INDUSTRIA TURISMULUI

ȘI CĂLĂTORIILOR
ECTS, ANUL II
 OBIECTIVE:
• La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi
capabili să:
• Definească principalele noţiuni şi concepte specifice
domeniului (turism, călătorie, industria turismului și călătoriilor,
dezvoltare economică, servicii)
• Înţeleagă, în mod integrat, elementele interacţiunii dintre
industrie, servicii și piață
• Utilizeze tehnicile moderne de calcul și analiză pentru
identificarea diferitelor fenomene şi procese care au loc în
domeniul industriei turismului și călătoriilor;
• Analizeze procesul crearea de valoare adăugată,
specializare, prin aplicarea metodelor și instrumentelor
specifice de investigare, interpretare şi evaluare
• Elaboreze studii de evaluare a domeniului turismului și
conceperea de strategii ce pot servi ca suport în dezvoltarea
viitoare a industriei turismului și călătoriilor.
• Concepte de bază

• Timp liber

• Recreere

• Agrement
• Agrement negru

• Călătorie

• Turism

• Industria turismului și călătoriilor

• Caracteristici ale industriei turismului

 turism
• Timp liber= perioada de timp rămasă după efectuarea muncii, având două componente:
timpul constrâns și recreerea

• Recreerea: ansamblul de ocupații ale unei persoane, fie pentru a se odihni, fie pentru
divertisment, fie pentru culturalizare, după ce se eliberează de obligațiile profesionale, familiale
și sociale

• Relaxarea: o parte a recreerii și, implicit a timpului liber, în care individul desfășoară activități
plăcute, ce contribuie la configurarea unei stări fizice și psihice bune, de relaxare, distracție și
amuzament, realizându-se într-un spațiu restrâns (teatru, cinema, teren de sport, restaurant ș.a.)
pe o durată limitată de timp

• Călătorie: mutarea temporară în afara comunității în scop de afaceri sau distracție, fără a
include, însă, călătoria înspre și spre școală ori serviciu” (Gee, Makens & Choy, 1989);
• Industria turismului și călătoriilor: crearea de valoare economică rezultată din activitatea de
călătorie;

• Turism:

• DEX: Sport constând din parcurgerea unor regiuni pitoreşti sau de interes istoric, geografic etc.;
drumeţie. 2. Activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea
unor călătorii de agrement şi de recreere sau în alte scopuri (DEX, 2016)

• Oxford Dictionary defineşte turismul ca fiind: “activitatea de afaceri legată de oferirea de

cazare, servicii și divertisment pentru persoanele care vizitează un anumit loc pentru relaxare”
(Oxford Living Dictionaries, 2016)
 Media anuală a timpului de lucru în ore lucrat/angajat

