Studiu

comparativ
I război mondial
II război mondial
 I Război Mondial
Cauzele Pretextul
• Lupta pentru reîmpărţirea
lumii • Asasinarea , la 28 iulie 1914, a
arhiducelui Franz-Ferdinand,
• Concurenţa economică
moştenitorul tronului Austro-
• Imperialismul
Ungariei, la Sarajevo, de către
• Naţionalismul un student bosniac, Gavrilo
• Schimbări în ierarhia marilor Princip.
puteri
• Serbia a fost acuzată că a
• Dorinţa de dominaţie
pregătit atentatul şi, o lună
economică şi politică a
marilor puteri a stimulat cursa mai târziu, Austro-Ungaria îi
înarmărilor şi formarea declară război..
alianţelor politico-militare.
 II Război Mondial
Cauzele

• Prevederile tratatelor de pace din Sistemul de la

Versailles, încălcate aproape imediat de Germania şi
Turcia.
• Conciliatorismul Franţei şi Angliei.
• Politica revizionistă a statelor învinse în primul război
mondial: Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria.
• Dorinţa de expansiune a Germaniei, Italiei şi Japoniei.
Neavând colonii şi fiind obligate la autarhie urmăreau
reîmpărţirea lumii. Au încercat să se justifice promovând
o ideologie ultranaţionalistă, rasistă şi antiumană,
împărţind omenirea în popoare şi rase "superioare"
şi "inferioare".
 Începutul războaielor şi scopurile statelor
agresoare
I Război Mondial (1914-1918)
La data de 1 august 1914, Germania
declară război Imperiului Rus, astfel
începe primul război mondial.
• Scopurile Germaniei:
1. Stabilirea dominiţiei
mondiale;
2. lipsirea Angliei şi Franţei de
colonii;
3. Eliminarea lor de pe pieţile
internaţionale;
4. Anexarea Belgiei, Franţei de
Nord, Pribalticii, Cauzului,
teritoriilor actuale ale
Ucrainei, Belarusiei.
II Război Mondial (1939-1945)
La 1 septembrie 1939, Germania atacă
Polonia şi începe cel de-al doilea război
mondial.
• Al doilea război mondial a fost
început de Germania hitleristă şi de
aliaţii ei, cu scopul:
1. Reîmpărţirii lumii şi acapărării de noi
teritorii;
2. Pentru obţinerea pieţelor de desfacere
a mărfurilor şi de investire a
capitalului;
3. Obţinerii unor izvoare de materie
primă;
4. Lichidării regimurilor democratice;
5. Supunerii popoarelor şi exterminării
raselor declarate “inferioare”.
 Fronturile militare şi
Blocurile politico-militare
I Război Mondial
• Fronturile militare:
frontul de Sud, frontul de
Est, frontul de Vest.
• Blocurile militare:
1. Antanta: Marea Britanie,
Franţa, Imperiul Rus,Italia,
România, Japonia, SUA,
Serbia, Belgia, Grecia, etc.
2. Tripla Alianţă: Germania,
Austro-Ungaria, Imperiul
Otoman, Bulgaria.
II Război Mondial
• Fronturile militare: Europa,
Africa de Nord, Asia de Sud-
Est, Marea Mediterană, Oceanul
Atlantic, Oceanul Pacific.
• Alianţele militare:
1. Axa Roma-Berlin-Tokyo,
formată între 1936-1937:
Germania, Italia, Japonia.
2. Coaliţia Naţiunilor Unite,
constituită în 1941-1942,
principalele puteri: SUA,
Marea Britanie, URSS.
3. Mişcarea de rezistenţă
antifascistă: unităţile de
partizani, organizate
milităreşte, sprijinite de masele
populare, au dat puternice
lovituri trupelor de ocupaţie
contribuind într-o măsură
însemnată la înfrângerea
agresorilor fascişti.
Principalele operaţiuni militare din perioada
Primului Război Mondial
• Pe frontul de vest:
• 1914 – bătălia de pe Marna,
germanii sunt înfrânţi şi
respinşi (eşecul războiului
ofensiv).
