Alimentaţia sănătoasă

Alimentaţia şcolarului
mijlociu şi mare
(10-18 ani)
Ca o continuare firească a alimentaţiei
şcolarului mic,îmbogăţirea calitatică şi
cantitativă a meniului zilnic constituie
alimentaţia optimă a copilului mai mare.
Necesarul zilnic de calorii în această
etapă a copilăriei variază între:
~2200-3700 între 11-14 ani la băieţi şi
1800-3000 la fete.
~3000-3900 între 15-19 ani la băieţi şi
2000-3000 la fete.
De acum încep să apară deosebiri în
privinţa necesarului de calorii între
sexe: la vârsta de 10 ani o fată are
nevoie de un plus de 200-300 calorii
faţă de un băiat de aceeaşi vârstă;
între 13-16 ani nevoile băieţilor sunt
mai mari cu 300-400 calorii decât ale
fetelor de aceeaşi vârstă.
Nevoile de principii alimentare(
proteine,glucide,grăsimi) ,săruri
minerale,vitamine,sunt ,în mare
,asemănătoare perioadei de vârstă
precedentă.
În afara acoperirii necesarului
alimentar,pentru buna creştere şi
dezvoltare a copilului.
Acum copilul se simte mai puţin
dependent de părinţi în ceea ce
priveşte alimentaţia sa; alte
preocupări îl fac să mănânce mai “pe
apucate” , ce vrea şi când vrea.
Faptul că sunt singuri acasă nu îşi
mai încălzeşte mâncarea şi mănânc
un sandwich cu alimente preferate (
salam,brânză,ouă). Din păcate
,devine din ce în ce mai frecventă
masa servită în mare grabă într-un
restaurant de tip fast-food.Şcolarii
pot prezenta subalimentaţie sau,din
contră,obezitate,dezechilibre
metabolice şi hormonale cu răsunet
tardiv,la vârsta de adult (
diabet,hipertensiune
arterială,ateroscleroză,gastrită,ul
cer gastric sau duodenal).
Ritmul meselor la această vârstă
este de 3 mese principale şi 1-2
gustări( servite acasă sau luate la
pachet şi consumate în recreaţii).
Tihna copilului la masă trebuie să
constituie un principal obiectiv al
părinţilor,ba chiar şi al
copilului,ajuns la vârsta
discernământului.
Repartiţoa alimentelor în raţia
zilnică trebuie făcută în funcţie de
particularităţile activităţii
şcolarului.Dimineaţa,micul dejun al
copilului trebuie să fie consistent
şi bogat calicativ,pentru a face
faţă efortului fizic şi psihic ce
urmează a fi depus în cursul
dimineţii. Masa de prânz trebuie
să fie de asemenea consistentă,
corespunzătoare atât sub aspect
calicativ cât şi cantitativ,servită
neapărat
caldă(supă,ciorbă,mâncare
scăzută,friputură cu garnitură de
legume sau făinoase),terminată pe
cât posibil cu un desert( o
fructă,o prăjitură). Cina trebuie să
fie mai puţin consistentă,dar
bogată calitativ.
Tabel cu necesarul zilnic de calorii şi
substanţe nutritive pentru copii şi
adolescenţi.

Echivalenţe alimentare
100 ml lapte concentrat-250 ml lapte
praf.
100 g caşcaval-700 ml lapte proaspăt.
100 g caş-100 g brânză telemea.
100 g smântână-40g unt.
100 g compot-15 g zahăr.
100g varză acră-130g varză crudă.

100g mălai -100 g făină.

100 g bomboane-100g
Zahăr.
100 g miere-100 g zahăr.
Pentru întocmirea unui meniu complet şi
corect,atât pentru copil,cât şi pentru
adult,preparat şi servit fie acasă,fie în
alimentaţia publică,se vor respecta
următoarele recomandări:
-evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi
grupă la felurile de mâncare servite.
Ex: micul dejun nu se va servi ceai cu
pâine cu gem, ci cu reparate din carne sau
cu derivate lactate; în schimb,se poate
folosi lapte cu pîine cu gem sau cu
biscuiţi.
La masa de prânz nu se vor servi delul 1 şi
felul 2 preparate preponderent din
glucide(cereale) ca , de exemplu, supă de
găluşte şi friptură cu garnitură din paste
făinoase,ci din legume; făinoasele vor fi
înlocuite cu legume variate;
-evitarea la cină a mâncărurilor care
solicită un efort digestiv puternic sau
care au efect excitant ori a căror
combinaţie produce efecte digestive
nefavorabile .
-se vor permite mâncărurile gen tocături
prăjite,numai dacă sun prelucrate
termic,în prealabil,prin fierbere sau sub
formă de salamuri prăjite ori pregătite la
cuptor.
-îmbogăţirea raţiei în vitamine şi
săruri minerale prin folosirea de
salate din crudităţi şi adăugarea
de legume-frunze în supe sau
ciorbe.
-interdicţia folosirii cremelor cu
ouă şi friscă,a
maionezelor,indiferent de
anotimp,cât şi a ouălor fierte(
nesecţionate după fierbere)
 • Concluzii
• Respectă mesele principale ale
Bibliografie zilei pentru a avea un organism
EDUCAŢIA PENTRU
SĂNĂTATE ÎN FAMILIE ŞI sănătos!
ÎN ŞCOALĂ-carte premiată
• Iubeşte sănătatea că-i mai bună
decât toate!