METABOLISMUL GLUCIDIC CURS 6

1. Rolul biologic al glucidelor

2. Glucide cu importanţă biologică
3. Digestia glucidelor
4. Căi de metabolizare ale glucozei
5. Glicoliza anaerobă
6. Glicoliza aerobă
7. Gluconeogeneza
1. Rolul biologic al glucidelor

Sistemul nervos şi
Sursă energetică
eritrocitele sunt Substanţă
importantă
dependente de glucoza, de rezervă
(1g = 4,1 kcal)
ca sursă de energie)

Amidon / Glicogen

Rol plastic

Funcţii specifice: mucopoliglucidele intră în structura elementelor de

grup sanguin, participă la procesele imunitare, heparina are acţiune
anticoagulantă, sunt transportori intercelulari, receptori pentru hormoni;
 2. Glucide cu importanţă biologică
2.1. Monoglucide
Glucoza
•reprezintă principalul glucid din
organismele animale şi regnul vegetal.
• Glicemia 100 mg%.
• rol energetic indispensabil pentru
organism, în special pentru ţesuturile
glucodependente.
Galactoza
• intră în structura glicoproteinelor şi
glicolipidelor
•Intră în structura lactozei
• în regnul vegetal - substanţă de
rezervă, sub formă de galactani.
Fructoza
• în sângele embrionar şi în spermă,
având un rol important în mobilitatea
spermatozoizilor şi în metabolismul lor
energetic.
Maltoza 2 molecule de -D-glucopiranoză legate a (l4)
glicozidic
•se formează prin hidroliza enzimatică a amidonului şi
glicogenului în tubul digestiv, sub acţiunea amilazei

Lactoza o moleculă de  -galactoză şi una de  glucoză

legate  (l4) glicozidic.
• în lapte

Zaharoza o moleculă de -D-glucopiranoză şi una de -D-

fructofuranoză legate printr-o legătură diglicozidică.
Este sintetizată numai în regnul vegetal

Celobioza este un diglucid format din două molecule de

glucoză legate  (l4) glicozidic;
• unitatea structurală a celulozei.
 CH2-OH Amiloza

O
1

O. . . . . Amilopectina
O Amidon Glicogen Celuloza

CH2-OH 6 CH2 CH2-OH

O 5 O O
1 1
4 4
. . .O
.. O
2
O O. . . . .
3

a Amidonul
Glicogenul •amiloza, în care resturile de glucoza (200-300) se leagă
• format din glucoză (l4) glicozidic, având o structură neramificată.
• ramificaţia 1,6 apare după 10-15 unităţi de •amilopectina, în care resturile glucozil se leagă (l4)
glucoză glicozidic, dar şi prin legături (l6) glicozidice,
•Rezerve de glicogen se găsesc în ficat şi muşchi •Conţine 2000-3000 resturi de glucoză
3. Digestia glucidelor
Amidon, glicogen
Zaharoză, lactoză
Fructoză, glucoză
•  -amilaza pancreatică  maltoza
Cavitatea şi fragmente oligoglucidice de
Stomac Intestin dimensiuni variabile
bucală
• 1,6-glicozidaze
-amilaza salivară • NU avem enzime amilolitice • Zaharaza, lactaza
(pH optim = 8) • Este inactivată amilaza salivară

G Gal F pentoze

Transport activ are loc Difuzie facilitată are loc în Difuzie simplă
cu consum de energie, sensul gradientului de
contra gradientului de concentraţie, prin
concentraţie intermediul unor substanţe
transportoare (carrier)
 4. Căi de metabolizare ale glucozei

6 • indiferent de calea de metabolizare a

glucozei, prima etapă este fosforilarea
5 ei sub acţiunea hexokinazei sau a
glucokinazei
• Glucokinaza este activă doar în ficat
4 1 • se formează G-6-P
• Hexokinaza fosforilează toate hexozele,
3 2
în timp ce glucokinaza are specificitate
pentru glucoză
• glucokinaza este activată de insulină.
Glucokinaza
Hexokinaza
Glucoza G-6-P
Mg2+
ATP ADP
 4. Căi de metabolizare ale glucozei
glicogen UDP-
 
glicogenoliza Calea glucuronat

acidului
glicogenogeneza ,  glicoliza
G-1-P glucuronic
 gluconeogeneza
Xilu-5-P  ciclul pentozofosfaţilor
 calea acidului glucuronic
G-6-P 
 Ciclul  glicogenogeneza
gluconeogeneza pentozo  glicogenoliza
fosfatilor

 
Piruvat Glicoliza Ribozo-5-P
Glicoliza
anaeroba aeroba NADPH+H+

Lactat Ac-CoA

Ciclul Lantul
citratului respirator
H2O,
CO2
ATP
,  glicoliza este o cale de metabolizare a glucozei în scop energetic până la lactat în condiţii anaerobe. Dacă
oxigenarea tisulară se îmbunătăţeşte, este inhibată formarea lactatului şi piruvatul este decarboxilat oxidativ până la
Acetil-CoA, aceasta intră în ciclul citratului şi se formează coenzime reduse – (NADH + H+) şi FADH2. Coenzimele
reduse sunt oxidate în lanţul respirator, se obţine energie şi, prin cuplarea cu fosforilarea oxidativă, se conservă o
parte din energie sub formă de ATP.