• 1916 – francezii rezistă în
bătălia de la Verdun şi
împreună cu englezii
declanşează ofensiva de pe
râul Somme.
• 1918 – a doua bătălie de pe
Marna, francezii obţin o mare
victorie.
• Pe frontul de sud:
• 1914 – Serbia rezistă ofensivei
austro ungare, dar este înfrântă
în anul următor prin intervenţia
germanilor şi bulgarilor.
• Pe frontul de est:
• 1914 – armata rusă este
înfrântă la Tannenberg şi
Lacurile Mazuriene.
• 1915 – ruşii se retrag 150 km
şi pierd 2 milioane de soldaţi.
• 28 aug 1916, România intră în
război de partea Antantei (după
doi ani de neutralitate), pentru
întregirea teritoriului.
• 1917 – victoriile româneşti de
la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
• 1918 – Rusia bolşevică, apoi
România au semnat pacea
separată cu Puterile Centrale.
 I Război Mondial
Bătălia de la Tannenberg Bătălia de la Mărăşti
 II Război Mondial
Atacul armatei Germane asupra
Poloniei 22 iunie- operaţiunea Barbarossa-
Germania atacă URSS
 Periodizarea celui de-al Doilea Război
Mondial
• Sub aspect cronologic, războiul poate fi împărţit în cinci perioade:
1.I.IX.1939 - 22.VI.1941: Germania fascistă supune statele din Europa Occidentală, Polonia, Danemarca, Norvegia,
Luxemburgul, Belgia, Olanda, Franţa, Iugoslavia, Grecia. Celelalte ţări erau aliatele ei sau dependente de ea. Numai
Anglia continua să opună rezistenţă. U.R.S.S. Promova o politică “de neutralitate”, favorabilă Germaniei, extinzîndu-şi
teritoriul spre Vest. Au fost ocupate Ţările Baltice, răpite unele teritorii ale Poloniei şi ale României (Basarabia,
Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa).
2.22.VI.1941 - 19.XI.1942: Germania nazistă năvăleşte asupra U.R.S.S., desfăşoară ofensiva pe toate fronturile. Soarta
războiului se hotăra pe frontul sovieto-german. La 7.XII.1941 Japonia militaristă atacă baza maritimă militară a S.U.A.
Pearl Harbor din Oceanul Pacific şi astfel intră în război şi aceste două mari puteri. În această perioadă s-a constituit
coaliţia antihitleristă, nucleul căreia l-au alcătuit U.R.S.S., S.U.A. Şi Marea Britanie. Ca al înfrîngerii lîngă Moscova,
se prăbuşeşte planul “războiului fulger” şi se spulberă mitul despre invincibilitatea Wehrmacht-ului.
3.19.XI.1942 - sfîrşitul anului 1943: în mersul războiului are loc o cotitură radicală, agresorii suferind înfrîngere pe
toate fronturile. Decisive au fost victoriile Armatei Sovietice la Stalingrad şi Kursk. La Teheran, pentru prima dată, se
întîlnesc I. Stalin, I. Roosevelt şi W. Churchill. În Europa începe criza blocului statelor fasciste, capitulează Italia. În
teritoriile ocupate se intensifică Mişcarea de rezistenţă antifascistă.
4.Începutul anului 1944 – 9 mai 1945: este declanşată ofensiva trupelor aliaţilor pe toate fronturile, sunt eliberate
majoritatea ţărilor şi a teritoriilor ocupate de agresori. La 6 iunii 1944 anglo-americanii deschid în Europa de Vest
Frontul al II-lea. La ialta are loc cea de a doua întîlnire a conducătorilor S.U.A., Marii britanii şi U.R.S.S. Blocul
statelor fasciste se prăbuşeşte şi la 9 mai (ora Moscovei) Germania fascistă capitulează, războiul în Europa luînd
sfîrşit.
