana» pe ecran, de a adnota documente, de redare video,
fara porturi usb, wifi, bluetooth etc., sistem de operare compatibil cu al unui PC clasic
(diferenta fata de PDA), piata emergenta (17.6 mil. buc. vandute in 2010).
• PDA (Personal Digital Assistant) – tastatura sau ecran tactil cu creion optic, functii
multimedia, de birotica (agenda, carnet de adrese, bloc notes), internet, telefonice,
geolocalizare
• Smartphones - telefon mobil cu functii de PDA, sistem de operare (Android,
Symbian, BlackBerry, Windows Mobile), bazat pe aplicatii transferabile de pe internet
• iPod – disp. numeric pentru redare muzica (in format clasic MP3) , foto, video sau
efectuarea de podcasting (descarcare fisiere multimedia de pe net). Lansat de Apple
(2001), variante constructive cu hard disk (initial) sau memorie flash. Variante: iPhone
(iPod cu functii telefonice), iPod touch, shuffle, nano. 275 mil. ex. vandute in 2010.
Fenomenul Smartphone
Februarie 2012:
piata mondiala a tel. inteligente atinge 1 miliard buc.;

cca. 500 milioane au SO Android sau iPhone;
cca. 2 miliarde browsere activate pe telefoane;
cercetari intense ptr. aplicatii bazate pe browser (apps), in
special in tari mai putin dezv.;
 in Romania: 5 mil. utilizatori Internet activi pe mobil, 2.5

mil. smartphones, 0.5 mil. Android, 0.3 mil iPhone, 0.2 mil.
BlackBerry.
Dinamica performanţelor calculatoarelor
• Legile lui Moore: enunturi empirice:
 1965: numarul semiconductorilor dintr-un circuit integrat se dubleaza la fiecare 12
luni (verificata 1959-1965);
 1975: numarul tranzistorilor dintr-un microprocesor se dubleaza la fiecare doi ani
(confirmare 1975-2001, dublare reala la 1,96 ani!);
 versiunea comuna (dar falsa!): “ceva” se dubleaza la fiecare 18 luni (puterea,
capacitatea, viteza)
• performanţele procesoarelor (măsurate prin indicatori SPEC) s-au dublat la

fiecare 1.5 ani (1982-1995)
• rata anuală a creşterii capacităţii logice a unui microprocesor este de 30%
• frecvenţa ceasului intern creşte anual cu circa 20%
• gradul de integrare a depăşit în anul 2000 100 milioane de componente
elementare într-un singur circuit
• capacitatea memoriilor DRAM creşte de circa 4 ori în trei ani, rata de
transfer creste cu 10% pe an, costul per bit scade anual cu aproximativ
25%
• capacitatea discurilor hard creste cu 60% pe an, iar volumul de date
disponibile dublându-se la fiecare 9 luni
• lăţimea de bandă a comunicaţiilor din reţele se dublează anual.
Dinamica performanţelor calculatoarelor
Legea lui Moore, comparativ cu evolutia mp Intel
ELEMENTELE HARDWARE
ALE
CALCULATOARELOR
Structura generală a unui calculator electronic
-Arhitectura Harvard:
- stocare separata in memorie a datelor si instructiunilor (Harvard Mark I,
instr. pe banda perforata, date pe contoare electromagnetice);
- fetch instruct. si acces la date simultan, pe cai distincte, metoda rapida;
- aplicatii: procesoare semnale audio-video, microcontrolere (ex. PIC) cu
implementare RISC.
- Arhitectura von Neumann:
- arhit. Princeton, 1945, articol First Draft of a Report on the EDVAC, lucrand lin
Manhattan Project la Los Alamos National Laboratory;
- calc numeric electronic cu program memorat;
- fetch. instruct. si prel. de date impart aceeasi magistrala (von Neumann
bottleneck – principala limitare in performanta);
Structura generală a unui calculator
electronic
Arhitectura von Neumann
• Unitatea de intrare (UI)

– converteşte informaţiile (date şi
programe) dintr-un format extern de
reprezentare (alfanumeric, grafic, video sau
audio), în cel intern al calculatorului
(întotdeauna binar)
– echipamente suport de intrare:

• tastatura alfanumerică, mouse (digitizoare),
scanner de imagini, joy-stick, creionul optic
ş.a.
• Unitatea de ieşire (UE)

– realizează conversia inversă a informaţiei -
după prelucrarea ei de către UC - din formatul
intern binar de reprezentare, într-o formă
externă, accesibilă omului (alfanumerică,
grafică, imagini, sunete)
– echipamente suport de ieşire: monitorul cu

ecran, imprimantele, plotterul,
amplificatoarele audio s. a.
• Unitatea centrală (UC)

– două componente: unitatea aritmetică şi logică (UAL),
unitatea de comandă (UCd)
– UAL - execută prelucrări complexe asupra informaţiilor

reprezentate prin date (operaţii aritmetice uzuale -
adunare, scădere, înmulţire, împărţire; logice - şi, sau, nu,
sau exclusiv ş. a.; de comparare, de rotaţie, de
deplasare
– UCd – generează, gestionează si sincronizeaza traficul

semnalelor de comandă, control si stare între
ansamblul UC şi celelalte module funcţionale ale sistemului,
pe baza interpretarii secventiale a semnificatiilor
instructiunilor dintr-un program memorat
• ciclul de execuţie al instrucţiunii:

– prelucrarea în mai mulţi paşi a unei instrucţiuni de către
UCd:
• citirea şi interpretarea instrucţiunii - I – ciclu

– citirea din memorie a instrucţiunii ce trebuie executată şi depunerea
ei în registrul IR al UC;
– decodificarea instrucţiunii;
– calculul adreselor operanzilor implicaţi în instrucţiune
• execuţia propriu -zisă a instrucţiunii - E-ciclu

