Turismul Şi Ocuparea

TURISMUL ŞI OCUPAREA
FORŢEI DE MUNCĂ
ECTS, ANUL II
Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Rata somajului in UE (date istorice)

Turismul şi ocuparea forţei de muncă
 Studiu WTTC 2019:
 - Turismul oferea peste 319 milioane locuri de muncă
în anul 2018
 - 10% din totalul forţei de muncă la nivel mondial
 - 1/5 din totalul locurilor de muncă nou-create la nivel
mondial în anul 2018;
 - 71,2% din cheltuielile de turism aparțin turismului intern
 - ţările OCDE: deţin 75% din încasări şi 54% din
cheltuielile turistice
 - primele 5 țări la nivel mondial sunt SUA, China, Japonia,
Germania și Marea Britanie și dețin, împreună, 47% din
totalul PIB generat de turism;
Contribuția turismului și călătoriilor la PIB
în anul 2018

Contribuția directă la ocupare a T&T (wttc)

Contribuția totală a T&T la ocupare în anul
2019 (wttc)

Consideraţii generale
 - rata şomajului în Uniunea Europeană:
o 2-3 % la mijlocul anilor ’70
o 9-11% în deceniul precedent
o 8,1% în anul 2018
• - rata şomajului în SUA*: 8.5% (dec. 2011), 3,9% (dec.
2018), Canada – 8,3% (2009), 5,8% (2018), Japonia –
5.08% (2011), 2,44% (2018);
• - creşterea netă a populaţiei active în perioada 1992-2005
(cu 19% mai mare în SUA, cu 6% mai mare în Japonia, 6-
7% în Europa)
• *Sursa datelor: www.statista.com

 - un decalaj între creşterea economică şi crearea de noi
locuri de muncă;
 - elasticitatea ocupaţiilor în raport cu producţia se
diminuează
 - creştere economică tot mai disociată de crearea de
locuri de muncă – “creştere fără locuri de muncă”
 - ex: -1960-1987: 268% creşterea PIB şi 91% numărul
locurilor de muncă în Franţa

Evoluția PIB în România (1950-2010)
2018
 1950 1989 2010 2018

 19,3 90 100,2 211,022 (în mld. dolari)
 In ultimii 60 de ani, PIB-ul real a crescut cu 320% sau de 4,2 ori.
 Sursa: http://businessday.ro/07/2011/ce-pib-avea-romania-in-anii-50-si-cum-ne-situam-in-comparatie-cu-
celelalte-tari-din-europa/

Populația activă și ocuparea în România
Populația 1992 2000 2006 2009 2014 2018
activă 10800 9636.4 10041 9924 9.243 9.210

ocupată 10840 8629.3 9313 9243 8.416 8.830
Șomaj - 1007.1 728 621 629 390
Sursa: INSSE, http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do
Numărul locurilor de muncă (mii)
1989 2009 2014 2021

8,3 4.4 4,01 5,7 mil

 - turismul – o şansă
 - efectele asupra creării de locuri de muncă – diferite pe
ţări şi pe regiuni
 - în funcţie de:
 ponderea ca ramură în economiile ţărilor receptoare
 forma de turism practicată
 structura ofertei locale

Considerații generale
locuri de muncă: directe, indirecte, induse
- contribuția totală a locurilor de muncă directe din turism: în
medie 5% în lume (hoteluri, agenții de turism, transporturi,
restaurante, alte activități legate direct de turism);
contribuția totală a locurilor de muncă din turism: în medie
8.7% în lume (inclusiv efectele generate de investițiile turistice,
achiziții etc)
în unele ţări, angajările reprezintă 30-35% din total
- 50-75% în Bahamas, Bermude, Insulele Fecioarei
- 2-10% în ţările cu economie diversificată