5.9 mai – 2.IX.1945: agresorii sunt înfrînţi definitiv. După capitularea Germaniei, la Potsdam, îşi desfăşoară lucrările
ultima conferinţă a învingătorilor cu participarea şefilor guvernelor sovietic, britanic şi a preşedintelui S.U.A.
Americanii experimentează trei bombe atomice, dintre care două au fost aruncate asupra oraşelor paşnice nipone –
Hiroshima şi Nagasaki. U.R.S.S. declară la 8 august război Japoniei şi zdrobeşte armata din Guandun. La 2 septembrie
1945 Japonia capitulează şi al doilea război mondial ia sfîrşit.
 Desfăşurarea Războiului II Mondial
• Anul 1939
• 1 sept. Germania a atacat Polonia. Ocupată
de germani şi sovietici, a dispărut ca stat.
• Deşi Franţa şi Anglia au declarat război
Germaniei, nu au desfăşurat operaţiuni
militare (“războiul ciudat“)
• Anul 1940 ("războiul fulger")
• Aprilie- Germania cucereşte Danemarca şi
Norvegia
• Mai- sunt ocupate Belgia, Olanda,
Luxemburg
• 22 iunie- capitulează Franţa. 2/3 din teritoriu
este ocupat. În sud se crează "zona liberă" cu
capitala la Vichy.
• Aug/oct- bătălia Angliei. Aviaţia hitleristă a
fost înfrântă. Germania a trebuit să renunţe
la debarcarea în Anglia. A fost prima cotitură
a războiului. Sufletul rezistenţei a fost
Winston Churchill.
• Anul 1941
• 22 iunie, Hitler începe atacul împotriva URSS
cu scopul de a înlătura regimul comunist şi
de a-şi însuşi petrolul şi cerealele ruseşti.
România a participat din dorinţa de a-şi
recupera teritoriile răpite în 1940. Rusia a
fost atacată cu 4.900 avioane, 3.500 tancuri
şi circa 5 milioane soldaţi.
• Este cucerit vestul Rusiei, dar, în decembrie,
ofensiva germană este oprită la Moscova şi
Leningrad. Războiul fulger a suferit un eşec,
iar mitul invincibilităţii armatei germane s-
a spulberat.
• 7 decembrie, Japonia atacă cu 350 de
avioane flota americană de la Pearl Harbour.
Au fost distruse 8 cuirasate, 3 crucişătoare,
150 avioane şi au murit 2.334 oameni. SUA
au intrat în război, iar conflictul s-a
generalizat.
 Anii de cotitură
• Iun.1942, victoria americană la
Midway, cea mai mare bătălie
aeronavală din istorie. Este oprită
ofensiva japoneză în Pacific.
• Octombrie, englezii obţin victoria de
la El Alamein (nordul Africii). Este
înlesnită debarcarea Aliaţilor în
Maroc şi Algeria, apoi, în anul
următor, în Sicilia şi Italia. Mussolini a
fost înlăturat, iar Italia a întors
armele împotriva Germaniei.
• Noiembrie, japonezii care ameninţau
Australia sunt înfrânţi la Guadalcanal.
• Sept.1942-feb.1943, la Stalingrad a
fost cea mai mare bătălie din istoria
războiului. Germanii au pierdut un
număr foarte mare de soldaţi, iar
300.000 au căzut prizonieri. S-a pus
capăt ofensivei germane. A început
ofensiva rusă spre vest.
• Iulie-august 1943, victoria Armatei
Roşii la Kursk, cea mai mare bătălie
de tancuri din istorie.
 Victoria Naţiunilor Unite (1944/1945)
• În Europa
• 1944, Armata Roşie eliberează teritoriul
sovietic şi înaintează spre Germania.
• 6 iunie, se deschide al doilea front în
Europa prin debarcarea din Normandia.
• 30 aprilie 1945, Hitler se sinucide, iar
Germania capitulează, 9 mai devenind
"Ziua Victoriei".
• În Asia
• Japonezii folosesc piloţii sinucigaşi
(kamikaze) împotriva flotei americane
din Pacific.
• 6 şi 9 august 1945, două bombe
atomice distrug oraşele Hiroshima şi
Nagasaki.