– aducerea operanzilor din memorie în registrele de uz general ale UC,
pe baza calculului de adrese de mai sus;
– execuţia propriu-zisă a calculelor de către UAL;
– depunerea rezultatului în RA, urmată de scrierea lui în memorie.
Ciclul de execuţie al instrucţiunii
Registrele interne ale UC
– memorii (8,16,32,64 biti) destinate păstrării datelor (instrucţiuni,

operanzi, rezultate intermediare) tratate prin instructiuni
– registrele de uz general pot stoca orice tip de dată, în funcţie de
context
– registrele specializate pot stoca numai anumite informaţii:
• registrul contor de program (PC)-conţine adresa de memorie a
instrucţiunii următoare din program
• registrul de instrucţiuni (IR) - conţine codul binar al instrucţiunii
curente
• registrul de adrese al memoriei (RAM) - conţine adresa locaţiei
de unde se transfera date (citire din memorie), sau unde se depun
date (scriere în memorie);
• registrul de date al memoriei (RDM) - conţine data citită/scrisă
din/în memorie;
• registrul acumulator (RA) - conţine fie unul din operanzii asupra
cărora se efectuează calculul, fie rezultatul final al acestuia;
• registrul indicatorilor de condiţie (al flag - urilor, IC) - conţine
informaţii privitoare la modul cum s-au terminat operaţiile aferente
instrucţiunii curente, efectuate de UAL.
• registrul de întreruperi (RI)-semnalează UC anumite cereri care
sosesc de la echipamentele periferice;
Memoria
• Capacitatea unei memorii:

– bit (binary digit) - unitate de măsură -
cantitatea de informaţie furnizată de un
eveniment cu două stări.
• 1 byte (B, octet - O) = 8 biţi (b)

• 1 kilobyte (KB) = 210 B = 1024 x 8 b
• 1 megabyte (MB) = 210 KB = 220 B
• 1 gigabyte (GB) = 210 MB = 220 KB etc.
Memoria
• Memoria internă (MI)

– stochează informaţiile ce urmează a fi prelucrate imediat de către UC.
– organizata logic ca o tabelă, formată din locaţii (8,16,32 biti).
Fiecare locaţie este unic identificată printr-o adresă numerică.
– divizare fizică a memoriei interne:
• memoria RAM (Random Acces Memory) - poate fi scrisă sau citită
(este vie), este volatilă (temporara - informaţiile se şterg la scoaterea de
sub tensiune), cu acces direct şi aleator
– DRAM (dynamic RAM) – refresh, acces 60 - 80 ns
– SRAM (static RAM) – acces 10 - 15 ns:
 SDRAM, DDR (2,3) SDRAM, VRAM, RDRAM, XDR DRAM
• memoria flash – un EEPROM reinscriptibila dar remanenta:
– Memory stick – sub forma de chei USB (USB2.0) pana la 256GB (2010)
– CompactFlash (CF) – max. 137GB
– Secure Digital (SD), mini si micro SD (2 GB), SDHC (max. 32 GB), SDXC (2010, pana la 2
TB!)
– Smart Media
• memoria ROM (Read Only Memory) - poate fi numai citită, este
permanentă (remanentă):
 PROM, EPROM, EEPROM , UVPROM
Memoria
• Memoria externă (ME)

– stocheaza informaţiile care nu sunt destinate
prelucrării imediate
– capacitate de stocare date de la câteva zeci
până la câteva sute de ori mai mare decat MI
– remanenta, lenta la transfer date
– suporţi de stocare externa:
• medii magnetice: discuri si benzi
• medii optice: CD si DVD
• Module de comunicatie
– interfeţe specializate între componentele funcţionale
– magistrală unica de comunicaţie
– legatura la placa de baza prin porturile acesteia sau placi de
extensie
CALCULATOARE PERSONALE
• Un calculator a cărui unitate centrală este un

microprocesor se numește
microcalculatoar, PC (personal computer)
sau calculator personal
• Avantajele utilizarii PC-urilor:

– preţul de cost scăzut (mai putin de 1000 $);
– accesibilitatea utilizării, chiar şi de către
nespecialişti;
– gabaritul redus.
Structura generală a unui PC
Componente
Elemente majore:
Placa de bază - componenta hardware ce asigura interconectarea fizica a

