Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară

Facultatea de Biotehnologii.

Cașcaval Afumat

Profesor coordonator: Geicu Mihaela

Student: Pleșea Simona
Grupa: 6303 B
Specializarea: Biotehnologii alimentare.
București 2018
 Cuprins
1. Introducere

2. Schema tehnologică de obținere a cașcavalului afumat

3. Procesul tehnologic de fabricare al cașcavalului

4. Instalații și echipamente în cadrul proceselor de conservare

5. Defecte și accidente ce pot avea loc în cadrul proceselor de conservare

6. Bibliografie
 Introducere
Cașcavalul este una dintre cele mai răspândite și consumate tipuri de brânza, în special
pe continentul european. Cașcavalul afumat se fabrică fabrică după o tehnologie
specială, care constă din opărirea în apă la temperatura de 72-80oC a caşului maturat
obţinut din lapte de oaie, de vacă sau în amestec.

După sărare, caşcavalul se maturează în anumite condiţii care îi asigură proprietăţile

organoleptice caracteristice.

Brânza este un aliment cu o imagine pozitivă în rândul consumatorilor, datorită atât

valorilor nutritive cât şi faptului că este un produs alimentar gata pentru consum şi
totodată cel mai flexibil ingredient alimentar.
Schema tehnologică de obținere a cașcavalului afumat
LAPTE DE
OAIE
Parafină 70%
Curăţire centrifugală
Parafinare
Cerazină 30%
Standardizare Afumare
Cultură starter
cald / rece
Amestecare
0,05-0,1 % Maturare I
Încălzire
50-60 zile / 14-15 ° C
32...35°C
Sare Sărare uscată

Coagulare Zvântare
CaCl2
10-20 g / 100 l 16-20 ore
Tăiere
Frământare / Formatare
Repaus
Opărire
70 % apă

Mărunţire 72...74°C
30 % zer
Maturare
Încălzire a II a
Zer 10 ore/ 30 ° C
38...40°C
Presare

Amestecare 20-30 minute

Repaus
15-20 minute Tăiere
 Procesul tehnologic de fabricare al
cașcavalului.
Fabricarea cașcavalului se realizează în doua faze distincte: obţinerea caşului si fabricarea caşcavalului.

Obţinerea caşului

Laptele de oaie cu 23-26°T este filtrat, supus curăţirii centrifugale, standardizat şi însămânţat cu o maia
(0,05-01%) de bacterii lactice selecţionate.

Coagularea laptelui se face la 32-35°C în 30-40 minute. Prelucrarea coagului se face până la dimensiunea
particolelor de 6-8 mm, care sunt apoi încălzite la 38-40°C (uneori 42°C), cu amestecare continua, timp de 15-20
minute după atingerea temperaturii prevăzute. După eliminarea zerului se face presarea (4-6 kgf/kg de caş) până la
42-44% apă şi maturarea caşului la aproximativ 30% timp de 10 ore, pentru operaţia ulterioara de opărire.
Fabricarea caşului constă dintr-o succesiune operaţii la care este supus caşul maturat in vederea obţinerii produsului
finit.
Opărirea caşului are ca obiective plasticizarea pastei şi selecţionarea microflorei si a sistemelor
enzimatice.Temperatura de opărire este de 72-74°C.
Frământarea pastei se continuă si după scoaterea cosului din cazan, pentru eliminarea apei de opărire si
uniformizarea pastei.
Formarea este importantă pentru structura caşcavalului si se face manual sau în instalaţii mecanizate.
Zvăntarea caşcavalului constă în trecerea formelor cu caşcaval în camera de zvântare la temperatura de 20-
22oC şi aşezarea pe mese cu blatul din inox sau pe rafturi acoperite în prealabil cu pânză sedilă unde se menţin timp de
24-30 ore chiar mai mult de 48 ore dacă este nevoie pentru ca pasta să se răcească şi să se zvânte cât mai bine.
Sărarea se poate aplica ca metodă de ameliorare a capacităţii de conservare şi de îmbunătăţire a proprietăţilor
senzoriale, caz în care se asociază cu o altă metodă de conservare, refrigerarea sau afumarea – în cazul cărnii, peştelui
şi a unor brânzeturi si cu pasteurizarea – în cazul unor produse vegetale.
Sărarea caşcavalului se realizează în cursul opăririi pâna la 1,8-1,9% NaCl si dupa scoaterea din forme, cu sare granulară, până la
2,5-3%.

