UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE FIZICĂ
DEPARTAMENTUL DE METODE FIZICE APLICATE ÎN KINETOTERAPIE

Metode fizice aplicate în recuperarea

genunchiului posttraumatic
Coordonatori științifici:
Conf. Univ. Dr. Loredana-Cristina MEREUȚĂ
Fiziokinetoterapeut Veorica PERȘOIU

Absolvent:
Fediuc Andreea-Roxana

2018
 Structura lucrării:
 Actualitatea și importanța temei;
 Ipoteza și scopul lucrării;
 Organizarea tezei;
 Rezultatele studiului;
Actualitatea și importanța temei
 Prin poziţia sa de articulaţie intermediară a
membrului inferior, genunchiul are în timpul
mersului un dublu rol de a asigura statica printr-o
mare stabilitate; în momentul de sprijin şi de a
asigura elevaţia piciorului pentru orientarea
acestuia, în funcţie de denivelările terenului.
 Pentru alcătuirea unui program de terapie şi
recuperare trebuie făcută corect evaluarea
tuturor aspectelor anatomice şi funcţionale ale
zonei traumatizate şi a celor învecinate, inclusiv
evaluarea generală a pacientului (anamneza,
inspecţia, palparea, măsurătorile, statica şi mersul).
 SCOPUL LUCRĂRII
 Scopul acestei lucrări este să arate
valoarea metodelor fizice și eficacitatea
exercițiilor specifice kinetoterapiei în
recuperarea unor traumatisme la nivelul
genunchiului.
 IPOTEZA LUCRĂRII
 Presupunând că, aplicând un program
de recuperare complex și adecvat în
vederea recuperării genunchiului
posttraumatic, vom obține o îmbunătățire
a forței musculare, o creștere a mobilități,
diminuarea durerii și a refacerii
funcționalității articulației.
OBIECTIVELE CERCETĂRII
 Selectarea și depistarea unor cazuri reprezentative
care să ajute la atingerea scopului și obiectivelor
propuse.
 Testarea inițială (durerea resimțită în articulație,
amplitudinea de mișcare, forța musculară)
 Conceperea și aplicarea programului de
recuperare adecvat pacientului.
 Testarea finală (durerea resimțită în articulație,
amplitudinea de mișcare, forță musculară)
 Prelucrarea datelor și interpretarea rezultatelor
obținute.
Metode de cercetare folosite
 Metoda observației;
 Metoda documentării științifice;
 Metode de evaluare și testere:
-goniometrie(bilanț articular);
- bilanț muscular;
- chestionar la durerii;
 ORGANIZAREA STUDIULUI
 Locul de desfășurare a studiului:
ARCADIA POLICLINIC, str.
Cocoarei nr.2, Iași
 Durata: februarie 2018- mai 2018.
Cabinetele de kinetoterapie
sunt dotate cu: spaliere, banchete
de masaj, saltele, săculeţe cu
nisip, bicicleta ergonomică,
stepper, gantere, scripeţi, oglinzi,
mingi medicinale etc.
Cabinetele de fizioterapie
sunt dorate cu: paturi medicinale,
aparate de electroterapie, aparat
terapia cu laser (BTL), aparat
terapie cu ultrasunete (BTL),
saculețe cu nisip, paravan, pături
etc.
 Prezentarea cazurilor
Nr. Num Sex Vârst Diagnostic clinico-funcțional
Ctr. e ă