 gluconeogeneza este procesul de biosinteză de novo a glucozei din intermediari ai glicolizei, din lactat, din
glicerol, din aminoacizi glucoformatori etc. şi este localizat în ficat şi în rinichi. Obţinerea glucozei libere este
posibilă doar în ficat unde este activă G-6-fosfataza.

 ciclul pentozofosfaţilor este o cale de obţinere a (NADPH + H+) folosit în biosinteze reductive (acizi graşi,
colesterol, hormoni steroizi) şi unica sursă de pentoze (în special ribozo-5-P) folosite pentru sinteza de nucleotide,
nucleozide, CoA-SH, NAD+, NADP+.

 calea acidului glucuronic permite obţinerea UDP-glucuronatului folosit în procesul de glucuronoconjugare a unor
metaboliţi şi a xenobioticelor. Pe această cale, cu excepţia omului, a cobailor şi a maimuţelor, specii la care L-
gulonolacton oxidaza nu este activă, se poate sintetiza acidul ascorbic.
,  metabolismul glicogenului. Glicogenogeneza este calea de stocare a glucozei în ficat şi în muşchi sub formă de
glicogen. Glicogenoliza este procesul prin care glicogenul muscular şi hepatic este mobilizat, în perioadele dintre
mese, pentru menţinerea glicemiei sau pentru a asigura substratul energetic al activităţii musculare.
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 1

• Prima reacţie este fosforilarea

glucozei cu formare de G-6-P
Hexokinza
Glucokinaza

ATP ADP

Glucoza Glucozo-6-fosfat
G-6-P
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 2 Izomerizarea G-6-P la fructofuranozo-6-P

(F-6-P) are loc printr-o reacţie reversibilă,
sub acţiunea fosfoglucoizomerazei (PGI)

Fosfoglucoizomeraza

Glucozo-6-fosfat
G-6-P Fructozo-6-fosfat
F-6-P
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)
Fosforilarea F-6-P la F-1,6-P2 se realizează
Reacţia 3 printr-o reacţie ireversibilă, din motive
energetice, catalizată de 6-fosfofructozo-l-
kinaza (6-FF-l-K), Mg2+ dependentă. 6-FF-l-
K este o enzimă alosterică, cu rol în reglare.
Această reacţie, reprezintă cel mai
important punct de control, în lanţul glicolitic
6-fosfofructozo-l-kinaza

ATP ADP

Fructozo-6-fosfat Fructozo-1,6-difosfat
F-6-P F-1,6-P2
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 4 • Scindarea F-1,6-P2

Triozofosfat
are loc printr-o
izomeraza reacţie reversibilă,
sub acţiunea unei
liaze denumită
aldolază, cu formarea
a 2 trioze,
Aldolaza dioxiaceton fosfat
(DOA-P) şi
gliceraldehid-3-fosfat
(GA-3-P).
• Dintre cele 2 trioze,
Dioxi aceton fosfat Gliceraldehid-3P numai GA-3-P intră
DOAP GA3P mai departe în
secvenţa glicolitică.

Fructozo-1,6-difosfat
F-1,6-P2
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 5

• Oxidarea fosforilantă a GA-3-P

reprezintă un punct important al
glicolizei. Concomitent cu oxidarea,
Gliceraldehid-3-P-DH are loc şi un proces de conservare a
energiei rezultate din oxidare, prin
formarea unui compus macroergic.
NAD+ NADH+H+ • Reacţia este catalizată de
Pi gliceraldehid-3-P-dehidrogenaza (GA-
3P-DH) cu formarea 1,3 - DPG
compus macroergicâ
Gliceraldehid-3P 1,3 difosfoglicerat • În această reacţie agentul de oxidare,
GA3P 1,3 - DPG respectiv acceptorul de hidrogen şi e-
este NAD+
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 6

• Transformarea 1,3-DPG-ului are loc sub

acţiunea fosfogliceratkinazei în 3-
Fosfoglicerat kinaza fosfoglicerat
• 1,3-DPG este compus macroergic
(înmagazinează energie) prin uramare din
ATP reacție se poate forma direct ATP
ADP

1,3 difosfoglicerat 3 fosfoglicerat

1,3 - DPG 3 PG
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 7

Izomerizarea 3-fosfogliceratului la 2-
Fosfoglicerat mutaza fosfoglicerat sub acţiunea fosfoglicerat
mutazei

3 fosfoglicerat 2 fosfoglicerat
3 PG 2 PG
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 8

• Sub acţiunea enolazei 2-fosfogliceratul este

transformat în fosfoenolpiruvat (PEP) prin
pierderea unei molecule de apă.
Enolaza
• Aparent, reacţia poate fi considerată o
deshidratare, dar de fapt este o
oxidoreducere aşa încât în molecula PEP
H2O apare o legătură fosfat macroergică

Fosfoenolpiruvat
2 fosfoglicerat
PEP
2 PG
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 9

• Reacția este catalizată de piruvat kinaza

• PEP este un compus macroergic
(înmagazinează energie) și poate genera
direct ATP
Piruvat kinaza

ADP ATP

Fosfoenolpiruvat Piruvat
PEP Pir
5. Glicoliza (secvenţa Embden-Meyerhof-Parnas)

Reacţia 10

• Reducerea piruvatului la lactat, ultima reacţie

a glicolizei, are loc sub acţiunea lactat
dehidrogenazei, NAD+ dependentă.
Lactat dehidrogenaza • Acidul lactic reprezintă produsul final al
glicolizei anaerobe.