Time 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Country
Australia 1.780 1.746 1.742 1.735 1.734 1.732 1.722 1.723 1.721 1.692 1.700 1.699 1.692 1.690 1.683 1.683 1.672 1.676
Austria 1.654 1.642 1.640 1.632 1.634 1.612 1.596 1.586 1.579 1.539 1.532 1.538 1.516 1.501 1.492 1.477 1.488 1.487
Belgium i 1.595 1.588 1.583 1.578 1.573 1.565 1.572 1.577 1.570 1.548 1.546 1.560 1.560 1.558 1.555 1.545 1.546 ..
Canada 1.779 1.771 1.754 1.746 1.759 1.747 1.745 1.741 1.735 1.701 1.703 1.700 1.713 1.711 1.706 1.711 1.706 1.695
Chile 2.263 2.242 2.250 2.235 2.232 2.157 2.165 2.128 2.095 2.074 2.070 2.047 2.024 2.015 1.990 1.988 1.974 1.954
Czech
Republic i 1.896 1.818 1.816 1.806 1.817 1.817 1.799 1.784 1.790 1.779 1.800 1.806 1.776 1.763 1.777 1.756 1.778 1.776
Denmark 1.466 1.469 1.463 1.458 1.458 1.451 1.456 1.433 1.430 1.417 1.422 1.437 1.423 1.426 1.414 1.407 1.414 1.408
Estonia 1.932 1.925 1.927 1.932 1.940 1.962 1.954 1.952 1.922 1.789 1.831 1.874 1.842 1.822 1.816 1.809 1.812 1.813
Finland 1.636 1.618 1.609 1.601 1.603 1.594 1.590 1.588 1.582 1.560 1.566 1.561 1.550 1.540 1.537 1.537 1.535 1.531
France i 1.550 1.530 1.497 1.502 1.526 1.527 1.511 1.530 1.538 1.521 1.528 1.535 1.529 1.514 1.509 1.509 1.503 1.514
Germany 1.452 1.442 1.431 1.425 1.422 1.411 1.425 1.424 1.418 1.373 1.390 1.393 1.375 1.362 1.368 1.368 1.363 1.356
Greece 1.964 1.958 1.951 1.949 1.941 1.991 1.981 1.967 1.963 1.940 1.882 1.899 1.916 1.919 1.883 1.893 1.892 1.906
Hungary 1.845 1.809 1.820 1.795 1.802 1.803 1.800 1.795 1.798 1.781 1.777 1.770 1.750 1.745 1.752 1.749 1.759 1.740
Iceland .. .. .. .. .. .. .. .. 1.615 1.535 1.529 1.536 1.512 1.510 1.498 1.498 1.482 1.461
Ireland 1.826 1.818 1.800 1.783 1.772 1.780 1.776 1.763 1.743 1.713 1.702 1.702 1.707 1.720 1.731 1.741 1.739 1.738
Israel 2.017 1.979 1.993 1.974 1.942 1.931 1.919 1.931 1.929 1.927 1.918 1.920 1.910 1.867 1.853 1.858 1.889 1.885
Italy 1.851 1.838 1.827 1.816 1.815 1.812 1.813 1.818 1.807 1.776 1.777 1.773 1.734 1.720 1.717 1.718 1.724 1.723
Japan 1.821 1.809 1.798 1.799 1.787 1.775 1.784 1.785 1.771 1.714 1.733 1.728 1.745 1.734 1.729 1.719 1.714 1.710
Korea .. .. .. .. .. .. .. .. 2.209 2.160 2.146 2.119 2.103 2.093 2.067 2.084 2.071 2.024
Latvia 1.781 1.791 1.747 1.738 1.693 1.718 1.719 1.693 1.805 1.760 1.744 1.760 1.744 1.738 1.747 1.714 1.715 1.690
Lithuania 1.609 1.596 1.571 1.557 1.637 1.638 1.634 1.659 1.685 1.624 1.642 1.620 1.619 1.605 1.598 1.621 1.643 1.607
Luxembourg 1.603 1.585 1.581 1.579 1.578 1.550 1.552 1.566 1.567 1.517 1.517 1.515 1.508 1.503 1.508 1.521 1.519 1.518
Mexico 2.311 2.285 2.271 2.277 2.271 2.290 2.278 2.260 2.264 2.255 2.254 2.248 2.239 2.244 2.242 2.248 2.255 2.257
Netherlands 1.462 1.452 1.435 1.427 1.448 1.434 1.430 1.430 1.430 1.422 1.421 1.422 1.413 1.418 1.429 1.424 1.437 1.433
New Zealand 1.836 1.825 1.826 1.823 1.830 1.815 1.795 1.774 1.761 1.740 1.755 1.746 1.734 1.752 1.762 1.757 1.752 1.753
Norway 1.455 1.429 1.414 1.401 1.421 1.423 1.420 1.426 1.430 1.407 1.415 1.421 1.420 1.408 1.427 1.424 1.424 1.419
Poland 1.860 1.862 1.857 1.862 1.863 1.858 1.859 1.856 1.849 1.835 1.831 1.826 1.821 1.818 1.824 1.831 1.832 1.812
Portugal 1.751 1.736 1.730 1.723 1.729 1.731 1.720 1.736 1.724 1.724 1.726 1.705 1.689 1.698 1.705 1.713 1.716 1.718
Slovak
Republic 1.816 1.801 1.754 1.698 1.742 1.769 1.774 1.791 1.793 1.780 1.805 1.793 1.789 1.772 1.760 1.754 1.740 1.714
Slovenia 1.710 1.696 1.721 1.724 1.737 1.697 1.668 1.655 1.674 1.679 1.680 1.663 1.645 1.662 1.682 1.688 1.667 1.655
Spain 1.753 1.763 1.765 1.756 1.742 1.726 1.716 1.704 1.713 1.720 1.710 1.716 1.701 1.694 1.695 1.700 1.701 1.687
Sweden 1.483 1.461 1.440 1.428 1.450 1.449 1.444 1.455 1.460 1.453 1.476 1.474 1.461 1.453 1.453 1.454 1.465 1.453
Switzerland 1.713 1.673 1.651 1.665 1.695 1.690 1.679 1.669 1.659 1.651 1.624 1.619 1.603 1.583 1.575 1.589 1.590 1.570
Turkey i 1.937 1.942 1.943 1.943 1.918 1.936 1.944 1.911 1.900 1.881 1.877 1.864 1.855 1.832 1.832 1.832 .. ..
United
Kingdom 1.539 1.539 1.523 1.512 1.499 1.515 1.509 1.511 1.492 1.487 1.476 1.488 1.502 1.511 1.517 1.501 1.515 1.514
United States 1.832 1.811 1.806 1.796 1.798 1.794 1.797 1.796 1.787 1.762 1.773 1.780 1.783 1.782 1.784 1.785 1.781 1.780
OECD
countries 1.822 1.808 1.798 1.792 1.791 1.789 1.789 1.785 1.776 1.750 1.756 1.757 1.755 1.750 1.748 1.749 1.749 1.744
Costa Rica 2.362 2.329 2.357 2.350 2.369 2.352 2.360 2.387 2.392 2.348 2.243 2.285 2.233 2.141 2.122 2.148 2.205 2.179
Russian
Federation 1.982 1.980 1.982 1.993 1.993 1.989 1.998 1.999 1.997 1.974 1.976 1.979 1.982 1.980 1.985 1.978 1.974 1.980
 Întrebări:

• 1. Care este dimensiunea actuală a timpului liber în raport cu munca?