Maturarea caşcavalului ca şi a altor brânzeturi este un proces biochimic complex, în care principalii componenţi –
lactoza, grăsimea şi substanţele proteice – sub acţiunea microorganismelor şi a enzimelor suferă transformări importante, având ca
urmare o îmbunătăţire a calităţii la toţi parametrii (proprietăţi organoleptice, fizice şi chimice).

Maturarea se face în primă fază la 16-18°C, timp de 10-12 zile, iar în faza a doua la 14-15°C, o durata de 50-60 zile.
Roţile de caşcaval maturat, parafinate se aşează în coloane de 4-5 bucăţi si se depozitează la 4-6°C.

Caracteristica fabricării caşcavalului afumat este afumarea bucăţilor după opărire,formare, sărare şi zvântare,fiind
utilizate mici afumători sub formă de cabină.

Efectul principal al afumării constă în îmbunătăţirea gustului datorită proprietăţilor componenţilor fumului şi acţiunii
temperaturii la care se face afumarea. La aceasta se mai adaugă îmbunatăţirea aspectului datorită culorii specifice pe care o capată
produsele, prelungirea duratei de conservare datorită acţiunii antibacteriene a componenţilor fumului, precum şi o acţiune
antioxidantă
 Instalații și echipamente în cadrul proceselor de
conservare
Opăritor continuu pentru brânzeturi cu pasta opărită

Pentru liniile de fabricare a brânzeturilor cu pasta opărită (Mozarella, caşcaval etc.) de mare capacitate se folosesc opăritoare continue. (fig.1)

Fig.1 Opăritor continuu pentru brânzeturi cu pasta opărită(Tetra Pak)

1. Pâlnie de alimentare;

2. Bazin pentru apă fierbinte cu temperatură controlată;

3. Şnecuri cu mişcare de rotaţie în sens opus;

4. Transportor elicoidal;

5. Evacuare caş opărit

Caşul prelucrat este alimentat continuu printr-o pâlnie de alimentare şi ajunge în zona propriu-zisă de opărire în
care acţionează două şnecuri cu turaţie variabilă, cu mişcare de întâmpinare.

Opărirea se realizează cu apă fierbinte pentru brânzeturile cu pastă opărită italiene sau cu saramura cu
concentraţie de 5-6% sare pentru caşcaval. Întrucât saramura este foarte corosivă, toate părţile utilajului care
vin in contact cu aceasta trebuie confecţionate dintr-un material special, rezistent la coroziune.

◦ Utilaje pentru sărare

Ca metode de sărare a brânzeturilor se folosesc:

 Sărarea uscată

 Sărare în saramura
 Sărarea uscată

Sărarea poate fi realizată manual sau mecanizat. La sărarea manuală, sarea cântărită în prealabil, se adaugă
cu ajutorul unui recipient corespunzător deasupra caşului, după scurgerea zerului, urmărind o repartizare cât mai
uniformă.

Sărarea uscată se poate realiza mecanizat cu ajutorul unor dispozitive de distribuţie a sării aşa cum este cel
din instalaţia de cedarizare sau cu ajutorul unui utilaj de sărare specific obţinerii brânzeturilor cu pastă opărită
prezentat în fig.2.

Prin utilizarea acestui utilaj de sărare, durata normală de sărare se reduce de la 8 ore la circa 2 ore. De
asemenea, este redus spaţiul necesar pentru efectuarea sărării.
 Fig.2 Utilaj de sărare uscată
pentru brânzeturi cu pasta
opărită (Tetra Pak)

1. Rezervor cu sare;

2. Sistem de control al înălţimii bucăţilor de brânză;

3. Dispozitiv de distribuţie uniformă a stratului de

sare pe suprafaţa bucăţilor de brânză.
Sărare în saramura

Cel mai folosit sistem de sărare este cel care consta în introducerea bucăţilor de brânză într-un recipient care conţine saramură.
Recipientul trebuie păstrat într-un spaţiu cu temperatura de circa 12-14°C, sau cea indicată pentru sortimentul respectiv.

În figura 3 este prezentat un sistem de sărare cu saramură care are în componenţă un rezervor de preparare a saramurii prevăzut
şi cu sită pentru reţinerea impurităţilor, rezervoare de imersie a brânzei în saramură şi un sistem de recirculare a saramurii.