• 2 septembrie, Japonia semnează
capitularea, moment ce marchează
sfârşitul celui de-al doilea război
mondial.
Zonele de ocupaţie franceză, engleză,
americană şi rusă
în Germania În Berlin
 Un nou mod de a purta războiul
I Război Mondial
• S-au folosit arme noi: mitraliera,
tancul, gazele toxice, lansatoarele de
flăcări, avionul, submarinul. Fiecare
urmărea să producă adversarului cât
mai multe pierderi umane şi materiale
(război de uzură).
• Purtându-se pe uscat, în aer, pe apă şi
sub apă, războiul a fost total iar
problemele economice s-au agravat.
• Început ca un război continental,
conflictul a căpătat un caracter
mondial. Au fost antrenate şi puteri
extraeuropene (Japonia, SUA) şi alte
state din America şi Asia. S-au utilizat
resurse umane şi materiale din toate
continentele. Amploarea conflictului a
influenţat chiar şi statele neutre. A
zguduit întreaga viaţă a planetei.
II Război Mondial
• Cercetările ştiinţifico-tehnice susţinute făcute în
cadrul efortului de război, (inclusiv eforturile
Proiectului Manhattan care au dus la apariţia bombei
atomice), au avut un impact covârşitor asupra
comunităţii ştiinţifice, aşa cum au fost crearea reţelei
naţionale de laboratoare în SUA şi apariţia unor ştiinţe
noi, precum cibernetica. În plus, presiunea uriaşă
pentru efectuarea unui număr mare de calcule
necesare diferitelor proiecte, aşa cum au fost
algoritmii necesari spargerii codurilor, sau tabelele
balistice, au accentuat nevoia pentru dezvoltarea
tehnologiei computerului electronic. Dacă războiul a
stimulat cercetările pentru dezvoltarea unor tehnologii
cu folosinţă militară, aşa cum au fost radarul sau
radioul, tot el a încetinit cercetările în domenii
considerate nefolositoare în timp de război, precum
televiziunea.
• Epoca avioanelor cu reacţie a fost deschisă în timpul
războiului de apariţia avionului german Heinkel He
178, primul avion cu turboreactor, a avionului german
Messerschmitt 262, primul avion cu reacţie care a
intrat în luptă şi a primului avion aliat cu reacţie,
Gloster Meteor. În timpul războiului, germanii au
produs mai multe tipuri de bombe zburătoare,
(primele bombe inteligente), bombele V-1, (prima
rachetă de croazieră) şi rachetele V-2, (prima rachetă
balistică). Racheta V-2 a fost primul pas pe drumul
cuceririi spaţiului cosmic, de vreme ce traiectoria ei o
ducea în stratosferă, mai sus şi mai repede decât orice
alt avion. Această rachetă a dus la dezvoltarea
programului pentru crearea rachetelor balistice
intercontinentale (ICBM). Wernher Von Braun a
condus programul V-2 în Germania, iar, mai târziu, a
emigrat în SUA, unde a condus programul american
spaţial, care a dus la crearea rachetei Saturn 5, cu
ajutorul căreia omul a păşit pe Lună în 1969.
 • Tehnologiile militare s-au dezvoltat într-un ritm
• Războiul total a provocat grave probleme
economice. Ca urmare, statele
beligerante:
-au introdus un control sever asupra
producţiei şi consumului
-industria a fost militarizată, consumul de
alimente a fost raţionalizat
-a izbucnit inflaţia, s-a introdus munca
obligatorie, femeile i-au înlocuit pe
bărbaţii plecaţi pe front la muncile
câmpului, în uzine sau birouri
-alimentaţia, condiţiile de locuit şi cele
sanitare în care trăiau oamenii săraci
erau sub orice nivel
-inegalităţile sociale au sporit
-zonele de conflict au fost devastate, în cele
ocupate s-a practicat exploatarea
sistematică şi fără cruţare a teritoriului.
rapid, în numai şase ani rata de înlocuire a
materialelor militare a fost nemaipomenită, de la
avioane la armele mici de infanterie. Avioanele
cu reacţie de la sfârşitul războiului depăşeau uşor
la toate capitolele orice avion modern în 1939,
aşa cum era la vremea lui Spitfire Mark I.
