INDUSTRIA TURISMULUI

ȘI CĂLĂTORIILOR
ECTS, ANUL II
 OBIECTIVE:
• La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili
să:
• Definească principalele noţiuni şi concepte specifice domeniului
(turism, călătorie, industria turismului și călătoriilor, dezvoltare
economică, servicii)
• Înţeleagă, în mod integrat, elementele interacţiunii dintre industrie,
servicii și piață
• Utilizeze tehnicile moderne de calcul și analiză pentru identificarea
diferitelor fenomene şi procese care au loc în domeniul industriei
turismului și călătoriilor;
• Analizeze procesul crearea de valoare adăugată, specializare, prin
aplicarea metodelor și instrumentelor specifice de investigare,
interpretare şi evaluare
• Elaboreze studii de evaluare a domeniului turismului și conceperea
de strategii ce pot servi ca suport în dezvoltarea viitoare a industriei
turismului și călătoriilor.
• Concepte de bază

• Timp liber

• Recreere

• Agrement
• Agrement negru

• Călătorie

• Turism

• Industria turismului și călătoriilor

• Caracteristici ale industriei turismului

 turism
• Timp liber= perioada de timp rămasă după efectuarea muncii, având două componente: timpul
constrâns și recreerea

• Recreerea: ansamblul de ocupații ale unei persoane, fie pentru a se odihni, fie pentru divertisment,
fie pentru culturalizare, după ce se eliberează de obligațiile profesionale, familiale și sociale

• Relaxarea: o parte a recreerii și, implicit a timpului liber, în care individul desfășoară activități
plăcute, ce contribuie la configurarea unei stări fizice și psihice bune, de relaxare, distracție și
amuzament, realizându-se într-un spațiu restrâns (teatru, cinema, teren de sport, restaurant ș.a.) pe o
durată limitată de timp

• Călătorie: mutarea temporară în afara comunității în scop de afaceri sau distracție, fără a include,
însă, călătoria înspre și spre școală ori serviciu” (Gee, Makens & Choy, 1989);
• Industria turismului și călătoriilor: crearea de valoare economică rezultată din activitatea de călătorie;

• Turism:

• DEX: Sport constând din parcurgerea unor regiuni pitoreşti sau de interes istoric, geografic etc.;
drumeţie. 2. Activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea unor
călătorii de agrement şi de recreere sau în alte scopuri (DEX, 2016)

• Oxford Dictionary defineşte turismul ca fiind: “activitatea de afaceri legată de oferirea de cazare,
servicii și divertisment pentru persoanele care vizitează un anumit loc pentru relaxare” (Oxford Living
Dictionaries, 2016)
    Media anuală a timpului de lucru în ore lucrat/angajat 
  