tuturor elementelor din configuratia sistemului;
Microprocesorul – familiile INTEL si MOTOROLA;
Set de echipamente intrare/iesire - tastatura, mouse, scanner, CD-ROM,
cititoare de cod de bare/imprimantele si monitoarele;
Memoria rapida - pentru a salva si regasi date si programe;
Magistrala /set de magistrale - cu rolul de a interconecteaza componentele
hard;
Set de adaptoare - permit up sa controleze si sa comunice cu echipamentele
de stocare si I/O - punti de legatura între magistrale si dispozitivele ce se
conecteaza;
Porturile - interfete hard (conectori fizici) care permit atasarea la magistrale a
unor adaptoare;
Dispozitive de stocare lente - medii de stocare nevolatile (magnetice sau
optice) ptr. pastrarea pe termen lung a datelor si programelor.
Placa de bază
• placa de bază (de sistem, mainboard sau motherboard) - elementul în jurul
căruia se construieşte întreaga arhitectură a PC-ului. Asigură:
• interconectarea fizică si funcționala a componentelor sistemului;
• arbitrarea accesului la magistrală;
• generarea logicii de comandă (operare multitasking asigurata printr-un mecanism de întreruperi).
Arhitectura placii - descrie forma si organizarea sa fizica cât și tipurile de carcase si surse
de tensiune pe care le poate folosi.
Componente:
– soclul mp (socket) - permite instalarea procesorului, asigurând condiţii pentru ventilare
şi răcire
– chipset - ansamblu de circuite logice care controleaza transferul de date dintre procesor,
cache, magistrale sistem, periferice etc.
Functii de baza:
 system controller - divizarea frecventei ceasului ptr. diferite componente;
 peripheral controller - conectarea la dispozitive;
 memory controller - tipul, viteza si cantitatea de RAM posibil a fi folosita, gestiunea
memoriei cache L2/L3, corectarea erorilor de transfer de date cu memoria RAM.
Componente:
 northbrige - periferice rapide (ex.: circuite de control al magistralelor ptr. memoria
cache, memoria principala si controllerul PCI)
 southbridge – periferice lente (ex.: porturi seriale)
– sloturi pentru memorie - stabilesc numărul de module de memorie şi tipul acestora. Versiuni:
DIP (Dual Inline Package), barete de memorie SIMM (Single Inline Memory Modules)
Placa de bază (continuare)
– magistrala sistem (a procesorului, Front Side Bus – FSB) – conexiune mp la chipset
– magistrala mem. cache – arhit.de nivel inalt ptr. conectarea mp la mem. cache
– magistrala de memorie – conexiune mem. RAM la chipset
– magistrala locala de I/E (I/O Bus) – asigura conexiunea rapida de I/E a perifericelor
la mp, chipset si memorie, prin sloturile de I/E si de extensie:
• porturi USB (Universal Serial Bus)
• conectori RJ45 la retea, video (analogici –VGA si digitali - DVI) pentru monitor
• conectori audio (analogici - jack 3.5 si digitali - SPDIF) pentru difuzoare si microfon, audio-video
HDMI, pentru TV HD
• conectori Parallel/Serial ATA, (HD, SSD, discuri optice) si SATA pentru periferice de stocare externa
de mare viteza
• conectori firewire IEEE 1394
• conectori de extensie: porturi pentru conectarea placilor de extensie (ex: placa grafica externa) –
PCI/PCI Express (interfete video sau de sunet), AGP (ptr.interfata grafica), IDE (pentru HD), SCSI
(HD, CD, imprimante...)
– magistrala standard de I/E – conecteaza magistralele sistem, de mem. și de I/E
– circuitul ROM BIOS – memorie ROM care asigura interfata dintre sistemul de operare si
hard-ul calculatorului:
• configurare periferice, comunic. mp-periferice;
• gazda program de boot (incarcat de pe sectorul de boot al unui disc) – executa POST ( Power On Self
Test) - testarea componentelor hardware la pornirea PC-ului;
• alocarea resurselor (Plug and Play - Introdu si porneste)
– memoria CMOS (data, ora, informatii despre configurarea sistemului, HD-uri) si bateria sa
– soclurile pentru cache - permit montarea circuitelor L2 cache
– clock – ceasul sistem stabileşte frecvenţele de lucru necesare procesorului şi magistralei
– conectorii de alimentare - de obicei 5 şi 12 V
– conexiunile de afişaj, comutatoarele (jumpere şi switch-uri), elementele de montaj
Placa de bază
Microprocesorul
inventat in 1969 – Ted Hoff și Frederico Faggin, Intel, comercializat în 1971 – Intel 4004
Evoluția performanțelor microprocesoarelor
Legea progresiei geometrice
Arhitectura unui microprocesor
Familii de microprocesoare
• O familie conține mp cu set de instrucțiuni comun, care respectă principiul portabilitații (un
program scris ptr. un mp actual poate fi executat si pe mp din generatiile succesoare)
Principalele familii:
– Familia x86, (fabricant Intel), AMD (fabricant Athlon), VIA et Transmeta. Primele două domină piața
microcalc. compatibile PC. Intel furnizează mp si ptr. microcalc Macintosh , începând cu 2006.
– PowerPC (IBM și Motorola ) echipau până în 2006 microcalc. Macintosh (fabricate de Apple). Ele
sunt utilizate la serverele seriei P (IBM) și în diverse sisteme îmbarcate .
– Mp derivate din PowerPC echipează consolele de jocuri - Wii (Broadway), GameCube (Gekko),
Xbox 360 . Playstation 3 este echipat cu mp Cell, derivat din POWER4 (apropiat PowerPC).
– Mp Zilog Z80 - utilizat în anii 1980 pentru primele PC pe 8 biți (Radio Shack TRS-80, Sinclair ZX80,
ZX81, ZX Spectrum, Apple II etc.), iar apoi în sist. îmbarcate.
– Familiile Motorola 6800 și 68000 (denumită și m68k) echipau vechile Macintosh, Megadrive, Atari ST
și Commodore Amiga. Derivatele lor (Dragonball, ColdFire) - utilizate azi în sist. îmbarcate.
Familii mai puțin cunoscute:
– Sparc echipează servere și stații de lucru de la Sun Microsystems.
– PA-RISC (HP) echipau servere și stații de lucru HP, înlocuite astăzi cu familia IA-64 (HP și Intel).
– MIPS echipeaza stațiile de lucru Silicon Graphics, console de jocuri (PSone, Nintendo 64 ), rutere
Cisco și sist. îmbarcate. Generația nouă Loongson (China) e utiliz. în supercalc. și calc cu consum
energetic scazut.
– APS3 special proiectate pentru sisteme îmbarcate.
– ARM utilizate în sist. îmbarcate, printre care multe PDA și Smartphones.
– DEC Alpha pentru calc. DEC, azi abandonată.
Performantele unui microprocesor
• Elemente care determină performanţele

unui microprocesor:
– viteza de lucru;
– capacitatea maximă de adresare directă a
memoriei interne;
– memoria cache;
– setul de instrucţiuni;
– tipul constructiv.
Performantele unui microprocesor (1)
• viteza de lucru - volumul de instrucţiuni - maşină ( cicluri-

maşină) executate de p într-o secundă – masurat in mips
– determinată de frecvenţa ceasului intern - oscilator care

sincronizează traficul semnalelor electrice din sistem: cativa GHz
• capacitatea maximă de adresare directă a
memoriei interne – determinata de:
– dimensiunea registrilor interni ai UC (word size, lungimea cuvântului
procesorului) – 8, 16, 32, 64 biti
– dimensiunea magistralei de date (bandwich, largimea de banda)
Performantele unui microprocesor (2)
• memoria cache - organizarea resurselor de stocare ale