1. C.A M 26 Reducerea amplitudinii articulare, a mobilității

articulare dupa o entorsă gr.2

2. P.A M 31 Instabilitate ligamentara laterala dupa entorsa de

gr.2

3. B.M F 24 Instabilitate anterioara prin insuficienta de

cvadriceps, dupa entorsa de gr. 2;
 Programul terapeutic
Obiective principale:
 combaterea durerii și a procesului inflamator;
 prevenirea și combaterea tulburărilor vasculare și a
circulației;
 prevenirea și combaterea pozițiilor vicioase,
realinierea articulară;
 ameliorarea tonusului muscular;
 recuperarea forței musculare și a stabilitătii articulare;
 asuplizarea țesuturilor moi și mobilității articulare;
 recaștigarea stabilității bipodale și unipodale și
siguranței in mers;
 respectarea regulii de igiena ale genunchiului.
 Exemple de exerciții:
 1. Decubit dorsal, cu un sul sub genunchi, si greutăți la
nivelul gleznelor. Se execută extensia genunchilor și
revenire;
 2. Decubit dorsal, cu o bandă elastică la nivelul plantei.
Se execută tripla flexie și revenire;
 3. Din decubit lateral. Se execută flexia- extensia
genunchiului;
 4. Se fixează la nivelul gleznei greutăţi de valori
progresive şi se ridică (extensia genunchiului) pâna
apare oboseala (exerciţii De Lorne);
 5. Semigenunflexiuni cu o bandă legată de genunchi.
 6. Ridicări ușoare pe vârfuri;
 7. Se execută fandari înainte/laterale;
 8. Mers prin diferite obstacole;
Program de exerciții
 Fizioterapie
TENS
 Frecvență – 3000 Hz;
 Intensitate – cuprinsă între 20 –
80 mA, se reglează în funcție
de pacient, până la ușoară
fasciculație a fibrelor
musculare, fară a produce
durere;
 Mod de aplicare – electrozi de
4x6 cm acoperiți de un strat
hidrofil sunt aplicați
transversal, față în față;
 Timp – 10-15 minute;
 Ultrasunete
 Frecvență – 800 kHz;
 Intensitate – 0,6
W/cm2;
 Mod de aplicare: se
aplică pe piele un gel
de contact sau un gel
medicamentos și se
execută mișcări
circulare (img. 8);
 Timp – 5 minute;
 LASER:
 Intensitate: o sondă cu
spectru de radiație în
inflaroșu cu 400 mW;
 Densitatea de energie –
6 J/cm2;
 Mod de aplicare: se fac
10 puncte în jurul
articulației
genunchiului;
 Timp
 – 3 minute, 16 secunde
 Rezultatele studiului
 Grafic nr.1 Intensitatea durerii

10
9
8
Intesiteatea durerii initial
7
6
Intesiteatea durerii intermediar
5
4
3 Intesiteatea durerii final

2
1
0
C.A. P.A. B.M.

 În graficul anterior sunt redate rezultatele chestionarului WOMAC pentru

prima și ultima ședință. Pacienții, prin autoevaluare, au prezentat o
ameliorare a durerii spre final ducând la dispariția totală a durerii.
 Grafic nr.2 Evaluarea amplitudini articulare
180

160

140

120

100
Flexia ( Pasiv 150) 50
80 Extensia 175

60

40

20

0
Primul caz Al doilea caz Al treilea caz

 Se poate observa în grafice evoluția amplitudinii de mișcare de la

nivelul articulației genunchiului. La testatea inițiala se observă un
deficit major pe flexie și foarte ușor pe extensie iar la testarea finală s-
au înregistrat valori egale cu cele ale articulaței neafectate.
 Grafic nr.3 Evaluarea forței musculare
5

4.5

3.5

2.5 Ischiogambieri
Drept anterior
2

1.5

0.5

0
Primul caz Al doilea caz Al treilea caz

 La testarea inițială ilustrată în grafic, se observă ca forța

muschilor este ±F3, la testatea intermediara ±F4 iar la
testarea finala a rezultat o forta a muschilor maximă
F5.
 Concluzii
 În urma programului de recuperare aplicat, s-a
confirmat ipoteza lucrării. Prin rezultatele
obtinute am reușit să subliniem rolul
kinetoterapeutului în recuperarea pancientilor cu
traumatisme la nivelul genunchilor și rolul unui
program care are la bază principiile kinetoterapiei:
precocitate, gradarea efortului și individualizarea
tratamentului de recuperare.
 Studiul efectuat m-a ajutat sa ajung la concluzia o
recuperare de succes depinde de calitatea
programului de recuperare, precum și motivația și
concentrarea pacientului.
 Este important să se respecte
recomandările medicului (indicații,
contraindicații), protocolul de recuperare,
precum și stabilirea corectă a obiectivelor
recuperării și alegerea celor mai eficiente
exerciții.
 Concluziile la care s-au ajuns în urma
efectuării studiilor de caz constituie un
exemplu, ce demonstrează eficiența
tratamentului fizical – kinetic în leziunile
traumatice ale genunchiulor, ce nu poate
fi înlocuit de către alt mijloc.
 Vă multumesc pentru atenție !