Bombardierele de la începutul războiului, care
produseseră carnagii nemaipomenite, au fost
aproape toate doborâte în 1945, în multe cazuri
cu un singur foc direcţionat prin radar al unui
proiectil antiaerian de proximitate. Avionul
japonez Zero, ultramodern în 1941, devenise în
1944, în timpul Bătaliei din Marea Filipinelor,
"ţinta pentru antrenament a Marinei". Tancurile
construite la sfârşitul războiului, aşa cum a fost
tancul greu sovietic Stalin sau tancul mediu
german Panther, surclasau, fără probleme,
tancurile de la începutul războiului, precum a
fost Panzer IV. Incapacitatea de debarcare şi
acţiunile haotice din timpul dezastruoaselor
acţiuni amfibii ale primului război mondial au
fost depăşite. Vasul Higgin, (primul vehicul de
debarcare), DUKW, (un vehicul amfibiu cu
tracţiune pe şase punţi), şi tancul amfibiu au fost
proiectate şî construite pentru a permite aliaţilor
occidentali debarcările pe plaje. În această
perioadă a apărut şi conceptul managementului
de proiect, în conformitate cu care este
organizată toată activitatea inginerească din
zilele noastre .
 Specificul Celui De-al Doilea
Război Mondial
• Odată cu izbucnirea războiului, Germania
a început primul stadiu a ceea ce avea să
fie numit Holocaust, masacrarea
premeditată, la scară industrială, a 9 până
la 11 milioane de oameni, (cifrele sunt
aproximative). Grupurile considerate
"indezirabile" îi includeau, în special, pe
evrei, polonezi, prizonierii ruşi de război,
slavi, rromi, sinti, persoanele cu probleme
mentale sau handicapuri fizice,
homosexualii, Martorii lui Iehova,
disidenţii politici şi comuniştii.
• Deşi toate aceste grupuri au fost ţinta
asasinatelor germane, evreii au fost ţinta
principală a uciderilor în masă, între 5 şi 6
milioane de evrei fiind ucişi de nazişti şi
de colaboratorii lor.
• La început, germanii foloseau plutoanele
de execuţie, Einsatzgruppen, pentru a duce
la îndeplinire masacre de proporţii în aer
liber, în unele cazuri fiind împuşcaţi până
la 33.000 de oameni într-o singură zi, ca
de exemplu la Babi Yar.
• Din 1942, conducerea nazistă a hotărât
punerea în aplicare a Soluţiei Finale
(Endlösung), genocidul evreilor europeni, şi
mărirea ritmului şi proporţiilor uciderilor. În
veme ce în lagărele de concentrare şi în
lagărele de muncă erau întemniţaţi inamicii
politici ai naziştilor încă din perioada de
după cucerirea puterii, în 1933, conducerea
nazistă a luat hotărârea construirii a şase noi
lagăre de exterminare, special concepute
pentru uciderea evreilor. Printre acestea, cele
mai importante au fost lagărul de
exterminare de la Treblinka şi lagărul de
exterminare de la Auschwitz. Milioane de
evrei au fost strânşi în ghetouri
supraaglomerate, de unde au fost mai apoi
transportaţi către "lagărele morţii", unde
erau gazaţi sau împuşcaţi, de cele mai multe
ori imediat după ce erau coborâţi din
trenurile de transport.
• Aproape toate formele închipuite de atrocităţi au
avut loc pe Frontul de Răsărit. Milioane de evrei,
polonezi, ucrainieni, belaruşi şi ruşi au fost ucişi
în mod sistematic de nazişti şi colaboratorii lor.
Peste un milion de iugoslavi au fost executaţi ca
represalii la activităţile partizanilor. Peste 3
milioane de prizonieri de război sovietici au fost
ucişi de nazişti.