calculatorului intr-o ierarhie a memoriei – minimizarea timpilor de acces
la date si atenuarea decalajului fata e viteza UC (memory gap)
– plasarea, transferul şi regăsirea datelor în ierarhia resurselor de stocare
se face conform principiilor localităţii spaţiale şi temporale
– solutii: cache L1 (de nivel 1),cache L2 (de nivel 2), modul cache
date+instrucţiuni comun, cache separat de date si instrucţiuni).
• setul de instrucţiuni – ansamblul instrumentelor cu ajutorul
cărora UAL execută operaţiile impuse de program (calcule aritmetice şi
logice, conversii, deplasări, rotaţii, salturi etc.). Caracteristicile setului -
determinate de dimensiunea şi structura registrului de instrucţiuni IR
(codul operaţiei, modul de adresare, adrese operanzi)
 arhitecturi CISC - cu set complex de instrucţiuni
 arhitecturi RISC - cu set redus de instrucţiuni
Microprocesorul
List of future Intel microprocessors
Dispozitive periferice
pentru PC - uri
Dispozitive periferice pentru PC - uri
Clasificare (dupa rolul functional, in arhitectura von Neumann):
• de intrare
• de iesire
• de stocare externa
• de transfer
Dispozitive periferice pentru PC – uri
Periferice de intrare (1)
• tastatura alfanumerică
– standardizata, versiunea Windows (Europa) 105 taste + suplimentare (pana la
120), asezare QWERTY (AZERTY…)
– taste alfanumerice, speciale, numerice
– fiabilitate (20 mil actionari tasta), ergonomie
– Standardizarea codurilor de caractere: ASCII ISO 8859-1 (256caract), UNICODE
1.1 (ISO 10646-1, set universal de caractere- 100000, coduri intre 0-10FFFF)
• digitizoarele: mouse, joystick, tableta grafica

– mouse – 1963, trackball inversat, actual var. optica, laser, BlueTrack, wireless;
– joystick – maneta incorporata in console de jocuri video, butoane
directionale, de actiune, de control, efecte imersive (vibratii, senzori analogici);
– tableta grafica – editor grafic, pozitionare pe o suprafata touch screen cu ajutorul
unui creion indicator. In var. traditionala , cu suprafata opaca, se detecteaza pozitia
creionului si se reproduc pe ecranul monitorului traiectoriile descrise de acesta. Var. cu
ecran LCD este precursorul tablet PC-ului.
Periferice de intrare (2)
• scannerul de imagini
– digitizarea imaginilor prin metoda bit-map
– caracteristici: rezolutia (dpi –dots per inch), formatul, interfata (USB, SCSI,
FireWire), viteza (pag/min)
– tipuri: platou, cu defilare (fax), de mana, cu diapozitiv, cu tambur,
• webcam
– transm de imagini video pe Internet, calitate modesta
– utilizare: videotelefonie (Skype) si mesagerie instant, videoconferinta, detectia
miscarii si supraveghere video, persoane cu handicap
microfon
– asociata de obicei cu
• cititoarele de coduri optice
– cititoarele de coduri de bare
• ecranul tactil
– PDA, tablete, smartphones, GPS
– tehnologii: unde ultrasonice de suprafata, rezistive analogice (transfer lumina 75%),
capacitive (transfer lumina 90%, ecrane mici 20”), radiatie infrarosie (termorezistive-lente, cu
fascicule infrarosii modulate-aplic. militare), optica (camere in colturile ecranului, detectie prin reflexie-
ecrane mari 120”), reflexia totala (FTIR – frustrated total internal reflection, proiector +camerta
infrarosu, plus calc. de pozitie), NFI (near field imaging – combinatie rezistiv-capacitiv, posibila si pe un
ecran clasic), nuclee de deformatie (masoara presiunea degetului sau stiletului pe ecran, rezistente la
vandalism)
Periferice de iesire
• monitorul cu ecran
– functie de iesire vizuala (uneori combinata cu cea de intrare – touch screen)
– vers. constructive: tub catodic (perimat) si ecran plat LCD (Liquid Crystal Display), plasma, DLP
– caracteristici: rezolutia (VGA 640x480 pixeli, SVGA 800x600, XGA 1024x768, SXGA 1280x1024, UXGA
1600x1200), diagonala (19,21 inch, format 16/9, 16/10 in loc de 4/3), rata de refresh (Hz), ecran
mat/stralucitor
– un pixel ocupa de la 4 biti de memorie (16 culori, VGA) pana la 24 biti (true color-16777216 culori)
• imprimanta
– functie de iesire materiala (suport printat)
– vers. constructive: cu contact (perimata, matriceala) si fara contact – laser (procedeul xerografic, utilizeaza
toner), cu jet de cerneala (ieftine, color, calitate foto, cerneala scumpa), cu transfer termic (suport
special termosensibil, etichete, bilete, fax)
– caracteristici: rezolutia (dpi), viteza de printare (ppm-pagini pe minut), format (A4, A3)
– limbaje de imprimare: Postscript si PCL (HP)
• plotter
– functie de iesire grafica vectoriala
– utilizare in CAD, restransa azi prin inlocuire cu imprimante
• incinte acustice
Dispozitive periferice pentru PC - uri
Periferice de stocare externa
• hard disk
– memorie de masa magnetica – un ansamblu de platane in rotatie (3600-15000
rot/min) si capete de citire/scriere
– suport formatabil si adresabil: cilindru, pista, sector
– capacitate: 1 TB (2007), 3 TB (2010)
– RAM disk –disc virtual, utilizeaza memoria interna ca o memorie de masa
– SSD (Solid State Drive) – ans. de circuite de mem. flash, fara componente
mecanice
– HD hibrid – un HD clasic, alaturi de o mem. flash (cu rol de cache)
• discurile optice CD si DVD