Contribuția ITC la ocupare (locuri de muncă
directe, indirecte și induse) (
Regiunea Procent locuri de Procent locuri de

muncă directe 2011 muncă totale 2011
(%) (%)
Africa de Nord 5,7 12.4

Oceania 4,7 14.0
America de Nord 4,4 10.6
Asia de Sud 4,4 7.3
Caraibe 3,8 12.1
Uniunea Europeană 3,3 8.5
Asia de Sud-Est 3,2 8.7
Orientul Mijlociu 3,0 7.8
Asia de Nord-Est 2,8 8.0
America Latină 2,8 7.7
Africa Sud Sahariană 2,4 -
Alte țări europene - 6.4
sursa: WTTC, http://www.wttc.org/research/economic-
impact-research/regional-reports/caribbean/
Contribuția ITC la ocupare
Locuri de Locuri de Contributia
muncă muncă totale totala la
Țări directe 2011 2011 (% din ocupare a ITC
(% din total total 2018 (World
economie) economie) Bank)
Bahamas 25.8 53.8 26,24
Anguilla 25.6 71.7
Aruba 23.2 68 30,15
Grecia 8.3 18.4 12,42
Portugalia 6.6 17.8 8,79
Franța 4.3 10.7 4,28
SUA 4.1 10.2 3,74
Bulgaria 3.6 12.9 2,83
Spania 2.7 12.7 4,94
Germania 1.8 4.9 7,17
Romania 1.4 4.5 2,51
Sursa: http://www.wttc.org/research/economic-impact-
Conf. univ. dr. Maria
research/country-reports/ TĂTĂRUȘANU
consideraţii generale
 aprecieri diferite şi contradictorii:
- a neglija funcţia turismului de creare de locuri
de muncă
- a acuza turismul de distorsiuni grave aduse pieţei
muncii şi mediului social
- considerat cea mai favorabilă soluţie pentru
integrarea unor grupuri specifice (tineri, femei,
persoane cu nivel scăzut de calificare sau necalificate,
şomeri în regiuni afectate de căderea industrială)
- o soluţie pentru ameliorarea condiţiilor de
viaţă a populaţiei locale din unele ţări subdezvoltate

tipologia ocupaţiilor
 - noţiunea de ocupaţie
a. Pierre Py – prin turism se creează trei categorii de utilizare
a forţei de muncă:
- ocupaţii directe: corespund sectorului turistic în sens
strict
ex: Nomenclatorul de activităţi şi produse din Franţa:
- moteluri şi hoteluri-restaurante
- chioşcuri pentru băuturi
- restaurante şi cafe-restaurante fără cazare
- vagoane de noapte şi vagoane restaurant
- agenţii de voiaj
- stabilimente termale sau de talasoterapie
- oficii de turism cu caracter public
- ocupaţii indirecte: create în activităţi ce
aduc contribuţie la satisfacerea consumului
turistic interior în alte sectoare decât cel
turistic în sens strict:
- echipamente diverse
- transport
- alimentaţie
- vestimentaţie
- ocupaţii induse: datorate consumului
persoanelor ce obţin venituri din turism

 b. Studiu al Direcţiei Franceze de Turism (1994):

b1. - ocupaţii directe în turism: rezultă din
activităţi comerciale sau necomerciale, cu sau
fără destinaţie turistică
activităţi comerciale:
- transporturi
- consumuri pe timpul sejurului în activităţi
turistice şi non-turistice
- ramuri producătoare de bunuri ce sunt
cumpărate în prealabil călătoriei turistice
- ramuri producătoare de alte bunuri şi servicii
consumate pe perioada vacanţei
 b2: ocupaţii induse în amonte
- ocupaţii din organisme de formare sau studii
specializate în turism
• b3: ocupaţii induse în aval:
- au caracter non-turistic şi sunt create de
staţiuni

 c. Studiu al Organizaţiei Mondiale de Turism şi UNESCO:
c1. utilizări directe în activităţi comerciale – prin care se
vând direct turiştilor bunuri şi servicii:
- hoteluri
- restaurante
- servicii de transport
- magazine
c2. utilizări indirecte – stimulate de cheltuielile turiştilor
în activităţi ce furnizează bunuri şi servicii
întreprinderilor turistice
c3. utilizări în investiţii:
- construcţii de clădiri
- alte industrii de bunuri de echipament
 - necesitatea delimitării activităţilor turistice şi celor
mixte
 - o activitate turistică – 90% din consumul său este
efectuat de turişti şi toate locurile demuncă pe care le
presupune se consideră datorate în întregime turismului

