RAZBOIUL

RAZBOIUL DE
DE INDEPENDENTA
INDEPENDENTA
1877
1877 -- 1878
1878

Intocmit : elev Florin

Jivan
RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
• Context international

• Context intern

• Desfăşurarea războiului de independenţă

• Tratatele de pace

• Urmările războiului de independenţă

• Bibliografie
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Contextul
international:
1.Răscoalele antiotomane
desfăşurate în Balcani
(1875 -1876)
-Bosnia Herţegovina, Bulgaria,
Serbia-Muntenegru

2.Pregătirile Rusiei pentru

un nou război cu Turcia sub
masca ocrotirii crestinilor
din Imperiul Otoman

3. Problemele cu care se
confrunta Imperiul Otoman
din cauza mişcării “Junilor
Turci”.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Context intern
1.Legaturile Romaniei cu Poarta aproape
simbolice România se comporta ca un
stat independent:
- Încheia tratate comerciale în nume propriu;
- Desfăşura unele demersuri diplomatice în
nume propriu.

2. Obiectivul major al romanilor -

cucerirea independentei de stat
- Pe cale diplomatica – esuata
- Prin razboi
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Tratativele directe cu Rusia la
Livadia (Crimeia) pentru
reglementarea problemei trecerii
trupelor rusesti pe teritoriul
romanesc.

Discutiile continua apoi la Bucuresti

in vederea incheierii unei conventii.

In 4 aprilie/16 aprilie 1877 s-a

incheiat conventia privind tranzitatea
trupelor ruse prin Romania

In 12 aprilie 1877 Rusia declara

razboi Turciei
 CONVENŢIA ROMÂNO – RUSĂ
(fragmente) 4 aprilie 1877

1.[...] Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de

trebuinţele armatei ruse, de transportul său, precum şi
pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad
anturalmente în sarcina Guvernului Imperial.

2. [...] Guvernul Majestăţii Sale, Imperatorul tuturor

Rusiilor se obligă a menţine şi a se face a se respecta
drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă
din legile interioare şi tratatele existente, precum şi a
menţine şi a apăra integritatea actuală a României.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Turcia ripostează, bombardând malul
românesc al Dunării.

La 26 aprilie1877, armata română

răspunde tirurilor de artilerie turceşti,
bombardând Vidinul, de la Calafat.

Se instaureaza o stare de razboi intre

Romania si Turcia .

Cresc presiunile pentru declararea

oficiala a independentei
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Mihail Kogălniceanu –
“Declaraţia de Independenţă”

29 - 30 aprilie 1877 Parlamentul

voteaza motiuni prin care se cere
ruperea legaturilor de dependenta si
declararea razboiului.

9 mai 1877 interpelat în Camera

Deputaţilor, ministrul de externe,
Mihail Kogălniceanu, a rostit, la 9 mai
1877, Declaraţia de Independenţă a
României.

”Suntem independenţi, suntem

o naţiune de sine stătătoare!”
 DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢǍ
(fragmente) 9 mai 1877

“[…] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce

suntem ? Suntem independenţi : suntem naţiune de
sine stătătoare. Avem domn de sine stătător .
[…] Aşa dară, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică
îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentaţiunei
naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi
indepenentă […]. Noi trebuie să dovedim că avem
conştiinţa misiunei noastre, trebuie să dovedim că
suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca
să păstrăm această ţară şi drepturie ei pentru copiii
noştri şi această misiune în momentele de faţă este
încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la
hotare.”
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Initial Rusia a respins propunerea Romaniei de cooperare militara :

- 14 iunie 1877 armata rusa trece Dunarea

- primele asalturi rusesti respinse cu mari pierderi
- la Sipka si pe frontul din Caucaz – mari pierderi ale armatei ruse
RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
In 19 iulie 1877 marele duce Nicolae,
comandantul frontului din Balcani,
trimite o telegrama pricipelui Carol I
solicitandu-i sprijinul.