Time 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Country                                      
Australia   1.780 1.746 1.742 1.735 1.734 1.732 1.722 1.723 1.721 1.692 1.700 1.699 1.692 1.690 1.683 1.683 1.672 1.676
Austria   1.654 1.642 1.640 1.632 1.634 1.612 1.596 1.586 1.579 1.539 1.532 1.538 1.516 1.501 1.492 1.477 1.488 1.487
Belgium i 1.595 1.588 1.583 1.578 1.573 1.565 1.572 1.577 1.570 1.548 1.546 1.560 1.560 1.558 1.555 1.545 1.546 ..
Canada   1.779 1.771 1.754 1.746 1.759 1.747 1.745 1.741 1.735 1.701 1.703 1.700 1.713 1.711 1.706 1.711 1.706 1.695
Chile   2.263 2.242 2.250 2.235 2.232 2.157 2.165 2.128 2.095 2.074 2.070 2.047 2.024 2.015 1.990 1.988 1.974 1.954
Czech
 Republic i 1.896 1.818 1.816 1.806 1.817 1.817 1.799 1.784 1.790 1.779 1.800 1.806 1.776 1.763 1.777 1.756 1.778 1.776
Denmark   1.466 1.469 1.463 1.458 1.458 1.451 1.456 1.433 1.430 1.417 1.422 1.437 1.423 1.426 1.414 1.407 1.414 1.408
Estonia   1.932 1.925 1.927 1.932 1.940 1.962 1.954 1.952 1.922 1.789 1.831 1.874 1.842 1.822 1.816 1.809 1.812 1.813
Finland   1.636 1.618 1.609 1.601 1.603 1.594 1.590 1.588 1.582 1.560 1.566 1.561 1.550 1.540 1.537 1.537 1.535 1.531
France i 1.550 1.530 1.497 1.502 1.526 1.527 1.511 1.530 1.538 1.521 1.528 1.535 1.529 1.514 1.509 1.509 1.503 1.514
Germany   1.452 1.442 1.431 1.425 1.422 1.411 1.425 1.424 1.418 1.373 1.390 1.393 1.375 1.362 1.368 1.368 1.363 1.356
Greece   1.964 1.958 1.951 1.949 1.941 1.991 1.981 1.967 1.963 1.940 1.882 1.899 1.916 1.919 1.883 1.893 1.892 1.906
Hungary   1.845 1.809 1.820 1.795 1.802 1.803 1.800 1.795 1.798 1.781 1.777 1.770 1.750 1.745 1.752 1.749 1.759 1.740
Iceland   .. .. .. .. .. .. .. .. 1.615 1.535 1.529 1.536 1.512 1.510 1.498 1.498 1.482 1.461
Ireland   1.826 1.818 1.800 1.783 1.772 1.780 1.776 1.763 1.743 1.713 1.702 1.702 1.707 1.720 1.731 1.741 1.739 1.738
Israel   2.017 1.979 1.993 1.974 1.942 1.931 1.919 1.931 1.929 1.927 1.918 1.920 1.910 1.867 1.853 1.858 1.889 1.885
Italy   1.851 1.838 1.827 1.816 1.815 1.812 1.813 1.818 1.807 1.776 1.777 1.773 1.734 1.720 1.717 1.718 1.724 1.723
Japan   1.821 1.809 1.798 1.799 1.787 1.775 1.784 1.785 1.771 1.714 1.733 1.728 1.745 1.734 1.729 1.719 1.714 1.710
Korea   .. .. .. .. .. .. .. .. 2.209 2.160 2.146 2.119 2.103 2.093 2.067 2.084 2.071 2.024
Latvia   1.781 1.791 1.747 1.738 1.693 1.718 1.719 1.693 1.805 1.760 1.744 1.760 1.744 1.738 1.747 1.714 1.715 1.690
Lithuania   1.609 1.596 1.571 1.557 1.637 1.638 1.634 1.659 1.685 1.624 1.642 1.620 1.619 1.605 1.598 1.621 1.643 1.607
Luxembourg   1.603 1.585 1.581 1.579 1.578 1.550 1.552 1.566 1.567 1.517 1.517 1.515 1.508 1.503 1.508 1.521 1.519 1.518
Mexico   2.311 2.285 2.271 2.277 2.271 2.290 2.278 2.260 2.264 2.255 2.254 2.248 2.239 2.244 2.242 2.248 2.255 2.257
Netherlands   1.462 1.452 1.435 1.427 1.448 1.434 1.430 1.430 1.430 1.422 1.421 1.422 1.413 1.418 1.429 1.424 1.437 1.433
New Zealand   1.836 1.825 1.826 1.823 1.830 1.815 1.795 1.774 1.761 1.740 1.755 1.746 1.734 1.752 1.762 1.757 1.752 1.753
Norway   1.455 1.429 1.414 1.401 1.421 1.423 1.420 1.426 1.430 1.407 1.415 1.421 1.420 1.408 1.427 1.424 1.424 1.419
Poland   1.860 1.862 1.857 1.862 1.863 1.858 1.859 1.856 1.849 1.835 1.831 1.826 1.821 1.818 1.824 1.831 1.832 1.812
Portugal   1.751 1.736 1.730 1.723 1.729 1.731 1.720 1.736 1.724 1.724 1.726 1.705 1.689 1.698 1.705 1.713 1.716 1.718
Slovak
 Republic   1.816 1.801 1.754 1.698 1.742 1.769 1.774 1.791 1.793 1.780 1.805 1.793 1.789 1.772 1.760 1.754 1.740 1.714
Slovenia   1.710 1.696 1.721 1.724 1.737 1.697 1.668 1.655 1.674 1.679 1.680 1.663 1.645 1.662 1.682 1.688 1.667 1.655
Spain   1.753 1.763 1.765 1.756 1.742 1.726 1.716 1.704 1.713 1.720 1.710 1.716 1.701 1.694 1.695 1.700 1.701 1.687
Sweden   1.483 1.461 1.440 1.428 1.450 1.449 1.444 1.455 1.460 1.453 1.476 1.474 1.461 1.453 1.453 1.454 1.465 1.453
Switzerland   1.713 1.673 1.651 1.665 1.695 1.690 1.679 1.669 1.659 1.651 1.624 1.619 1.603 1.583 1.575 1.589 1.590 1.570
Turkey i 1.937 1.942 1.943 1.943 1.918 1.936 1.944 1.911 1.900 1.881 1.877 1.864 1.855 1.832 1.832 1.832 .. ..
United 
Kingdom   1.539 1.539 1.523 1.512 1.499 1.515 1.509 1.511 1.492 1.487 1.476 1.488 1.502 1.511 1.517 1.501 1.515 1.514
United States   1.832 1.811 1.806 1.796 1.798 1.794 1.797 1.796 1.787 1.762 1.773 1.780 1.783 1.782 1.784 1.785 1.781 1.780
OECD 
countries   1.822 1.808 1.798 1.792 1.791 1.789 1.789 1.785 1.776 1.750 1.756 1.757 1.755 1.750 1.748 1.749 1.749 1.744
Costa Rica   2.362 2.329 2.357 2.350 2.369 2.352 2.360 2.387 2.392 2.348 2.243 2.285 2.233 2.141 2.122 2.148 2.205 2.179
Russian 
Federation   1.982 1.980 1.982 1.993 1.993 1.989 1.998 1.999 1.997 1.974 1.976 1.979 1.982 1.980 1.985 1.978 1.974 1.980
 Întrebări:

• 1. Care este dimensiunea actuală a timpului liber în raport cu

munca?
• 2. Comparați datele din tabel și identificați tendințele înregistrate
la nivelul bugetului de timp alocat muncii.
• 3. Analizați bugetul personal de timp alocat pentru muncă și
identificați eventualele modificări ale acestuia. Dar a timpului
liber?
• 4. Există o întrepătrundere a celor două categorii de timp?
Posibilitatea lucrului de acasă sau din concediu determină
schimbări majore asupra percepției de timp liber?
• 5. În ce măsură creșterea sau descreșterea timpului liber
afectează organizatorii de animație sau agrement?
• 6. Prezentați importanța timpului liber în dezvoltarea ofertelor
turistice.
• Agrement: plăcere, distracție
• Varietatea serviciilor de agrement se datorează multitudinii de forme sub
care se regăsește: sporturi, arte, jocuri, shopping, recreere etc.
• Agrementul determină numeroase modalități de petrecere a timpului liber,
regăsindu-se în unele cazuri ca și motorul de dezvoltare a destinației
turistice (Dridea, p. 19)

• Agrement negru: activitățile ce determină emoții puternice și o atitudine

de superioritate față de reglementările legale și morale (Dridea, p. 20)
Adepții acestui tip de agrement vizează mai degrabă desfășurarea unor
activități considerate tabu, de unde și dificultatea de a defini această
tipologie (consumul de droguri, excesul de băuturi alcoolice, violență,
activități sexuale etc) . Distracția de acest fel se află sub influența mass-
mediei la nivel mondial, în care se promovează constant imagini sugestive
sau incitante. El determină apariția unor forme particulare de turism
precum turism sexual, pentru consumul de stupefiante etc.

• Întrebări:

• 1. Analizați importanța serviciilor de agrement în dezvoltarea turismului.