• 2. Comparați datele din tabel și identificați tendințele înregistrate la nivelul
bugetului de timp alocat muncii.
• 3. Analizați bugetul personal de timp alocat pentru muncă și identificați
eventualele modificări ale acestuia. Dar a timpului liber?
• 4. Există o întrepătrundere a celor două categorii de timp? Posibilitatea
lucrului de acasă sau din concediu determină schimbări majore asupra
percepției de timp liber?
• 5. În ce măsură creșterea sau descreșterea timpului liber afectează
organizatorii de animație sau agrement?
• 6. Prezentați importanța timpului liber în dezvoltarea ofertelor turistice.
• Agrement: plăcere, distracție
• Varietatea serviciilor de agrement se datorează multitudinii de forme sub care
se regăsește: sporturi, arte, jocuri, shopping, recreere etc.
• Agrementul determină numeroase modalități de petrecere a timpului liber,
regăsindu-se în unele cazuri ca și motorul de dezvoltare a destinației turistice
(Dridea, p. 19)

• Agrement negru: activitățile ce determină emoții puternice și o atitudine de

superioritate față de reglementările legale și morale (Dridea, p. 20) Adepții
acestui tip de agrement vizează mai degrabă desfășurarea unor activități
considerate tabu, de unde și dificultatea de a defini această tipologie
(consumul de droguri, excesul de băuturi alcoolice, violență, activități sexuale
etc) . Distracția de acest fel se află sub influența mass-mediei la nivel mondial,
în care se promovează constant imagini sugestive sau incitante. El determină
apariția unor forme particulare de turism precum turism sexual, pentru
consumul de stupefiante etc.

• Întrebări:

• 1. Analizați importanța serviciilor de agrement în dezvoltarea turismului.

• 2. Dați exemple în care agrementul turistic a generat o creștere substanțială a
circulației turistice într-o destinație.
• 3. Ce tipologie de servicii de agrement este mai atractivă pentru
 Organizaţia Mondială a
Turismului
•"Turismul se refera la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de un an și al cărei scop
principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de destinație ” (OMT, 2008, p.

11)

• Astfel, în Recomandările internaționale privind

statisticile de turism din anul 2008, turismul este
considerat un fenomen care desemnează
activitățile vizitatorilor și rolul lor în achiziția de
bunuri și servicii (sub aspectul cererii) şi ansamblul
activităților productive destinate în principal
satisfacerii nevoilor vizitatorilor (din punct de
vedere al ofertei). (OMT, 2008, p. 9).
Definiții utile în turism

Figura nr. 1: Clasificarea călătorilor conform OMT

Sursa: Adaptat după: OMT, 1997, p. 5
• călătorul = persoana care se deplasează între două sau mai
mult locații în orice scop și pentru orice perioadă.
• vizitatorul = ”un călător având o destinație principală în afara
mediului său obișnuit pentru o perioadă ce nu depășește un
an, pentru orice motive (afaceri, relaxare sau alte scopuri
personale) care nu sunt legate de exercitarea unei activități
remunerate în țara sau locul vizitat (ONU, 2010, p. 11).
• vizitatorii pot fi turiști sau excursioniști (fig. nr. 1), în funcție de
perioada petrecută în zona vizitată.
• Turistul (overnight visitor) este orice persoană care rămâne cel
puțin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private
la locul vizitat.
• Excursionistul (same day visitor-vizitatorul de o zi) este
vizitatorul care nu rămâne nici o noapte în zona/țara vizitată.
• Mediul obișnuit al unei persoane este definit ca fiind aria
geografică în care acea persoană trăiește și își desfășoară
activitățile cotidiene.

• Motivele principale ale călătoriei pot fi, conform clasificării

OMT:
• – motive personale
• - timp liber, relaxare, vacanță;
• - vizite la rude și prieteni;
• – educație și formare;
• – sănătate și îngrijiri medicale;
• – religie/pelerinaje;
• - cumpărături;
• – tranzit;
• – altele.
• 2. – afaceri și motive profesionale
• Sunt excluşi din categoria turiștilor și excursioniștilor,
după cum se observă, rezidenţii care se întorc
acasă, imigranţii, emigranţii (muncitorii temporari
care rămân mai puţin de un an în ţara de
destinaţie), soldaţii, persoanele care îşi schimbă
domiciliul, diplomaţii şi pasagerii aflaţi în tranzit.

• Sunt încluşi atât turiştii interni, cât şi cei externi.