– memorii de masa amovibile
– compact disc (CD) – un fascicul laser prelucreaza la scriere suprafata (produce
cavitati – pits), care apoi reflecta diferit lumina (la citire). Variante: CD ROM, CD-R, CD-RW.
Capacitate 737MB (80 min. audio)
– digital versatile disk (DVD) – stocare continut video, tehnologie similara ca
la CD, capacitate mare (4.7 -17 GB). Variante: DVD-ROM, DVD-R, DVD+R, DVD-RW,
DVD+RW. Generatii urmatoare: Blu-ray disk (25-50 GB) si HD DVD (15-45 GB)
Periferice de stocare externa SSD (solid state driver)
Periferice de transfer
Societatea
informațională
Reperele evolutiei umane
• 5 milioane de ani de evolutie 00:00:00

umana – transferata pe durata a 24 de ore
(ora 0,00 – momentul aparitiei primilor hominizi)
Atât corpul, cât şi creierul oamenilor nu s-au

schimbat aproape deloc în ultimii 100.000 ani
si nici pentru viitorul imediat nu sunt
asteptari pentru schimbari evolutive.
Hominizii
62
20 - scrisul
20:40 – hieroglifele 19:12:00
21:28 - alfabetul
22:06 – Homer
22:38-23:01 – Imperiul Roman
23:38 – Gutenberg
23:52 – presa tipografica pe aburi
23:53 – telegraful
23:54 – telefonul
23:55 – filmul cu sunet
23:56 – televiziunea in culori
Homo Sapiens – acum 1 milion de ani

63
23:59:56
23:59:56- computere, telecomunicatii

23:59:57- primul satelit artificial al
Pamantului
Societatea informationala
• Conceptul - 1992, Al Gore – Information Highway

(Autostrada Informationala)
• Definitie : “Societatea care presupune utilizarea intensiva a
informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu impact
economic si social semnificativ”
TOATE TARILE EUROPEI
au un program de dezvoltare al SI !!!
65
Caracteristici
• POLITIC: SI este democratica

• ADMINISTRATIV: ofera posibilitati de dezvoltare pentru
afaceri si administratie publica
• SOCIAL: ofera acces facil la educatie prin dezvoltarea
infrastructurii informationale si de comunicatii
• ECONOMIC: determina cresterea potentialului de afaceri si a
productivitatii muncii
• JURIDIC: modifica natura muncii, creand conditii pentru
desfasurarea activitatilor specifice erei informationale
• INDIVIDUAL: permite valorificarea inteligentei cu investitii
mici
• CULTURAL: este o societate bazata pe cunoastere,
asigurand consacrarea valorilor umane (traditie, religie etc.)
66
Amenintari
• “prapastia digitala” (inegalitati intre tari, excluderea sociala)

• criminalitatatea informatica (frauda informatica, falsul informatic,
infectii virale, atacuri asupra serverelor, a imaginii si a vietii private a persoanelor,
spamming, spimming, phishing etc.)
• promovarea violentei, a urii rasiale si a xenofobiei
• difuzarea de informatii cu impact negativ asupra
moralitatii publice si a minorilor (pornografia, pedofilia)
• transformari ale vietii individului si ale relatiilor sociale
(depersonalizarea comunicarii, izolare, sedentarism, frica de contacte
interumane directe etc.)
• consecinte ecologice si cerinte privind protectia
mediului inconjurator (reducerea consumului de energie, deseurile
electronice, mobilitate-teleworking, consumul de hartie etc.)
67
Disparitia barierelor de spatiu,

mobilitate, comunicare
68
Societatea Informațională Mobilă
Oricine, Oriunde
Orice
Oricand serviciu
Orice loc Orice
aplicatie
Sursa: Nokia
Orice retea, Orice
dispozitiv 69
Internet
Servicii Internet
Internet – istoric
• Internet - o reţea de reţele (metaretea), cu acoperire

mondială, care comunica prin suita de protocoale
TCP/IP
• Scurt istoric:
– ARPAnet (Advanced Research Project Ag) -1969
– ARPAnet international – 1973
– serviciile de ştiri Usenet – 1979
– suita de protocoale de comunicaţie TCP/IP – 1983 (Internetul propriu-
zis)
– reţea de mare viteză NSFnet – 1987
– retele comerciale TCP/IP - 1991
– IP6 sau IPng (IPnext generation) - 1994
Internet - dimensiuni statistice actuale (1)
Utilizatorii de internet:
- 1,73 miliarde – numărul utilizatorilor de Internet in septembrie 2009;
- 18% – cresterea utilizatorilor de Internet faţă de anul trecut;
- 738.257.230 – numărul utilizatorilor de Internet din Asia;
- 418.029.796 – numărul utilizatorilor de Internet din Europa;
- 252.908.000 – numărul utilizatorilor de Internet din America de Nord;
- 179.031.479 – numărul utilizatorilor de Internet din America Latina;
- 67.371.700 – numărul utilizatorilor de Internet din Africa;
- 57.425.046 – numărul utilizatorilor de Internet din Estul Mijlociu;
- 20.970.490 – numărul utilizatorilor de Internet din Oceania/Australia.
Email :
- 90 trilioane – numărul de emailuri trimise în 2009;
- 247 miliarde – numărul mediu de emailuri trimise pe fiecare zi;
- 1,4 miliarde – numărului utilizatorilor de email;
- 100 milioane – numărul utilizatorilor noi de email, faţă de 2008;
- 81% – procentajul de emailuri care au fost spam;
- 92% – procentajul maxim al nivelului de spam la sfârşitul anului;
- 24% – creşterea spam-ului faţă de anul trecut;
- 200 miliarde – numărul de emailuri care au fost spam, pe fiecare zi (în condiţiile în care
81% sunt spam).
Sursa: Pingdom.com
Internet - dimensiuni statistice actuale (2)
Domeniile de site-uri :
- 81,8 milioane – domenii .COM la sfarsitul anului 2009;
- 12,3 milioane – domenii .NET la sfarsitul anului 2009;
- 7,8 milioane – domenii .ORG la sfarsitul anului 2009;
- 76,3 milioane – numărul total de domenii top-level, pe ţări (de ex: .CN, .UK, .DE,
etc.);
- 187 milioane – numărul de domenii top-level (Octobrie 2009);
- 8% – creşterea numărului de domenii faţă de anul trecut.
Reţelele sociale :
- 126 milioane – numărul de bloguri pe Internet (conform BlogPulse);
- 84% – procentul reţelelor sociale cu mai multe femei decât barbati;
- 27,3 milioane – numărul de tweeturi/zi, pe Twitter (Noiembrie 2009);
- 57% – procentajul utilizatorilor de Twitter din America;
- 4,25 milioane – persoane care îl urmăresc pe @aplusk (Ashton Kutcher, cel mai popular utilizator de
Twitter);
- 800 milioane – utilizatori pe Facebook (2011);
- 50% – procentul utilizatorilor Facebook care îşi accesează contul în fiecare zi;
- 500.000 – numărul aplicaţiilor active Facebook.
Cota de piaţa a browserelor, la sfârşitul anului 2010:

Internet Explorer 62.,%, Firefox 24,6%, Google Chrome 4,6%, Safari 4,5%, Opera 2,4%, altele
1,2%.
Sursa: Pingdom.com
Ce se intampala pe net in 60 de secunde
Internet – caracteristici generale
• autoritati de conducere:
– ISOC (Internet Society, 1992) – promovare,
recomandari (consens)
– IETF (Internet Engineering and Task Force) –
tehnic, alocare domenii DNS
– RFC (Request For Comments) – documente on-line
referitoare la funcţionarea şi administrarea
Internetului
Internet – principii de comunicare
• principiul de comunicare - comutarea de

pachete (analog cu sistemul expediţiilor poştale)
• nodurile Internet host (gazde) schimba mesaje, iar cele
router le dirijeaza in retea.
• protocol - set de reguli pe care se bazează rutarea (dirijare
automată a pachetelor) în reţea:
• IP (Internet Protocol ) - expediţia datelor prin construcţia
pachetelor IP
• TCP (Transmission Control Protocol) - fragmentează mesajele
în pachete elementare IP, verifică transmiterea lor corectă,
detectează şi corectează erorile, reformatează la destinatar mesajul
iniţial
• protocoale specifice - ansamblul acestora alcatuieste suita
protocoalelor TCP/IP din Internet.
Modelul OSI şi modelul TCP/IP
Modelul OSI – un ghid pentru proiectarea infrastructurii unei reţele şi a
protocoalelor de reţea
Fiecare suită de protocoale are propriul model, care defineşte funcţionalitatea
reţelei în interiorul suitei de protocoale
Modelul TCP/IP – modelul lumii reale
GUI
Protocoalele FTP, HTTP
Stabilirea conexiunii, asigurarea
conexiunii “end-to-end”
Protocoalele: TCP, UDP
Adresarea logică – adrese IP
Protocolul: IP
Formatarea datelor, plasarea

informaţiei pe cablu
80
 Transmission Control Protocol - TCP
o Funcţioneză la nivelul de transport al modelului TCP/IP
o Protocol orientat pe conexiune, ceea ce înseamnă că, înainte ca TCP
să transmită date, conexiunea trebuie să fie stabilită
o Este un protocol sigur, compensând astfel lipsa conexiunii şi
siguranţa redusă din protocolul IP
 User Datagram Protocol – UDP
o Protocol fără conexiune  nu este garantată livrarea datelor
o Header minim
o Rapid şi eficient
Comparaţie între TCP şi UDP pe modelul transmiterii poştei:
o scrisoarea  trimisă  nu se ştie dacă a ajuns sau nu la destinaţie
= UDP
o scrisoarea, cu confirmare de primire  trimisă la recepţie
confirmare de primire = TCP
Exemplu de utilizare UDP (rapid şi eficient) pentru “streaming
audio/video”
Deşi pe ecran mai apar deformări sau
întreruperi, calitatea de ansamblu a
prezentării nu este afectată.
TCP ar cere retransmiterea pachetelor
pierdute !!!
Idem pt. Broadcast – transmisie rapidă şi eficientă

 File Transfer Protocol – FTP
o Protocol orientat pe conexiune –
conexiunea trebuie să fie stabilită pentru
a transfera fişiere între server-ul FTP şi
clientul FTP
o Trimite şi recepţionează fişiere via
TCP/IP
o Constă dintr-un client şi un server
o Transferă fişiere simplu şi eficient !
o Permite stabilirea unei conexiuni
(prin intermediul unui program existent
pe desktop) cu server-ul FTP, după care
transferă fişierul într-un mod orientat
pe conexiune.
HyperText Transfer Protocol – HTTP

o Reprezintă alt mod de transfer fişiere (există situaţii când se oferă ambele posibilităţi de
transfer fişiere, în cazul când există un firewall, care va opri un anumit tip de trafic, de
exemplu blochează traficul FTP)
o Asigură traficul web
o Este neorientat pe conexiune
 Simple Mail Transfer Protocol – SMTP
o Transferă e-mail între servere de pe Internet sau din alte reţele
bazate pe TCP/IP sau de la client la server-ul de e-mail
o Utilizează o metodă simplăde cerere şi răspuns la transferul mesajelor
PORT
Punct final al unei conexiuni logice Pentru ca PC-ul să se conecteze la
un server web, el se conectează la
o adresă IP. Dar trebuie specificat
şi portul la care se doreşte
conectarea. De exemplu, dacă se
precizează portul 80, clientul
solicită aplicaţiile de pe server care
asigură servicii web. Dacă pe
• Porturile asigură accesul la servicii acelaşi server sunt disponibile şi
servicii FTP (serverul având aceeaşi
specifice, atunci când se face conectarea la o
adresă IP), trebuie precizat alt port
adresă IP:
- Conectare la server web
- Conectare la server FTP
• Portul este utilizat numai în context cu o anumită adresă IP
De exemplu:
Aceeaşi adresă IP 192.168.1.10 : 80 - HTTP  servicii web
192.168.1.10 : 21 - FTP  trafic FTP
Se pune problema “de unde ştie numărul portului ?”