• 2. Dați exemple în care agrementul turistic a generat o creștere
substanțială a circulației turistice într-o destinație.
• 3. Ce tipologie de servicii de agrement este mai atractivă pentru
consumatori?
 Organizaţia Mondială a
Turismului
• "Turismul se refera la activitățile unei persoane care
călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru
mai puțin de un an și al cărei scop principal de
călătorie este altul decât exercitarea unei activități
remunerate la locul de destinație” (OMT, 2008, p. 11)

• Astfel, în Recomandările internaționale privind statisticile

de turism din anul 2008, turismul este considerat un
fenomen care desemnează activitățile vizitatorilor și
rolul lor în achiziția de bunuri și servicii (sub
aspectul cererii) şi ansamblul activităților productive
destinate în principal satisfacerii nevoilor
vizitatorilor (din punct de vedere al ofertei). (OMT,
2008, p. 9).
Definiţii utile în turism

Figura nr. 1: Clasificarea călătorilor conform OMT

Sursa: Adaptat după: OMT, 1997, p. 5
• călătorul = persoana care se deplasează între două sau mai
mult locații în orice scop și pentru orice perioadă.
• vizitatorul = ”un călător având o destinație principală în
afara mediului său obișnuit pentru o perioadă ce nu
depășește un an, pentru orice motive (afaceri, relaxare sau
alte scopuri personale) care nu sunt legate de exercitarea
unei activități remunerate în țara sau locul vizitat (ONU, 2010,
p. 11).
• vizitatorii pot fi turiști sau excursioniști (fig. nr. 1), în funcție de
perioada petrecută în zona vizitată.
• Turistul (overnight visitor) este orice persoană care rămâne
cel puțin o noapte în mijloacele de cazare colective sau
private la locul vizitat.
• Excursionistul (same day visitor-vizitatorul de o zi) este
vizitatorul care nu rămâne nici o noapte în zona/țara vizitată.
• Mediul obișnuit al unei persoane este definit ca fiind aria
geografică în care acea persoană trăiește și își desfășoară
activitățile cotidiene.

• Motivele principale ale călătoriei pot fi, conform clasificării OMT:

• – motive personale
• - timp liber, relaxare, vacanță;
• - vizite la rude și prieteni;
• – educație și formare;
• – sănătate și îngrijiri medicale;
• – religie/pelerinaje;
• - cumpărături;
• – tranzit;
• – altele.
• 2. – afaceri și motive profesionale
• Sunt excluşi din categoria turiștilor și
excursioniștilor, după cum se observă, rezidenţii
care se întorc acasă, imigranţii, emigranţii
(muncitorii temporari care rămân mai puţin
de un an în ţara de destinaţie), soldaţii,
persoanele care îşi schimbă domiciliul,
diplomaţii şi pasagerii aflaţi în tranzit.

• Sunt încluşi atât turiştii interni, cât şi cei externi.

