1

Precizia rezultatelor obţinute la măsurare

depinde foarte mult de mijloacele de
măsurare folosite şi de metodele de
măsurare alese.

Procesul de măsurare include:

 Măsurandul
Mijlocul de măsurare
Metoda de măsurare
2
CLASIFICAREA 3
MIJLOACELOR DE
MĂSURARE

•Măsuri
•Aparate de măsurat
•Instalaţii–sisteme de măsurat

•Etaloane
după DESTINAŢIE •De lucru

după FORMA •Analogice

PREZENTĂRII •Digitale( numerice)
REZULTATULUI
 4

Principiul de măsurare este baza

ştiinţifică a realizării unei măsurări.

Cuvântul metoda – provine din

grecescul methodos = mijloc, cale şi
reprezintă un sistem de reguli sau
principii de cunoaştere şi de
transformare a realităţii obiective.

Metoda de măsurare este totalitatea

relaţiilor teoretice şi operaţiilor practice
necesare efectuării măsurării pe baza
unui principiu dat.
• Valoarea efectivă se determină
ca medie aritmetică a mai
multor măsurători.
• Exemple: măsurarea şi
certificarea pieselor etalon cu
microscopul universal.

• Rezultatul măsurării se consideră

valoare efectivă, eroarea de
măsurare fiind suficient de mică.
• Exemple: măsurarea în
atelierele de producţie cu
şublerul, micrometrul, etc.

5
 • în care valoarea mărimii de măsurat este
dată de acul indicator al aparatului;
variaţia mărimii de măsurat şi valorile
Analogice măsurate sunt continue.
• Exemplu: măsurarea timpului cu ceasornicul

• în care mărimea respectivă se măsoară

numai la anumite intervale de timp, iar
valoarea ei, indicată de aparatul de
măsură sub formă de cifre, urmăreşte
Digitale discontnuu variaţia mărimii de măsurat.
• Exemplu: măsurarea masei cu cântarul
electronic

6
Directe- citire directă a valorii
Ex: măsurarea intensităţii cu ampermetrul

Indirecte- se măsoară una sau mai multe mărimi care

intră într-o relaţie de calcul cu mărimea de măsurat
Ex: măsurarea rezistenţei unui conductor cu ajutorul
voltmetrului şi ampermetrului. Se măsoară U, se măsoară
I şi se calculează R = U/I

7
METODE DE MĂSURARE
Metode în care se obţine nemijlocit valoarea măsurată, utilizându-se un
singur mijloc de măsurare
DIRECTE
- măsurarea lungimii cu o riglă sau cu un şubler;
-măsurarea presiunii cu un manometru;
-măsurarea intensităţii curentului cu ampermetrul;
-măsurarea temperaturii cu termometrul;
- măsurarea energiei electrice cu contorul.
-
INDIRECTE
Metode în care rezultatul se obţine prin calcul, utilizând date furnizate de
alte măsurări

- măsurarea volumului cu o riglă;

- măsurarea densităţii,
- măsurarea unui cuplu de forţe;
- măsurarea cantităţii de căldură
-măsurarea rezistenţei electrice cu ampermetrul şi voltmetrul;

SIMULTANĂ
DE - directă: mărimea de măsurat este comparată cu o mărime de referinţă în mod nemijlocit
COMPARAŢIE - indirectă: mărimea de măsurat este comparată cu cea de referinţă prin intermediul unui mijloc
de comparaţie
SUCCESIVĂ
- comparaţia se face între două mărimi care iau naştere în interiorul lanţului de măsurare, în
general de altă natură decăt mărimea de măsurat

- măsurarea masei cu balanţa cu braţe egale sau

inegale;
- măsurarea impedanţelor cu puntea de măsurare;
- măsurarea tensiunii electrice cu un compensator;
- măsurarea lungimilor cu cale.
8
 9

Exemple de
metode de
măsurare
 • Suprafeţele de măsurare ale
aparatului vin în contact
direct cu suprafaţa piesei;
Cu contact • Exemplu: măsurarea cu
şublerul, cu micrometrul, cu
aparate cu palpator etc.

• Mijlocul de măsurare nu este

prevăzut cu sistem de palpare,
transmitere şi amplificare;
Fără contact • Exemplu: măsurarea şi
verificarea cu proiectorul de
profile, cu microscopul de
atelier.
10
 Absolută-valoarea totală a
mărimii de măsurat;
Ex. Măsurarea temperaturii
cu termometrul

Relativă-se stabileşte diferenţa

dintre mărimea măsurată şi altă
mărime luată ca referinţă;
Ex. Verificarea unei lungimi cu
comparatorul cu cadran

11