• Ocupaţia sovietică în Polonia a fost extrem de
brutală. Între 1939 şi 1941, peste 1,8 milioane de
foşti cetăţeni polonezi au fost ucişi sau deportaţi.
În 1940, autorităţile sovietice au ordonat
executarea a mai mult de 22.000 de cetăţeni
polonezi, în special ofiţeri de armată, dar şi
oameni de ştiinţă, politicieni, doctori, avocaţi,
preoţi şi poliţişti, în în pădurea Katyn. Populaţia
civilă a suferit cumplit. Populaţia Kievului a
scăzut cu 90% între începutul deceniului al
patrulea şi 1945, din cauza foametei pricinuite de
politica agrară a lui Stalin, dar cel mai mult din
cauza naziştilor. La sfârşitul războiului, au fost
semnalate cazuri de răzbunări ale soldaţilor
Armatei Roşii împotriva populaţiei civile din
Germania.
• Executarea a 300 de prizonieri de război
polonezi la Ciepielów de soldaţii Regimentului
al XV-lea Motorizat German
• Şi japonezii sunt vinovaţi de ucideri în masă.
Milioane de civili din ţările asiatice ocupate şi
prizonieri de război aliaţi au fost ucişi sau
folosiţi ca sclavi. Cele mai cunoscute atrocităţi
au fost făptuite în China, printre acestea aflându-
se masacrarea a aproape o jumătate de milion de
oameni în timpul masacrului din Nanjing şi
experienţele cu arme bilogice din Manciuria
făcute de Unitatea 731, având drept „cobai”
populaţia civilă. Crimele japoneze de război mai
includ violul, jaful, asasinatul, canibalismul şi
forţarea femeilor din ţările ocupate să lucreze ca
sclave sexuale, cunoscute şi ca "femei pentru
reconfortare". Cele mai multe sclave sexuale au
fost în Coreea, ţară pe care Japonia a ocupat-o
între 1910 şi 1945.
• In afară de lagărele naziste de concentrare,
Gulagurile sovietice, (lagărele de muncă), au
provocat moartea multor cetăţeni din ţările
ocupate de ruşi: Polonia, Lituania, Letonia,
Estonia şi Basarabia, a prizonierilor de război
germani, precum şi a unor cetăţeni sovietici
consideraţi oponenţi ai regimului stalinist, sau
membri ai unor grupuri etnice considerate
neloiale URSS (cecenii, de exemplu).
• Lagărele japoneze de prizonieri de război
aveau, de asemenea, o rată a mortalităţii
foarte ridicate, mulţi dintre prizonieri
americani sau englezi fiind folosiţi la
munci extenuante, în condiţii foarte
proaste de alimentaţie, nu cu mult mai
bune decât în lagărele germane de
concentrare.
• În SUA şi Canada, sute de mii de nord-
americani originari din Japonia au fost
internaţi de guvernele ţărilor respective.
Deşi în aceste lagăre internaţii nu erau
supuşi la munci grele, izolarea forţată şi
condiţiile de viaţă sub standardul normal
erau o obişnuinţă. Deasemenea, in Al
Doilea Război Mondial s-au petrecut
primele bombardamente la scară mare
împotriva zonelor locuite. Germania a
bombardat ţinte civile din prima zi de
război. În primele zile de război, guvernul
britanic a ordonat RAF să respecte strict
regulile internaţionale ale războiului, care
interziceau bombardarea civililor, dar
aceste restricţii au fost relaxate treptat,
până la a fi total abandonate, în 1942. Până
în 1945, bombardamentele strategice ale
oraşelor au fost folosite la scară largă de
ambele tabere aflate în conflict.
• Deasemenea, in Al Doilea Război Mondial s-
au petrecut primele bombardamente la scară
mare împotriva zonelor locuite. Germania a
bombardat ţinte civile din prima zi de război.