 Forme de turism
• În funcție de țara de referință, există următoarele
forme de turism (OMT, 2008, p. 16):
• a. Turism intern (domestic) – include activitățile
unui vizitator în interiorul țării de referință, ca parte
a unei călătorii interne sau externe;
• b. Turism receptor (inbound tourism) – cuprinde
activitățile unui vizitator non-rezident în interiorul
țării de referință;
• c. Turism emițător (outbound tourism) – se
referă la activitățile unui rezident care călătorește în
altă țară decât cea de referință, ca parte a unei
călătorii în interiorul sau în afara țării.
 Forme de turism
• Formele de turism derivate din cele trei tipuri principale sunt:
• a. Turism interior – ce include turismul domestic (intern) și
turismul receptor, reprezentând activitățile rezidenților și non-
rezidenților în interiorul țării de referință ca parte a călătoriilor
interne sau internaționale;
• b. Turism național – reunește turismul intern (domestic) și
turismul emițător, adică activitățile vizitatorilor rezidenți în
interiorul și înafara țării de referință, ca parte a călătoriilor interne
și externe efectuate;
• c. Turism internațional – se referă la turismul receptor și
emițător, ceea ce înseamnă că sunt incluse aici activitățile
vizitatorilor rezidenți în afara țării de referință, ca parte a
călătoriilor interne și externe și cele ale non-rezidenților care
călătoresc în interiorul țării de referință, desfășurând activități
sub forma turismului receptor;
 Forme de turism
• Din punct de vedere geografic, pot exista ca forme de turism:
• - turism interregional - care cuprinde călătoriile în mai multe regiuni aflate în aceeaşi
provincie sau stat sau în ţări diferite;
• - turism intraregional - cuprinde călătoriile desfăşurate în interiorul unei regiuni.
• Conform OMT, regiunile sunt subdiviziuni geografice ale unui areal de mari dimensiuni
caracterizat prin elemente distincte (OMT, 1997, p. 7).
• În funcție de motivaţia de călătorie, există:
• - turism internaţional de vacanţă;
• - turism internațional medical;
• - turism internațional educațional;
• - turism internațional religios;
• - turism internațional cultural etc.
• În funcție de modul de comercializare a vacanțelor, există:
• turism internațional organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care includ
transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional semi-organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care includ
doar o parte dintre activități: transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional individual: turiștii achiziționează în mod individual fiecare dintre
serviciile de care au nevoie (transport, cazare, masă etc.) direct de la companiile furnizoare
(companii de transport+hoteluri+restaurant+alte servicii)
 Forme de turism
• În funcţie de mijlocul de transport folosit,
turismul internaţional poate fi:
• - feroviar;
• - rutier;
• - aerian;
• - naval.
• Din punct de vedere al gradului de mobilitate,
se întâlnesc:
• - turism internaţional itinerant;
• - turism internaţional de sejur;
• - turism internațional rezidenţial etc.
 Exerciţiu: Ce fel de turist este?
Exemplu Ce fel de turist este?
Ioana pleacă în vacanţă în Grecia. Ea locuiește în R M.
Costel și-a cumpărat o vacanţă în Mamaia. El locuiește în Iași.
Manuel și Emilia vizitează Wales pentru o vacanţă, ei locuind în
Spania. Ei și-au achiziţionat cazare și transport, au plătit taxa de
participare la un curs de la un tur operator spaniol.
Eugen și Victoria merg la Paris pentru un week-end. Ei locuiesc in
România.
Mara este doctor și trebuie să participe la o conferinţă în Tenerife.
Suzana urmează să plece la New York pentru 2 zile și, în acest
scop, și-a făcut o rezervare pe siteul TAROM, iar pentru cazare-
direct pe site-ul hotelului Radisson.
Ianu intenţionează să își viziteze părinţii în Spania de crăciun.
Marcel vizitează Marea Britanie pentru a participa la un curs de
limbă engleză de 2 săptămâni.
Matei lucrează la Poliţia de Frontieră și este detașat pentru o
perioadă de 2 săptămâni la frontiera sudică a Spaniei.
 Hospitality, turism,
leisure
• Cuvântul turism nu mai este folosit în practică în
prezent decât ca termen “etichetă” în ţările vestice.
Două noi noţiuni i-au luat locul: hospitality şi leisure.
• În ospitalitate (hospitality) se includ, conform
cercetătorului Vanhove, toate activităţile şi serviciile de
bază: hotelărie, restaurante, transport, agenturare etc.
• Leisure (petrecerea timpului liber) are un spectru
mult mai larg, de la agrementul clasic, la spectacole,
artă etc., dar şi organizarea mediului: activităţi coerente
care să transforme un spaţiu într-o destinaţie pentru
turism, de la facilităţi pentru "manifestări" până la
“ambient” (Vanhove, 2002).
 De ce este turismul o
industrie?
• Industria turismului reprezintă totalitatea afacerilor care furnizează în
mod direct bunuri și servicii pentru a facilita afacerile, activitățile de
plăcere și petrecere a timpului liber departe de mediul obișnuit al
călătorului (Tourism-Business-Toolkit-VOL1-Chapter1.pdf)

• Depășește granițele sectoarelor convenționale din economie

• Utilizează input-uri de natură economică, socială, culturală, de mediu;