 Forme de turism
• În funcție de țara de referință, există următoarele
forme de turism (OMT, 2008, p. 16):
• a. Turism intern (domestic) – include activitățile unui
vizitator în interiorul țării de referință, ca parte a unei
călătorii interne sau externe;
• b. Turism receptor (inbound tourism) – cuprinde
activitățile unui vizitator non-rezident în interiorul țării
de referință;
• c. Turism emițător (outbound tourism) – se referă la
activitățile unui rezident care călătorește în altă
țară decât cea de referință, ca parte a unei
călătorii în interiorul sau în afara țării.
 Forme de turism
• Formele de turism derivate din cele trei tipuri principale sunt:
• a. Turism interior – ce include turismul domestic (intern) și
turismul receptor, reprezentând activitățile rezidenților și non-
rezidenților în interiorul țării de referință ca parte a călătoriilor
interne sau internaționale;
• b. Turism național – reunește turismul intern (domestic) și
turismul emițător, adică activitățile vizitatorilor rezidenți în
interiorul și înafara țării de referință, ca parte a călătoriilor
interne și externe efectuate;
• c. Turism internațional – se referă la turismul receptor și
emițător, ceea ce înseamnă că sunt incluse aici activitățile
vizitatorilor rezidenți în afara țării de referință, ca parte a
călătoriilor interne și externe și cele ale non-rezidenților care
călătoresc în interiorul țării de referință, desfășurând activități
sub forma turismului receptor;
 Forme de turism
• Din punct de vedere geografic, pot exista ca forme de turism:
• - turism interregional - care cuprinde călătoriile în mai multe regiuni aflate în
aceeaşi provincie sau stat sau în ţări diferite;
• - turism intraregional - cuprinde călătoriile desfăşurate în interiorul unei regiuni.
• Conform OMT, regiunile sunt subdiviziuni geografice ale unui areal de mari
dimensiuni caracterizat prin elemente distincte (OMT, 1997, p. 7).
• În funcție de motivaţia de călătorie, există:
• - turism internaţional de vacanţă;
• - turism internațional medical;
• - turism internațional educațional;
• - turism internațional religios;
• - turism internațional cultural etc.
• În funcție de modul de comercializare a vacanțelor, există:
• turism internațional organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care includ
transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional semi-organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care
includ doar o parte dintre activități: transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional individual: turiștii achiziționează în mod individual fiecare dintre
serviciile de care au nevoie (transport, cazare, masă etc.) direct de la companiile
furnizoare (companii de transport+hoteluri+restaurant+alte servicii)
 Forme de turism
• În funcţie de mijlocul de transport folosit, turismul
internaţional poate fi:
• - feroviar;
• - rutier;
• - aerian;
• - naval.
• Din punct de vedere al gradului de mobilitate, se
întâlnesc:
• - turism internaţional itinerant;
• - turism internaţional de sejur;
• - turism internațional rezidenţial etc.
 Exercițiu: Ce fel de turist este?
Exemplu Ce fel de turist este?
Ioana pleacă în vacanță în Grecia. Ea locuiește în R M.
Costel și-a cumpărat o vacanță în Mamaia. El locuiește în Iași.
Manuel și Emilia vizitează Wales pentru o vacanță, ei locuind în
Spania. Ei și-au achiziționat cazare și transport, au plătit taxa de
participare la un curs de la un tur operator spaniol.
Eugen și Victoria merg la Paris pentru un week-end. Ei locuiesc in
România.
Mara este doctor și trebuie să participe la o conferință în Tenerife.
Suzana urmează să plece la New York pentru 2 zile și, în acest
scop, și-a făcut o rezervare pe siteul TAROM, iar pentru cazare-
direct pe site-ul hotelului Radisson.
Ianu intenționează să își viziteze părinții în Spania de crăciun.
Marcel vizitează Marea Britanie pentru a participa la un curs de
limbă engleză de 2 săptămâni.
Matei lucrează la Poliția de Frontieră și este detașat pentru o
perioadă de 2 săptămâni la frontiera sudică a Spaniei.
 Hospitality, turism,
leisure
• Cuvântul turism nu mai este folosit în practică în prezent
decât ca termen “etichetă” în ţările vestice. Două noi
noţiuni i-au luat locul: hospitality şi leisure.
• În ospitalitate (hospitality) se includ, conform
cercetătorului Vanhove, toate activităţile şi serviciile de
bază: hotelărie, restaurante, transport, agenturare etc.
• Leisure (petrecerea timpului liber) are un spectru mult
mai larg, de la agrementul clasic, la spectacole, artă
etc., dar şi organizarea mediului: activităţi coerente
care să transforme un spaţiu într-o destinaţie pentru
turism, de la facilităţi pentru "manifestări" până la
“ambient” (Vanhove, 2002).
 De ce este turismul o
industrie?
• Industria turismului reprezintă totalitatea afacerilor care furnizează
în mod direct bunuri și servicii pentru a facilita afacerile,
activitățile de plăcere și petrecere a timpului liber departe de
mediul obișnuit al călătorului (Tourism-Business-Toolkit-VOL1-
Chapter1.pdf)

• Depășește granițele sectoarelor convenționale din economie

• Utilizează input-uri de natură economică, socială, culturală, de
mediu;

• Probleme:
• - nu are funcția obișnuită de producție
• - nu se obțin output-uri fizice ce pot fi măsurate
• - are o structură ce include elemente reprezentative diferite de la
țară la țară (ex: în franța și Italia-restaurantele și locuri de
cumpărături sunt reprezentative, pe când în Marea Britanie-
cazarea de tip bed and breakfast în case în regim privat etc)
Sistemul de turism
Consumatorii Experiența de călătorie

Experiența pe care vizitatorii o au

Oamenii care doresc să pe parcursul călătoriei către
destinația a leasă
meargă în vacanță

Marketing/Promovare Experiența de vacanță

Cercetarea, dezvoltarea, evaluarea

și comunicarea cu consumatorul în Experiența pe care vizitatorul o are
vederea creșterii nivelului de la destinație
conștientizare și generării de
vânzări