 Metode de evaluare a numărului locurilor de muncă
datorate turismului:
 identificarea şi gruparea ocupaţiilor în funcţie de un

nomenclator al activităţilor şi produselor turistice
 completarea ocupaţiilor datorate activităţilor şi

produselor din nomenclator cu cele rezultate din
consumul de bunuri şi servicii efectuate de turişti pe perioada
sejururilor şi aparţinând sectorului non-turistic
 stabilirea prin sondaj a unor coeficienţi care să

reprezinte ponderea cheltuielilor în consumul ponderea
cheltuielilor turiştilor în totalul consumului de bunuri şi servicii
specifice
Contul de Satelit al Turismului (OMT)
 Ocuparea în industrii turistice (salariați și independenți:
 1. Cazarea vizitatorilor și asociate (toate tipurile de case de vacanță)
 2. Industria de restaurație
 3. Transport feroviar de călători
 4. Transport rutier de călători
 5. Transport pe apă al călătorilor
 6. T ransport aerian de călători
 7. Locația de materiale de transport
 8. Agenții de voiaj și alte servicii de rezervare
 9. Industria culturală
 10. Sport și industria recreativă
 11. Comerțul en-detail de bunuri caracteristice
 12. Industria turismului proprie țării
Sursa: OMT (2008), Compte satellite du tourisme
Conf. univ. : recommandations concernant le
dr. Maria TĂTĂRUȘANU
cadre conceptuel 2008
caracteristicile ocupaţiilor turistice
 - locurile de muncă - influenţate de condiţiile de
dezvoltare şi amenajare turistică a zonelor receptoare
 A. SEZONALITATEA
- în funcţie de tipul de activitate şi gradul de concentrare
în timp a consumului
- f scăzută în cafenele, restaurante sau agenţii
- ridicată în staţiuni şi spaţii de cazare extra-hoteliere

 - în hoteluri – ocupaţii relativ stabile, diferită însă pe regiuni
 - sezonalitatea – diferită:
- în staţiunile montane comparativ cu cele de litoral
- în turismul urban faţă de cel de staţiune
- în ţările/regiunile care cunosc o puternică dezvoltare a turismului
de litoral faţă de cele în care predomină turismul de întâlniri,
cultural, sportiv sau montan
- sezonalitatea – dependentă de condiţiile climatice:
- mult mai accentuată în ţările temperate (ex: din 850
angajaţi la parcul Asterix din Cesenatico, doar 170 sunt permanenţi
(Coasta Adriatică)

 influenţe negative ale sezonalităţii privesc:
- stabilitatea teritorială şi profesională a forţei de muncă
- veniturile şi nivelul de viaţă
- atitudinea personalului faţă de turişti

 B. MOBILITATEA TERITORIALĂ ŞI
PROFESIONALĂ
- consecinţă a sezonalităţii şi a lipsei de corelaţie
dintre volumul şi structura locurilor de muncă oferite,
pe de o parte şi dimenesiunea şi pregătirea
profesională a forţei de muncă locale, pe de altă parte
- turismul – perceput ca un factor potenţial al
stabilizării populaţiei în zonele aflate în declin
economic, prin lărgirea posibilităţilor de ocupare a
forţei de muncă şi creşterea nivelului de viaţă

- Efectul de multiplicare a veniturilor directe
(obţinute prin consumul turistic): antrenarea altor
activităţi (din agricultură, comerţ, servicii) care contribuie
la reducerea şomajului şi a emigrării spre zone mai
dinamice
 - deficit al mâinii de lucru în staţiuni turistice
→ dezechilibre pe piaţa muncii → mobilitate
accentuată şi pluriactivitate (muncă în timpi
parţiali)

 - locuri de muncă necalificate sau care presupun
un nivel redus de calificare
 - tineri şi femei într-o proporţie foarte ridicată
 - în zonele dezvoltate, populaţia imigrantă ocupă
locurile de muncă slab remunerate, necalificate
 - în zonele subdezvoltate, locurile de muncă
superioare şi cele intermediare – ocupate de personal
din alte regiuni sau chiar ţări

 - numeroase situaţii în care dezvoltarea turistică a unei
destinaţii nu a folosit forţă de muncă locală (inexistenţa sau
lipsa de calificare a acesteia)
 - forţa de muncă străină provenind din ţările dezvoltate în
hoteluri:
 2% în Tunisia
 11% în Coasta de Fildeş
 30-35% în Caraibe
 Guadeloupe:
80% din posturile de administraţie – ocupate de europeni
50% din posturile de animaţie
localnicii: posturi de curăţenie (95.5%)
în restaurante (93.5%),
bucătărie (82%)
bar (75%)
 mobilitatea forţei de muncă – efecte:
1.- cererea ridicată de forţa de muncă
menţine salariile la un nivel ridicat; pune în dificultate
alte sectoare ale economiei; creează dificultăţi pentru
regiunile ce constituie sursă de emigrare spre
centrele de mare concentrare turistică
2.- deplasarea forţei de muncă din acele zone
→ diminuarea posibilităţilor de dezvoltare a acestor
zone → posibilităţi reduse de integrare la destinaţie a
populaţiei care emigrează