Fig.3 Sistem de sărare ce saramură (Tetra Pak)

Rezervor de preparare a saramurii (dizolvarea sării);

1. Pompă pentru recircularea saramurii;

2. Sită pentru reţinerea impurităţilor

3. Recipiente cu saramură pentru imersarea brânzeturilor

  Utilaj pentru maturarea caşcavalului

Formarea este importantă pentru structura caşcavalului şi se face manual sau în instalaţii mecanizate (
fig.4). În cursul maturării roţile se grupează într-o ordine determinată (başamale) care se întorc la intervale de timp
stabilite. Roţile de caşcaval maturat, parafinate se aşează în coloane de 4-5 bucăţi şi se depozitează la 4-6°C.

Fig.4 Maşină pentru obţinerea caşcavalului (tăiere caş în felii subţiri, încălzire, sărare, separarea saramurii, frământarea caşcavalului cald şi umplerea formelor).

1.Alimentare cu caş başchiu; 2.Dispozitiv de tăiere; 3.Tablou de comandă; 4.Termometru; 5.Cilindru pentru separarea saramurii; 6.Racord de alimentare cu abur; 7.Racord pentru evacuarea
amestecului; 8.Racord pentru evacuarea prin deversare a amestecului; 9.Melc pentru frânare; 10.Baie de saramură; 11.Tuburi pentru încălzirea caşcavalului; 12.Disc; 13.Încărcarea formelor;
14.Formă.
 Defecte și accidente ce pot avea loc în cadrul proceselor de
conservare
Riscurile microbiologice ale laptelui sunt: Salmonella, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Listeria monocytogenes,

Escherichia coli, Bacillus cereus, Streptococcus ş.a. La noi în ţară predominante sunt bacilul tuberculozei bovine şi al brucelozei.

Virusurile şi paraziţii nu constituie un motiv serios de preocupare. Aproape toate microorganismele din lapte se distrug

prin pasteurizare.Bacteriile sporulate aerobe şi anaerobe (Bacillus, respectiv Clostridium) care rezistă tratamentului termic pot pune

probleme dacă nu sunt respectate procedurile operaţionale de fabricare.

În afară de riscurile microbiologice,

Laptele materie primă pentru brânzeturi poate

prezenta riscuri chimice şi fizice.

Riscurile microbiologice se ţin sub control prin respectarea temperaturii şi duratei de depozitare a laptelui, a regimului de pasteurizare, folosirea filtrelor de aer, aplicarea unor programe
de igienizare eficiente.

Măsurile generale de prevenire a riscurilor sunt:

certificarea furnizorului;

specificaţii proprii pentru materiile prime şi produsele finite;

programe de pregătire pentru personalul operativ;

controlul regimului termic (temperatură/timp);

dezinfecţia spaţiilor şi a utilajelor;

repararea instalaţiilor;

calibrarea aparaturii de măsură şi control;

certificarea sursei de apă potabilă;

plan de întreţinere şi lubrifiere;

igiena personală;

combaterea dăunătorilor.
Ingredientele utilizate la fabricarea brânzei trebuie, de asemenea, inspectate la intrarea în fabrică. În categoria ingredientelor sunt incluse: apa,
culturile starter, CaCl2, cheagul şi sarea.

Defectele de aromă sunt cauzate de unele reacţii enzimatice de proteoliză. De aceea, pregătirea materiei prime, natura culturilor starter
si controlul microflorei în maturare sunt definitorii în dirijarea profilului aromatic.

O altă cale o constituie intensificarea reacţiilor de oxidare a lipidelor şi a reacţiilor de îmbrunare neenzimatică datorită regimurilor
termice nepotrivite la procesare
 Bibliografie
1. Costin Gh.M., ,,Ştiinţa şi ingineria fabricării brânzeturilor’’, Ed. Academică, Galaţi, 2003

2. Costin Gh.M.,Elisabeta Botez ,,Tipuri si sortimente de brânzeturi”

3. Banu C., Vizireanu C.,,Industrializarea laptelui” Ed.Tehnică-Info, Chişinău, 2001

4. Costin Gh.M.,,Principii şi procedee moderne în industria brânzeturilor’’ 1985

https://en.wikipedia.org/wiki/Smoked_cheese

https://www.thespruceeats.com/how-and-why-is-cheese-smoked-591046

http://www.smokymtbarbecue.com/barbeque-articles/how-to-smoke-cheese/

https://mountainamericajerky.com/how-is-smoked-cheese-made/