Fig. Nr. 2: Sistemul de turism

Sursa: adaptat după Tourism-Business-Toolkit-VOL1-
Chapter1.pdf
Vizitatorii Cheltuieli Industria plătește Cine beneficiază
efectuate pentru…
pentru
În străinătate Petrol Cheltuieli administrative • Contabili • Camere de
Publicitate și promovare • Arhitecți Comerț
• Brutari • Bănci
Transport Bunuri de capital • Ingineri • Constructori
Comisioane • Grupuri culturale • Electricieni
• Artiști • Chimiști
Divertisment • Divertisment • Regizori de filme • Mecanici
• Mâncare și băuturi • Marketeri • Șoferi
• Gaz și electricitate • Lucrători în industrie • Piloți
• Servicii legale și • Dealeri marini • •• • Ambarcațiuni
Lucrători poștali • Stații de
profesionale
• Restaurante și cafenele benzină
Interstatal Evenimente • Agenți imobiliari • Agenți de
• Spălătorii turism
Cazare • Vânzări • Instalatori • Designeri
• Petrol • Retaileri
• Rate și dobânzi • Magazine
• Închirieri • Vânzători de suveniruri
• Reparații și mentenanță • Barmani
• Transport • Fermieri
• Salarii • Vinării

Cumpărături
Local Hrană
• Grădinari
Altele
 Componentele industriei
turismului (Verma)
I. Destinațiile turistice
➢ oficii de promovare guvernamentale
➢ oficii de promovare regionale
➢ Resorturi, centre convenționale
II. Transportatorii
➢ Aerieni
➢ Naționali
➢ Regionali
➢ Chartere
➢ Transporturi la sol
➢ Închirieri
➢ Transport auto/Autocar
➢ Căi ferate
Componentele industriei
turismului
III. Cazare
➢ Hoteluri
➢ Moteluri
➢ Resorturi
➢ Croaziere
IV. Atracțiile turistice
➢ Atracțiile
➢ Parcurile
➢ Muzeele
 Componentele industriei
turismului
V. Brokeri de turism:
➢ Agenții de turism
➢ Vânzători en gros
➢ Operaturi de tururi și curse charter
➢ Operatori la sol
➢ Companii de promovare

VI. Servicii legate de călătorie:

➢ Companii financiare (carduri de credit , cecuri de
călătorie, asigurări de călătorie)
➢ Publicații, cărți și ghiduri de călătorie
 Referințe
• Gee, Makens și Choy, (1989).

• Deefty Verma, 6 Major Components of the Tourism and Travel Industry,

http://www.shareyouressays.com/knowledge/6-major-components-of-the-tourism-and-
travel-industry/111179
• Dridea, C.R., Munca și timpul liber, https://www.ujmag.ro/economie/turism/agrementul-
si-animatia-in-turism-studii-de-caz/rasfoire/
• OECD, Average Annual Hours Actually Worked Per Worker,
https://stats.oecd.org/Index.aspx?DatasetCode=ANHRS#;
• What is the tourism industry? Vol. I: A giude to understanding the tourism industry,
https://www.destinationnsw.com.au/wp-content/uploads/2014/03/Tourism-Business-
Toolkit-VOL1-Chapter1.pdf
CEREREA DE
TURISM

ECTS
ANUL II
OBIECTIVE:

• Înțelegerea noțiunilor de cerere turistică,

producție turistică și consum
• Analiza factorilor de influență asupra cererii
de turism
• Elaborarea de studii privind modalități de
influențare a cererii de turism
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM

• toate elementele care induc şi limitează

volumul cererii populaţiei pentru vacanţă şi
călătorii;
• explică de ce populaţia din unele ţări are o
înclinaţie mai ridicată pentru participarea la
turism decât alta
• factorii ce determină cererea de turism ≠
motivaţia şi comportamentul
cumpărătorului
• Potrivit oamenilor de știință chinezi, clasificarea turismului
trebuie să fie compusă din mai multe nivele și să se realizeze în
concordanță cu teoria lui Maslow. Astfel, regasim următoarea
clasificare ierarhizată:
 Nivelul 1 (nevoi de bază) – turism peisagistic, care satisface
necesitățile turiștilor de cunoaștere a culturii și naturii;
 Nivelul 2 – cererea turiștilor este îndreptată spre satisfacerea
nevoilor de distracție;
 Nivelul 3 – include admirarea monumentelor turistice, odihna,
participarea la conferințe, expediții științifice;
 Nivelul 4 (nevoi de stimă): ??????????
 Nivelul 5 (nevoi de autorealizare): ??????????
 CONCEPTUL DE CERERE TURISTICĂ
• Cererea de turism:

TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE DORESC SĂ
ACHIZIȚIONEZE SERVICII DE
TURISM LA UN ANUMIT
MOMENT DAT ori  CONSUMUL TURISTIC:
•  TOTALITATEA PERSOANELOR CARE
Totalitatea persoanelor care ACHIZIȚIONEAZĂ EFECTIV SERVICII
călătoresc sau doresc să TURISTICE
călătorească, utilizând
facilitățile și serviciile  = CEREREA MANIFESTATĂ EFECTIV
turistice la locul în care
călătoresc.
 ABORDĂRI
• CEREREA EFECTIVĂ: • CEREREA POTENȚIALĂ:
TOTALITATEA PERSOANELOR TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE CĂLĂTORESC LA UN CARE AR CĂLĂTORI DACĂ AR FI
MOMENT DAT;
MOTIVATE;