În primele zile de război, guvernul britanic a
ordonat RAF să respecte strict regulile
internaţionale ale războiului, care interziceau
bombardarea civililor, dar aceste restricţii au
fost relaxate treptat, până la a fi total
abandonate, în 1942. Până în 1945,
bombardamentele strategice ale oraşelor au
fost folosite la scară largă de ambele tabere
aflate în conflict. Bombardamentele germane
ale oraşelor poloneze, ruseşti, englezeşti şi
iugoslave sunt responsabile pentru moartea a
aproximativ 600.000 de civili.
Bombardamentele strategice ale aliaţilor
anglo-americani asupra oraşelor Axei,
(Tokyo, Hamburg şi Dresda), ca şi folosirea
bombei nucleare americane împotriva a două
oraşe japoneze, Hiroşima şi Nagasaki, au ucis
aproximativ 400.000 de germani şi între
350.000 şi 500.000 de japonezi. Fără a fi o
scuză pentru cei care au bombardat,
neselectiv, ţinte civile şi militare, trebuie spus
că, în cazul oraşelor japoneze, atelierele şi
uzinele erau situate în preajma zonelor
locuite, uneori întreţesute ce acestea, ceea ce
îngreuia foarte mult sarcina celor care
urmăreau atacarea maşinii de război nipone.
 Bilanţul războaielor: pierderile umane şi
materiale
I Război Mondial
• Durata – 52 luni
• 28 de state antrenate în
război
• 75 milioane de oameni
mobilizaţi
• 10 milioane soldaţi morţi
• 3 milioane soldaţi dispăruţi
• 13 milioane civili morţi
• 22 milioane răniţi
• 9 milioane orfani
• 5 milioane văduve
II Război Mondial
• Durata – 6 ani (2.191 zile)
• Au participat 72 de ţări, iar operaţiile
militare s-au desfăşurat pe teritoriul a
40 de state (80% din populaţia globului
= 1,7 miliarde de oameni)
• Au fost mobilizaţi 110 milioane de
oameni
• Pierderi umane: peste 50 milioane
morţi, peste 3 milioane dispăruţi, peste
35 milioane de răniţi şi mutilaţi
• Fasciştii au exterminat milioane de
oameni (evrei, slavi, ţigani) în ţările
ocupate din Asia şi Europa. În lagăre
(Auschwitz, Dachau, Maidanek,
Treblinka) cele mai multe victime ale
"holocaustului" au fost evreii (6
milioane)
 • În uzinele germane au muncit
• 10 milioane supravieţuitori cu 7 milioane de muncitori de
infirmitate permanentă toate naţionalităţile şi 1,5
• 331,6 miliarde dolari cheltuieli milioane de prizonieri de
militare directe ale război
beligeranţilor
• Pierderi materiale: 930
• 36,9 miliarde dolari pagube miliarde dolari cheltuieli
pricinuite de război
militare, 1.500 miliarde dolari
• 225 milioane de dolari datoria pagube, ţări pustiite, mii de
statelor beligerante
oraşe ruinate, sute de mii de
• Regiuni întregi pustiite, comune şi sate rase de pe
dezorganizarea economiei şi a
transporturilor, inestimabile suprafaţa pământului, fabrici,
valori spirituale distruse, uzine, milioane de monumente
traume psihice şi lucrări de artă, edificii
culturale şi locuinţe distruse.
În timpul războiului, femeile au lucrat în uzinele
din toate ţările implicate în război
 Consecinţele I Război Mondial
• Sociale: revoluţii democratice şi proletare în Rusia,
Germania, Austro-Ungaria; intensificarea mişcării
muncitoreşti în ţările Antantei; intensificarea mişcării de
eliberare naţională din colonii; apariţia unei mişcări
puternice pacifiste în ţările Antantei şi S.U.A.
• Politice: prăbuşirea imperiilor Rus, Habsburgic, German,
Otoman; apariţia şi reîntregirea unui şir de state în Europa;
schimbarea coraportului de forţe din tabăra învingătorilor în
favoarea S.U.A.; apariţia statului sovietic, duşmănos
civilizaţiei apusene.
• Tehnico-ştiinţifice: creşterea colosală a ritmurilor de
dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii; apariţia unor noi tipuri de
tehnică şi a noilor tehnologii.