Fara o conventie militara prealabila,

Carol I decide sa acorde sprijin, prin
trecerea trupelor române la sud de
Dunăre.
 TELEGRAMA MARELUI DUCE NICOLAE
19 iulie 1877

“Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la

Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fusiune,
demonstraţiune şi, dacă-i posibil, trecerea
Dunării cu armata după cum doreşti să
faci. Între Jiu şi Corabia această
emonstraţiune este indispensabilă pentru
a uşura mişcările mele.
Nicolae”
Primită marţi 19 / 31 iulie 1877, orele 9
seara Poiana.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Până în luna iulie 1877, evoluţia armatei ruseşti pe frontul din Balcani
este încununată de succese.

Situaţia se schimbă, după cele două asalturi asupra Plevnei (8 şi 19

iulie),respinse de turci.

Al treilea asalt asupra Plevnei, realizat de trupele româno-ruse, s-a

declanşat la 30 august 1877.

Trupele române cuceresc reduta Griviţa I.

 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Se decide asedierea Plevnei. Luptele continuă.

La 9 noiembrie armatele române cuceresc Rahova.

După un îndelungat asediu, la 28 noiembrie,

Plevna capitulează.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
După căderea Plevnei armatele româno-
ruse se despart. Armata rusă porneşte spre
Constantinopol.

Armatei române îi revine misiunea de a

ataca cetăţile Vidin şi Belogradcik.

La 12 ianuarie 1878 s-a desfăşurat una din

crâncenele bătălii date pentru cucerirea
Vidinului: bătălia de la Smârdan.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Epuizarea trupelor otomane a determinat solicitarea încheierii
armistiţiului de la Kazanlîk, la 23 ianuarie 1878.

Participand la razboi, Romania si-a consfintit independenta pe campul de

lupta.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
La 19 februarie 1878 s-a încheiat Tratatul de la San Stefano, prin care se
marca sfârşitul războiului româno-ruso-turc.

Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea otomană.
Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative.

Situaţia favorabilă, pe care şi-a creat-o Rusia, prin aceste negocieri, a

stârnit nemulţumirea altor puteri, care nu au recunoscut tratatul de la
San Stefano.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Congresul de la pace de la
Berlin

Congresul de la Berlin s-a

desfăşurat între 1 iunie – 1 Iulie
1878. A reprezentat impunerea
hotararilor marilor puteri in
functie de propriile interese.

Pentru România, hotărârile luate

prin tratatul de la Berlin au fost
mai dezavantajoase decât cele de
la San Stefano.
 TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO
19 februarie 1878

Prevederi privind statul român :

1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei

(Cahul, Ismail, Bolgrad);

2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României:

Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor;

3. Se recunoaşte independenţa României.

 TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN
1 iulie 1878

Prevederi privind statul român :

1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei
( Cahul, Ismail, Bolgrad);
2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea,
Delta Dunării şi Insula Şerpilor;
3. Se recunoaşte în mod condiţionat independenţa
României.
Condiţii:
 Modificarea articolului 7 din Constituţie, cu privire la
acordarea cetăţeniei române;
 Preluarea de către statul român a consecinţelor
falimentării trustului Strousberg.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878
Urmarile Razboiului de Independenta :
1.Pierderi umane (morţi şi răniţi)relativ
semnificative, ridicate la efectivul de
aproximativ 10000 de persoane.
2.Intre 1878 – 1880 are loc recunoaşterea
internaţională a independenţei româneşti.
3.În anul 1881 România îşi ia titlul de regat,
urmând să joace un rol important în lumea
balcanică.
4.Ca urmare a deteriorării relaţiilor cu Rusia,
România aderă în anul 1883 la Tripla Alianţă.
 RAZBOIUL DE INDEPENDENTA
1877 - 1878

1. BERINDEI, DAN – Cucerirea

independenţei,Bucureşti, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1977
2. www.wikipedia.org/Războiul_de_
Independenţă_al-României
3. www.worldatlas.com