• CEREREA AMÂNATĂ
• CEREREA SUPRIMATĂ:
• PERSOANELE CARE DORESC SĂ
CĂLĂTOREASCĂ, DAR CARE, DIN • PERSOANELE CARE NU DORESC
ANUMITE MOTIVE PERSONALE SĂ CĂLĂTOREASCĂ;
SAU DIN CAUZA LIPSEI OFERTEI,
NU PARTICIPĂ LA TURISM LA UN
MOMENT DAT
PROPENSITATEA PENTRU
CĂLĂTORIE
ÎNCLINAȚIE RIDICATĂ CĂTRE ÎNSCLINAȚIE SCĂZUTĂ
CĂLĂTORIE CĂTRE CĂLĂTORIE

Educație superioară Nivel scăzut al educației

Conștientizare înaltă Conștientizare scăzută
Venituri mai mari Venituri mici
Proprietar de mașină Nu dețin mașini în
Facilități mai bune de proprietate
călătorie Facilități reduse de călătorie
Rată bună de schimb Rată scăzută de schimb
Distanțe mai mici față de Distanță mare față de
locuri de călătorie locurile de vizitat
Cerere de turism activă

• se referă la numărul total de persoane care utilizează efectiv diferite produse turistice în
prezent, pe o anumită piață.

Cerere de turism potențială

• se referă la numărul total de persoane care în prezent nu utilizează niciun produs turistic, dar
poate utiliza sau călători în viitorul apropiat într-un anumit loc/piață.

Cerere de turism amânată

• se referă la toți acei indivizi care au potențial să călătorească, dar și-au amânat planul din
anumite motive. Aceste motive pot fi lipsa timpului liber, probleme de sănătate sau de familie.

Cerere de turism suprimată

• se referă la toți acei oameni, care pot călători, dar nu folosesc niciun produs turistic din cauza
lipsei de motivație și informație suficientă. Această cerere poate fi transformată în cerere activă
printr-o varietate de eforturi motivaționale.

Cerere de turism viitoare

• se referă la cerințele diferitelor produse turistice în viitorul apropiat. Poate crește sau scădea în
funcție de schimbări în stilul de viață al oamenilor.

Cerere de turism creativă

• se referă la cerința de noi tipuri de produse turistice cu multe aspecte creative. Poate implica
noi tendințe turistice și explorarea și dezvoltarea de noi destinații turistice.
ABORDĂRI ALE CERERII DE TURISM

• Economiști: măsurarea cererii sub raport monetar,

al încasărilor, cheltuielilor, prețurilor etc;

• Psihologi: abordare sub aspectul motivației,

comportamentului, personalității, mediului

• Geografii: cererea bazată pe granițe geografice,

demografice.
 CONCEPTE COMPLEMENTARE:

• motivaţia turistică= factorii interni care

acţionează asupra indivizilor, exprimaţi sub
forma nevoilor, dorinţelor care influenţează
alegerile pentru turism

• comportamentul consumatorului =
de ce şi cum aleg consumatorii destinaţiile
de vacanţă, modul în care procesele
psihologice interne influenţează indivizii în
alegerea dintre diferitele destinaţii şi tipuri
de produse Sursa: http://www.tion.ro/top-25-cele-mai-populare-desti
turistice-din-lume/1544263
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM
• factori economici
• preţuri comparative
• factori demografici
• factori geografici
• atitudini socio-culturale faţă de turism
• mobilitatea
• guvernul / legislaţia
• comunicaţiile media
• tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
• oferta de produse şi volumul ei
1. FACTORII ECONOMICI

• A.Venitul populaţiei
-venitul pe care îl are la dispoziţie populaţia pentru a-l cheltui în
turism
1990:
- 30 de ţări generau 90% din cererea de turism la nivel mondial,
- primele 10 ţări deţineau cca 2/3 din cheltuielile turistice la nivel
Mondial
- 2018: China deținea 1/5 din totalitatea turiștilor care
vizitează alte țări;
1. FACTORII ECONOMICI

• Venitul populaţiei – măsurat prin:

- produsul intern brut / locuitor,
- venitul personal
- venitul disponibil
- venitul suplimentar (venitul care rămâne după ce au fost
scăzute toate cheltuielile necesare – cel mai adecvat, însă
nu există date pentru a-l măsura (ex: creşterea benzinei –
presiune asupra v.s., la fel ca şi turismul)
1. FACTORII ECONOMICI