 Consecinţele II Război Mondial
• Datorită eforturilor unite ale statelor aliate, eroismului popoarelor din ţările
cotropite, cele mai oribile forţe ale reacţiunii mondiale au fost nimicite.
Începe prăbuşirea sistemului colonial, se activează mişcarea pentru
democratizarea societăţii din lumea occidentală. Concomitent în unele ţări
sunt instaurate regimuri comuniste, care în Europa Răsăriteană au existat
peste 40 ani.
• După biruinţa asupra Germaniei, în statele occidentale participante la
război, de asemenea şi în Japonia, au fost înfăptuite reforme social-
economice şi politice progresiste. Pe arena mondială s-a schimbat
coraportul de forţe. Lumea s-a scindat în două tabere – comunistă şi
capitalistă. Concurenţa lor a determinat soarta omenirii pentru mai multe
decenii. Statele agresoare – Germania, japonia şi Italia - pentru o perioadă
de timp şi-au pierdut importanţa lor economică, politică şi militară, fiind
scoase din rîndul marilor puteri. Franţa a ieşit din război, pierzîndu-şi
statutul său de odinioară. În cadrul lumii occidentale a crescut rolul
S.U.A., care s-au transformat într-o supraputere. O altă supraputere devine
U.R.S.S. Circa 45 de ani lumea a fost bipolară
• S-a constituit O.N.U. şi a urmat “Războiul Rece”, ce a terorizat omenirea
decenii întregi.
 Concluzii
Cea mai mare plagă a omenirii este războiul. Numai în secolul XX, cele două războaie
mondiale au provocat moartea a peste 100 de milioane de oameni. Nici măcar “Moartea Neagră”
nu a provocat atâtea victime şi vorbim aici doar de cele două războaie mondiale. Dacă luăm în
calcul pe toate celelalte războaie pe care le-a cunoscut omenirea până în prezent, numărul
victimelor depăşeşte cu siguranţă cifrele tuturor pandemiilor prin care a trecut civilizaţia umană.
De fapt, unele dintre acestea îşi au originea tot în războaie…
După un secol îngrozitor de sângeros, am ajuns în mileniul III şi ne-am aştepta ca omul să fie
mai înţelept. Cunoaşte istoria, greşelile înaintaşilor săi, şi poate învăţa din ele. Atunci, de ce mai
există în lume războaie? Cum se face că oamenii se ucid şi acum ca nişte bestii, aşa cum au
făcut-o şi în cele mai negre perioade ale istoriei? Cum se face că în fiecare zi cad victime atâţia
oameni nevinovaţi? De ce este promovat războiul în dauna păcii? De ce?
Războiul, violenţa, teroarea, niciodată nu au dus la nimic bun. De ce trebuie să ne convingă de
asta alte valuri de orori, când istoria ne arată atât de multe exemple? Omului i-a fost dat să
trăiască în pace. Nu războiul este cel care-l defineşte pe om. El are nevoie de linişte sufletească,
de comuniune, nu de haos şi ură. Chiar şi în mijlocul celor mai dure confruntări, ştie asta, atunci
de ce se lasă orbit de război?
Oricât de multe lucruri ne-ar separa, sunt cel puţin la fel de multe care ne apropie. Indiferent
de rasă, de convingeri, de idealuri, la urma urmei suntem cu toţii oameni. Cu toţii ne-am născut
pe această planetă, cu toţii am încercat să ne “adaptăm” aici, să trăim. Cu toţii vrem să fim
fericiţi, cu toţii ne dorim o lume mai bună pentru copiii noştri. Vrem cu toţii toate aceste lucruri,
oare nu putem să le atingem la fel, “cu toţii”, împreună? De ce să le atingem doar noi? Trebuie
numaidecât să ne ucidem între noi?
Atunci, să renunţăm la orgolii, la certuri, violenţe şi război şi să investim în pace, într-o pace a
tuturor…
Proiect realizat
de:
Carauş Victoria
elevă în clasa a XII-a
Multumesc
pentru
Atentie!!!