NADH+H+ NAD+

Lactat
Piruvat Lac
Pir
 Hexokinza Fosfoglucoizomeraza 6-fosfofructozo-1-kinaza
Glucokinaza
G G-6-P F-6-P F-1,6-P2 2 ATP
ATP ADP ATP ADP
Gliceraldehid-3-P-DH Aldolaza
Fosfoglicerat kinaza

2 3 PG 2 1,3 DPG 2 GA-3P DOAP

ATP NAD+ NADH+H+ Triozofosfat

ADP Pi
Fosfoglicerat izomeraza
mutaza

Lactat dehidrogenaza
Enolaza Piruvat kinaza

2 2 PG 2 PEP 2 Pir 2 Lac

ADP ATP NADH+H+ NAD+

H2O

BILANȚ ENERGETIC - ATP - ATP 2 +NADH+H+ 2 +ATP 2 +ATP 2 -NADH+H+

6. Glicoliza aerobă

1. Transformarea G  Pir. În condiții aerobe este inhibată formarea acidului lactic = EFECTUL
PASTEUR

2. Decarboxilarea oxidativă a Pir  Ac-CoA

3. Ciclul citratului
 G G-6-P F-6-P F-1,6-P2 DOAP

ATP ADP ATP ADP

2 GA-3P
2 1,3 DPG 2 3 PG

NAD+
NADH+H+ ATP
Pi ADP

Piruvat dehidrogenaza
2 OA 2 2 PG
2 Pir 2 Pir 2 PEP

2 AcCoA ADP ATP

2 Malat 2 NADH+H+
+
NAD+ NADH+H
BILANȚ ENERGETIC

2 citrat - ATP - ATP 2 +NADH+H+ 2 + ATP

2 Fumarat
2 + ATP
2 + FADH2 2 izocitrat
36 38
ATP ATP
2 NADH+H+ 2 +NADH+H+
2 Succinat
2 + GTP 2 NADH+H+ 6 +NADH+H+
2 α CG
2 + GTP Ciclul
2
Succinil Krebs
CoA
2 + FADH2
Importanţa glicolizei
1. Rolul principal al glicolizei este cel energetic,

2. Din acid lactic, aminoacizii glucoformatori, din intermediari sau metaboliţi care se
transformă în intermediari ai ciclului Krebs, prin inversarea glicolizei, cu ocolirea celor 3
reacţii ireversibile, prin gluconeogeneză, se sintetizează glucoza;

3. Unii intermediari ai glicolizei pot fi folosiţi ca precursori pentru biosinteza altor metaboliţi
biologic activi:

4. Dezavantajul glicolizei constă în faptul că se desfăşoară şi în cavitatea bucală pe

suprafaţa dinţilor, după mâncare; prin scăderea pH-ului este favorizată apariţia cariei
dentare;
7. Gluconeogeneza (GNG)
7. Gluconeogeneza (GNG)
GNG din lactat (ciclul Cori)

Sânge
G G

hexokinaza Glucozo-6-fosfataza

G-6-P G-6-P

Pir Pir

Sânge
Lactat Lactat
GNG din aminoacizi glucoformatori (Ala, Ser, Gly)

Sânge
G

Glucozo-6-fosfataza

G-6-P

Sânge
Transaminare

Alanina

Alanina Piruvat
 GNG din lipide

Lipaza tisulară Sânge

TG Ficat
H2O
Acizi grași
Țesutul adipos

Participarea semnificativă a trigliceridelor

ATP
la gluconeogeneză se realizează din Glicerol kinaza
glicerol. Acesta, (se formează prin lipoliză ADP
în ţesutul adipos) este transportat prin
sânge la ficat, unde sub acţiunea conjugată
Glicerol-3-P-
a glicerol kinazei şi glicerol-3-P- Gluconeogeneză dehidrogenaza
dehidrogenazei este convertit în DOA-P
(dioxiacetonfosfat), care intră în Glucoză
gluconeogeneză. În ficat, glicerolul NAD+
reprezintă aproximativ 10% din NADH + H+
capacitatea gluconeogenetică.
Dioxi-aceton-
fosfat
Importanţa gluconeogenezei

1. se obţine glucoza absolut necesară metabolismului energetic al ţesuturilor glucodependente: SNC, hematii.

2. Gluconeogeneza din lactat (muşchi, hematii), alanină (muşchi) şi glicerol (ţesut adipos) reprezintă o
posibilitate de transformare în glucoză, a acestor compuşi, care nu ar avea nici o altă posibilitate de evoluţie în
ţesuturile în care se formează.