• Probleme:
• - nu are funcția obișnuită de producție
• - nu se obțin output-uri fizice ce pot fi măsurate
• - are o structură ce include elemente reprezentative diferite de la țară
la țară (ex: în franța și Italia-restaurantele și locuri de cumpărături
sunt reprezentative, pe când în Marea Britanie-cazarea de tip bed and
breakfast în case în regim privat etc)
Sistemul de turism
Consumatorii Experienţa de călătorie

Experienţa pe care vizitatorii o au

Oamenii care doresc să pe parcursul călătoriei către
destinaţia a leasă
meargă în vacanţă

Marketing/Promovare Experienţa de vacanţă

Cercetarea, dezvoltarea, evaluarea

și comunicarea cu consumatorul în Experienţa pe care vizitatorul o are
vederea creșterii nivelului de la destinaţie
conștientizare și generării de
vânzări

Fig. Nr. 2: Sistemul de turism

Sursa: adaptat după Tourism-Business-Toolkit-VOL1-
Chapter1.pdf
Vizitatorii Cheltuieli Industria plătește Cine beneficiază
efectuate pentru…
pentru
În străinătate Petrol Cheltuieli administrative • Contabili • Camere de
Publicitate și promovare • Arhitecţi Comerţ
• Brutari • Bănci
Transport Bunuri de capital • Ingineri • Constructori
Comisioane • Grupuri culturale • Electricieni
• Artiști • Chimiști
Divertisment • Divertisment • Regizori de filme • Mecanici
• Mâncare și băuturi • Marketeri • Șoferi
Gaz și electricitate • Lucrători în industrie • Piloţi
• • Dealeri marini • ••
Servicii legale și • Ambarcaţiuni
• Lucrători poștali • Staţii de
profesionale • Restaurante și cafenele benzină
• Agenţi imobiliari • Agenţi de
Interstatal Evenimente • Spălătorii turism
Cazare • Vânzări • Instalatori • Designeri
• Petrol • Retaileri
• Rate și dobânzi • Magazine
• Închirieri • Vânzători de suveniruri
• Reparaţii și mentenanţă • Barmani
• Transport • Fermieri
• Salarii • Vinării

Cumpărături
Local Hrană • Grădinari
Altele
 Componentele industriei
turismului (Verma)
I. Destinațiile turistice
 oficii de promovare guvernamentale
 oficii de promovare regionale
 Resorturi, centre convenționale
II. Transportatorii
 Aerieni
 Naționali
 Regionali
 Chartere
 Transporturi la sol
 Închirieri
 Transport auto/Autocar
 Căi ferate
Componentele industriei
turismului
III. Cazare
 Hoteluri
 Moteluri
 Resorturi
 Croaziere
IV. Atracțiile turistice
 Atracțiile
 Parcurile
 Muzeele
 Componentele industriei
turismului
V. Brokeri de turism:
 Agenții de turism
 Vânzători en gros
 Operaturi de tururi și curse charter
 Operatori la sol
 Companii de promovare

VI. Servicii legate de călătorie:

 Companii financiare (carduri de credit , cecuri de
călătorie, asigurări de călătorie)
 Publicații, cărți și ghiduri de călătorie
 Referinţe
• Gee, Makens și Choy, (1989).

• Deefty Verma, 6 Major Components of the Tourism and Travel Industry, http://
www.shareyouressays.com/knowledge/6-major-components-of-the-tourism-and-travel
-industry/111179
• Dridea, C.R., Munca și timpul liber,
https://www.ujmag.ro/economie/turism/agrementul-si-animatia-in-turism-studii-de-
caz/rasfoire/
• OECD, Average Annual Hours Actually Worked Per Worker, https
://stats.oecd.org/Index.aspx?DatasetCode=ANHRS#;
• What is the tourism industry? Vol. I: A giude to understanding the tourism industry,
https://
www.destinationnsw.com.au/wp-content/uploads/2014/03/Tourism-Business-Toolkit-VO
L1-Chapter1.pdf