• elasticitatea venitului = modificarea relativă a cererii de turism la o

modificare relativă a venitului
• turismul emiţător: venitul creşte cu 1 procent, cererea de turism
creşte cu mai mult de 1 procent.
 1. FACTORII ECONOMICI
• B. timpul disponibil
• - bogăţia în bani / lipsa timpului şi bogăţia în
timp / sărăcia în bani
- economiile dezvoltate: patru până la şase
concedii plătite pe an angajaţilor; vârsta de pensionare
- tendinţa de creştere a cererii de turism (în
special a celei de-a doua vacanţe)
- în ultimii anii, utilitatea marginală a scăzut
- economiile în curs de dezvoltare: element
important (ex.: China)
 NUMĂRUL ZILELOR DE
CONCEDIU
Țara Nr mediu al zilelor libere
Finlanda 44
Lituania 40
Italia 42
Franța 40
Germania 35
Brazilia 34
UK 28
Canada 26
Coreea, Japonia 25
US 13
Bulgaria 32
România 28
Sursa: Mercer Human Resource Consulting,
 1. FACTORII ECONOMICI
• C. Preţul
• C.1. elasticitatea (clasică) în funcţie de preţ (-1):
când preţul unui produs turistic pentru o destinaţie
creşte cu un procent, cererea pentru acea destinaţie
scade cu aproximativ un procent.
• elasticitatea încrucişată = dependenţa cererii de
turism de preţul unui produs concurent sau
complementar (ex: o nouă maşină etc)
1. FACTORII ECONOMICI

• elasticitatea încrucişată = răspunsul cererii pentru un bun la

schimbările în preţul unui alt bun. Ex: creşterea preţului cu 10%
în Spania poate duce la creşterea cererii pentru un produs similar din
Italia cu 7% (elasticitatea încrucişată este de 0.7).
• C.2. rata de schimb valutar între monedele ţărilor
 2. FACTORII DEMOGRAFICI
• volumul sau mărimea şi creşterea populaţiei în
pieţele generatoare de turism.
• îmbătrânirea populaţiei
– Oportunităţi: un nou segment al pieţei turistice (segment dispunând de banii şi
timpul necesare pentru a călători, având şi experienţă în domeniul vacanţelor)
– Ameninţări: declinul unor segmente ale pieţei
• mărimea familiilor
• Divorţurile
• Stadiul ciclului de viață al familiei
3. FACTORI GEOGRAFICI

• Middleton (2001): clima, urbanizarea etc sunt puţin

importanţi; în viitorul apropiat oraşele şi metropolele
vor reprezenta magneţi pentru şederea modernă şi
turismul de o zi.
• Oraşele mari - generatoare de turişti (care merg la
mare, parcuri tematice, etc) la distanţe accesibile;
- atractive pentru turişti prin moştenirea
culturală pe care o au (Praga, St Petersburg, Paris,
Barcelona) şi atrag milioane de vizitatori anual.
 4. FACTORII SOCIO-
CULTURALI
• locuitorii din ţările nordice consideră că şederea pe plajele însorite are
efecte terapeutice
• oamenii de ştiinţă - efectele nocive ale expunerii la soare pentru perioade
mari de timp
• rezultatul - schimbarea modelului de vacanţă al multor oameni sau cel puţin
comportamentul turiştilor faţă de destinaţiile de vacanţă însorite.
 GUVERNUL / LEGISLAŢIA

• Intervenţiile statului ce privesc turismul- domenii:

– garantarea concurenţei oneste între competitori
– protecţia consumatorului
– programul şcolilor
– formalităţile la frontieră pentru călătorii internaţionali (ex:Acordul Schegen)
– mediul şi dezvoltarea durabilă
• reglementările în domeniul transportului, tour-
operatorilor
COMUNICAŢIILE MASS-
MEDIA
• - TV
• - DVD-uri
• - Radio
• - internetul
• - ziare, reviste, ghiduri
 FACTORI CE ȚIN DE
DESTINAȚIA TURISTICĂ
• Imaginea: organică și indusă
• Promovarea: canale de promovare, conștientizarea, afacerile
• Tehnologia și dezvoltarea
• Tehnologiile de comunicații
• Nivelul de dezvoltare
• Credibilitatea
• Sănătatea și securitatea
• Atracțiile și evenimentele
• Calitatea produsului turistic
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• A. Globalizarea - trei elemente:
- factorul geografic : „mondializarea” turismului
sau extinderea lui la nivel global (care acoperă
călătoria intra şi inter-regională); convergenţă a
gusturilor la nivel mondial, a preferinţelor privind
produsele şi stilul de viaţă;
- creşterea standardizării şi omogenizării
pieţelor (un trend spre preferinţe similare ale
clienţilor din întreaga lume)
- existenţa unor practici internaţionale similare,
ca sistemele de distribuţie, marketing, dezvoltarea
producţiei
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• creşterea fluxurilor inter-regionale, însă modul în care vor fi
împărţite duc la inegalităţi foarte mari. Astfel, unele regiuni vor fi
primitoare de turişti cu o rată în creştere a numărului sosirilor, pe
când altele – cu o rată în scădere, conform previziunilor WTO (1998),
prezentate în tabelul de mai jos.
 CREŞTEREA FLUXURILOR SOSIRILOR DE
TURIŞTI PE REGIUNI, ÎN ANII 1995 ŞI 2020