3. creşterea preţurilor (în special pentru produse alimentare),
datorită diminuării productivităţii agricole, prin înlocuirea
fermierilor agricoli de către imigranţi mai puţin experimentaţi;

 C. MOBILITATEA SOCIALĂ
- lărgirea posibilităţilor de angajare pentru tineri şi
femei
- formarea unei noi categorii de întreprinzători şi
directori de firme
- introducerea unor noi stiluri de comportament social,
ca urmare a expansiunii învăţământului şi formării
profesionale şi contactului cu sisteme de valori
diferite de cele tradiţionale

 - vârsta angajaţilor din turism (ultimele decenii ale

secolului trecut):
 - Tunisia: 33% din forţa demuncă hotelieră avea mai
puţin de 23 ani;
 - Guadaloupe: 62% mai puţin de 30 ani
 Ponderea forţei de muncă feminine:
- 16% - Tunisia
- 32% - Malta
- 76% - Finlanda
- 59-605 – Austria, Marea Britanie, Germania, Canada
- 60.4% - Suedia
 - specific:
- posturi slab remunerate
- sezoniere
- primele vizate la concedieri

 D. NIVELUL DE CALIFICARE ŞI VENITURILE
 - 74% din forţa de muncă din turism în ţările slab
dezvoltate – necalificată sau calificare redusă
 - venituri obţinute – inferioare celor din industrie, mai
mari decât cele din agricultură
 - ex: lanţul hotelier Hilton: costuri salariale doar de
20% din cifra de afaceri în ţările slab dezvoltate şi 30-
40% în America de Nord

 E. CARACTERUL TEMPORAR ŞI RISCUL
ŞOMAJULUI
- determinate de lipsa de corelaţie structurală între
cererea şi oferta de muncă în turism şi mişcările
ciclice ale activităţilor turistice
F. CONSTRÂNGERILE PSIHOLOGICE
- Munca în contratimp faţă de programul obişnuit
- Volumul de muncă
- Contactul permanent cu turiştii
- Necesitatea ca angajaţii să posede abilităţi deosebite

 Recrutarea şi selecţia personalului – pe baza elementelor:
 - disponibilitatea psihică
 - aspectul fizic
 - cunoştinţele şi capacitatea de a învăţa limbi străine
 - răbdarea şi stăpânirea de sine
 - riscul de afectare a relaţiilor familiale tradiţionale.

concluzii
 - rolul turismului în crearea de locuri de muncă şi
în ameliorarea nivelului de viaţă a populaţiei
receptoare este dependent de corelarea
dezvoltării şi structurii ofertei cu structura şi
calitatea mediului economico-social receptor

Ce tip de persoane caută angajatorii din
turism?

Bibliografie:
 Eurostat, September 2018 Euro area unemployment at 8.1% EU28 at 6.7%, News
release euroindicators, 170/2018 - 31 October 2018,
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9350663/3-31102018-BP-
EN.pdf/64eda794-2c0a-434e-952f-ded23f894d48, accesată aprilie 2019;

Turismul Şi Ocuparea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turismul Şi Ocuparea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TURISMUL ŞI OCUPAREA

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

 1950 1989 2010 2018

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Populația 1992 2000 2006 2009 2014 2018

activă 10800 9636.4 10041 9924 9.243 9.210

Numărul locurilor de muncă (mii)

1989 2009 2014 2021

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Regiunea Procent locuri de Procent locuri de

Africa de Nord 5,7 12.4

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

 b. Studiu al Direcţiei Franceze de Turism (1994):

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

 identificarea şi gruparea ocupaţiilor în funcţie de un

 completarea ocupaţiilor datorate activităţilor şi

 stabilirea prin sondaj a unor coeficienţi care să

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

 - vârsta angajaţilor din turism (ultimele decenii ale

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

Conf. univ. dr. Maria TĂTĂRUȘANU

S-ar putea să vă placă și