În fapt există aşa numitele porturi “well known”, având valori cuprinse între 0
- 1023, definite iniţial de RFC 1700, declarat “obsolete” de RFC 3232, fiind
actualmente înlocuit cu o bază de date on-line, ce poate fi accesată la adresa
site-ului oficial al “Internet Assigned Numbers Authority”:
http://www.iana.org/assignements/port-numbers
Numerele porturilor sunt împărţiteîn trei categorii:
-Well known ports 0 – 1023 , alocate de IANA
-Registered ports 1024 – 49151
-Dynamic and/or private ports 49152 -65535
84
Întotdeauna serviciul HTTP va fi asociat portului “well
known” 80, deci nu trebuie specificat. Similar:
21 – FTP
Deoarece în adresa (care este aceeaşi) se
23 – Telnet precizează protocolul (ftp:// ...), automat
25 – SMTP acestei cereri îi este asociat portul 21 de pe
53 – DNS server. Se stabileşte o conexiune şi apoi poate
118 – Servicii SQL fi transferat fişierul.
143 – IMAP
Similar cererii “http:// ... “ îi este asociat
443 – HTTPS portul 80, respectiv portul 25 pentru e-mail
Este posibilă schimbarea numerelor porturilor
utilizate, de exemplu, pe server-ul care găzduieşte
o pagină de web să-i fie alocat portul 8080 (pentru
a asigura un minim de securitate).
Există disponibile 65536 porturi !
La solicitarea serviciului http://..., automat i se
asociază portul 80  eroare !
Corect, numai cunoscând numărul portului se
poate solicita serviciul:
http://www.... : 8080
Un server poate “asculta”

simultan la mai multe porturi
Internet – principii de comunicare
• sistemul de nume - modalitatea de identificare a nodurilor Internet bazat pe
(sau adresa Internet)
• adresa IP - cod unic de identificare (32 de biţi) de forma
n1.n2.n3.n4 ( 0<ni<255 ex: 231.112.75.119)
• clase de adrese IP: A, B, C, D, (desemnand nivele distincte:
retea+subretea+host)
• adresa DNS (Domain Name System) -asociaza adresele numerice IP cu
nume corespondente, structurate ierarhic in domenii şi subdomenii
(nume_host.nume_subdomeniu..nume_subdomeniu.nume_domeniu, ex:
inf.fie.uvt.edu.ro)
• domeniile de nivel înalt (primare) sunt rezervate:
– com - pentru societăţi comerciale
– edu - pentru instituţii educaţionale
– gov - pentru organizaţii guvernamentale
– mil - pentru instituţii militare
– net - pentru resurse de reţea
– int - pentru organizaţii internaţionale
– org - pentru alte organizaţii
– net - pentru resurse de reţea
– int - pentru organizaţii internaţionale etc.
– nume rezervate atribuit diferitelor ţări: ro - România, uk - Marea Britanie, us -
SUA etc.
TCP/IP – Adrese IP
• TCP/IP lucrează într-un “spaţiu” de adresede 32 biţi  > 4 miliarde de adrese IP
32
disponibile (32 biţi  2 adrese posibile= 4.294.967.296)
• Fiecare adresă este împărţită în 4 octeţi, scrisă în format zecimal
• Domeniul maxim de valori pentru un octet este 0 – 255 (prima valoare
corespunzând situaţiei când toţi biţii sunt 0, iar a doua când toţi biţii sunt 1).
Exemple: 63.24.100.240 - adresă IP validă
63.24.310.240 - adresă IP invalidă
• Adresa IP are două componente:
- Identificatorul de reţea (Network ID) – identifică reţeaua căreia îi aparţine gazda
- Identificatorul de gazdă (Host ID) – este o adresă individuală, unică în cadrul reţelei respective,
alocată gazdei
• Două gazde care au în adresa lor IP acelaşi identificator de reţea, se află pe aceeaşi reţea
• Determinarea punctului de separaţie între cei doi identificatori ai adresei IP se face cu ajutorul măştii de subreţea(Subnet Mask)
• Masca de subreţea (care este o adresă tot de 32 biţi) permite determinarea modului cum sunt utilizaţi biţii din adresa IP:
porţiunea din masca de subreţea care are biţii 1, indică identificatorul de reţea.
Exemplu:
Ruterul are câte o interfaţă de reţea pt. fiecare reţea  adrese IP
pentru fiecare interfaţă
Poartă implicită (default gateway) reprezintă de fapt ruterul, care asigură
comunicaţia între reţele.
La configurarea proprietăţilor TCP/IP pentru primul calculator:
Acestea sunt cele trei elemente necesare pt. comunicarea într-o reţea TCP/IP
Pentru Windows 2000 (dar similar şi pentru alte S.O) setarea celor trei adrese:
My Network Places  Properties  clic pe denumirea interfeţei de reţea
ce se doreşte configurată  Properties  Internet Protocol (TCP/IP)  Properties
 Use the following IP address  introducerea manuală a datelor pentru cele trei
adrese  OK
Dacă este instalat server-ul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) se poate
obţine o adresă IP automat.
Poarta implicită (Default Gateway) asigură posibilitatea comunicării în afara reţelei
proprii – un loc unde să fie trimise datele (ruter), a cărui sarcină în continuare este
de a găsi calea către destinaţia finală.
CE PUTEM FACE CU INTERNET-UL
 SA NE DOCUMENTAM
 SA CERCETAM
 SA TRIMITEM MESAJE, CU SAU FARA DOCUMENTE
 SA CUMPARAM SAU SA VINDEM BUNURI
 SA CUMPARAM BILETE DE CALATORIE, VOIAJ ETC.
 SA TRANSMITEM DOCUMENTE SI FOTOGRAFII
 SA DECLARAM SI SA PLATIM IMPOZITE
 SA CONSULTAM DOCUMENTE OFICIALE
 SA GESTIONAM CONTUL BANCAR
 SA PLATIM FACTURI PENTRU UTILITATI
 SA VEDEM LUMEA( FOTOGRAFII-WEBCAM-GOGGLE EARTH-GEOPORTAL )
 SA VIZITAM VIRTUAL ORASE SI MUZEE
 SA DESCARCAM: MUZICA-FOTO-FILM-PROGRAME ETC.
 SA CREAM DIAPORAME SI ALBUME FOTO ON-LINE
 SA JUCAM LA BURSA
 SA (NE) JUCAM ON-LINE
 SA ASCULTAM RADIO SI SA PRIVIM LA TELEVIZOR
 SA NE REGASIM PRIETENII
 SA NE SUPRAVEGEM COPII CU UN WEBCAM
 SA VORBIM LA TELEFON ( SKYPE )
 SA CREEM UN SITE PERSONAL SAU ASOCIATIV
 SA FACEM UN BLOG SAU UN VLOG
Serviciile Internet
• serviciile - modalităţi specifice de comunicare şi

schimb de informaţii în Internet
• mecanism: client – server
Serviciile internet:
 e-mail (posta electronica)
 ftp – transfer fisiere de la distanta
 telnet – acces la resursele unui nod la distanta
 news – stiri si discutii
 www (world wide web) – informare si
documentare globala
Serviciile Internet – e-mail
• vehicularea unor mesaje între persoane, similar cu

transmiterea scrisorilor
• cutia poştală virtuală (mailbox) - fişier standard - poate

fi accesată prin cont şi parolă personală.
• adresa e-mail: nume.utilizator @ adr.nod.host,

ex: bray@inf.uvt.edu ibrezeanu@nomade.fr.
 protocol SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)

 administrarea: programe specializate (Outlook, Eudora
s.a.)
Serviciile Internet – ftp
• download –descarcare fisiere (local)

• upload – incarcare fisiere (la distanta)
• FTP anonim – acces la freeware si
shareware
Serviciile Internet – news
• newsgroups - grupuri de ştiriUSENET

• domenii USENET :
• comp - despre calculatoare şi subiecte înrudite;
• news - ştiri din categoria netorwks news şi softul
aferent;
• talk - dezbateri pe probleme controversate;
• sci - descoperiri ştiinţifice şi aplicaţiile lor;
• soc - despre ştiinţele sociale şi politice;
• rec - despre domeniul recreativ, artă, hobby;
• misc - despre orice altceva.
• program: newsreader – operatii
subscribe/unsubscribe
• mailing list - listele de distribuţie
• chat (IRC - Internet Relay Chat)- discuţii on-
line, pe mai multe canale sau camere tematice
Serviciile Internet – www
• www (Word Wide Web, serviciul de web) - căutarea

informaţiei organizata in documente hypertext în întreg spaţiul
Internet
• hypertext - 1989, CERN, Elvetia
• pagini web – documente hypertext (hypermedia) difuzate pe
net
• aplicatii:
– e-publishing (publicatii), e-zines (reviste), e-books (cărţi)
– e-commerce (comerţ electronic), e-business (afaceri), e-
finance (plăţi electronice)
– e-government (guvernarea electronica)
– e-learning (educaţie interactivă la distanţă)
Internet – evolutii viitoare
Va multumesc pentru atentie!
101

Calculatoare Electronice Fundamente Hard Si Soft - Foredu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calculatoare Electronice Fundamente Hard Si Soft - Foredu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CALCULATOARE

conf. univ. Iulian BREZEANU

• Informatica - un ansamblu de concepte teoretice, tehnici si proceduri

– Calculator (sau computer, ordinator) este un ansamblu

• Maşinile mecanice/electromecanice - (circa 1600 - 1940)

– Herman Hollerith - maşina tabulator - 1890, codul Hollerith, 1924 -

– primul calculator electronic: ENIAC (Electronic Numerical

Evolutia calculatoarelor electronice :

– generaţia 1 - calculatoarele realizate cu tuburi

Calculatoarele cu tuburi electronice

• Calculatoarele cu tranzistori (1958 - 1964)

• Calculatoarele cu circuite integrate (1964 - 1975)

• Calculatoarele cu microprocesor (1975 - … )

• din punct de vedere al puterii de calcul:

piata mondiala a tel. inteligente atinge 1 miliard buc.;

 in Romania: 5 mil. utilizatori Internet activi pe mobil, 2.5

• performanţele procesoarelor (măsurate prin indicatori SPEC) s-au dublat la

• Unitatea de intrare (UI)

– echipamente suport de intrare:

• Unitatea de ieşire (UE)

– echipamente suport de ieşire: monitorul cu

• Unitatea centrală (UC)

– UAL - execută prelucrări complexe asupra informaţiilor

– UCd – generează, gestionează si sincronizeaza traficul

• ciclul de execuţie al instrucţiunii:

• citirea şi interpretarea instrucţiunii - I – ciclu

• execuţia propriu -zisă a instrucţiunii - E-ciclu

– memorii (8,16,32,64 biti) destinate păstrării datelor (instrucţiuni,

• Capacitatea unei memorii:

• 1 byte (B, octet - O) = 8 biţi (b)

• Memoria internă (MI)

• Memoria externă (ME)

• Un calculator a cărui unitate centrală este un

• Avantajele utilizarii PC-urilor:

Placa de bază - componenta hardware ce asigura interconectarea fizica a

• Elemente care determină performanţele

• viteza de lucru - volumul de instrucţiuni - maşină ( cicluri-

– determinată de frecvenţa ceasului intern - oscilator care

• memoria cache - organizarea resurselor de stocare ale

Clasificare (dupa rolul functional, in arhitectura von Neumann):

• digitizoarele: mouse, joystick, tableta grafica

• discurile optice CD si DVD

• 5 milioane de ani de evolutie 00:00:00

Atât corpul, cât şi creierul oamenilor nu s-au

Homo Sapiens – acum 1 milion de ani

23:59:56- computere, telecomunicatii

• Conceptul - 1992, Al Gore – Information Highway

TOATE TARILE EUROPEI

au un program de dezvoltare al SI !!!

• POLITIC: SI este democratica

• “prapastia digitala” (inegalitati intre tari, excluderea sociala)

Disparitia barierelor de spatiu,

• Internet - o reţea de reţele (metaretea), cu acoperire

Cota de piaţa a browserelor, la sfârşitul anului 2010:

• principiul de comunicare - comutarea de

Formatarea datelor, plasarea

Idem pt. Broadcast – transmisie rapidă şi eficientă

HyperText Transfer Protocol – HTTP

Se pune problema “de unde ştie numărul portului ?”

Un server poate “asculta”

• serviciile - modalităţi specifice de comunicare şi

• vehicularea unor mesaje între persoane, similar cu

• cutia poştală virtuală (mailbox) - fişier standard - poate