Regiuni 1995 2020

Africa 42 36
Americile 23 38
Asia de Est şi Pacificul 21 17
Europa 12 15
Orientul Mijlociu 58 63
Asia de Sud 76 86
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• B. fragmentarea concediilor anuale
• C. atenţia crescută la mediu şi creşterea rolului eco-turismului
• - oportunităţi ţărilor în curs de dezvoltare
• - unele destinaţii sau regiuni au cazut deja victime supra-dezvoltării şi
sunt refuzate, ca urmare, de către turişti, ca o consecinţă a acestei
mutaţii.
 TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• D. Schimbarea valorilor oamenilor
Aspecte:
- importanţa acordată naturii
- căutarea realului şi autenticului de către oameni
- creşterea rolul individualizării : un consumator –
inlocuit cu “acest” consumator
- moda turismului pentru soare a devenit fadă –
NEVOIA de turism “SOARE PLUS” (soare plus natură,
plus pescuit, plus spa)
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• - căutarea a ceva diferit: călătorii doresc să experimenteze ceea ce
nu a fost experimentat, să vadă ceea ce nu a fost văzut, să-şi creeze
impresii despre noi culturi şi un nou orizont.
 TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• E. Schimbările în stilul de viaţă

• Epoca industrială: populaţia „trăia pentru a munci”

• dar după două decenii - „muncea pentru a trăi”.
• motivaţiile pentru a călători: de la „recuperare,
odihnă, lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva
diferit, distracţie, schimbare, a fi activ”
• Stilul de viaţă „sănătos” - o altă tendinţă
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile pentru a călători s-au schimbat, de la „recuperare, odihnă,
lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva diferit, distracţie,
schimbare, a fi activ”. Astăzi, se manifestă cea de-a treia fază, descrisă
ca dorinţa de a experimenta „o nouă unitate a vieţii de zi cu zi”. În
această fază polaritatea muncă – timp liber a fost redusă.
•
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile de vacanţă ale acestui grup includ:
– a-şi lărgi orizonturile
– a învăţa ceva nou
– a încuraja introspecţia şi comunicarea cu alţi oameni
– a descoperi lucruri simple în viaţă şi în natură
– a fi creativ şi deschis
– a experimenta şi a-şi asuma riscuri.
TENDINŢE ALE CERERII TURISTICE
• F. Mai mulţi turişti independenţi, ca o
contrapondere la turismul de masă
Turismul fordian Noua generatie a
turismului
Soare Motivaţii complexe
„Masificare” Individualism
Lipsa criteriilor proprii Aşteptări ridicate
ale turiştilor
Pieţe nediferenţiate Pieţe diferenţiate
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• G. Noi tipuri de vacanţe

• creşterea interesului pentru concedii destinate

sportului sau altor hobby-uri;
• turismul urban;
• natură, sănătate,
• cultură,
• aventură şi limbaj de vacanţă; a doua locuinţă etc.
• elemente: divertisment, emoţie şi educaţie.
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• H. Creşterea calităţii cerute de către consumatori
• Atracţia pentru viaţa la ţară, vacanţe liniştite, cele care acordă
atenţie mediului şi sănătăţii, vizitele în oraşele culturale = tendinţele
dominante în ceea ce priveşte turismul.

• I.Vacanţieri mai experimentaţi şi mai educaţi

TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• Turişti mai experimentaţi:
• - o creştere a cererii pentru varietate
• - a dorinţă mai mare de comunicare şi atenţie personală în timpul
vacanţei
• - nevoia unei varietăţi mai mari şi posibilitatea de a alege
• - mai multă activitate şi aventură.
• J.Turişti mult mai flexibili
TENDINȚE ALE TURISMULUI
-STUDIU SUA -
• 1. creșterea continuă a cererii turistice (4-5% anual)
• 2. Lipsa timpului liber: more to do-less time to do it (80% dintre
bărbați, 60% dintre femeile americane muncesc mai mult de 40
ore/săptămână)
• 3. scăderea încrederii și luarea cu dificultate a deciziilor de consum (o
scădere la 100 în 1985 la 58 în 2010; maxim 144.7 în 2000)
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 4. Costul petrolului
• 5. Frustrarea cu privire la raportul preț - calitate globală a vacanței
• 6. Internetul – sursa principală în planificarea călătoriilor și
achiziționarea de vacanțe
7. Călătoriile de afaceri – creștere redusă și atenția la volumul
cheltuielilor (videoconferințe+teleconferințe)
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 8. Geoturism: turismul care susține sau mărește caracterul geografic al

destinației
• - turismul rural, istoric, cultural (bazat pe resurse naturale)
• 9. Problema generațiilor

• A. Generația tăcută/Maturii:
• creșterea nr persoanelor de peste 65 ani: mai puține cheltuieli,
valoare, lux, împlinire, confort
 TENDINȚE ALE TURISMULUI
• Generația X – retragerea
• Generația Y: sclavii screen-ului
• Tind să rămână acasă, preferă să își petreacă timpul cu
electronicele
• Mai mulți tineri călătoresc mai mult, preferă vacanțe
mai scumpe, utilizează noile tehnologii, noi experiențe
• Generația M – multitasking and mobile
• Au crescut cu ipod, telefoane mobile, mesaje text;
doresc să reinventeze călătoria
TENDINȚE ALE TURISMULUI

• 9. – orientare spre facilități

• - comunicarea – planifică instant experiențele, caută ”ceva de făcut”
• 10. Călătorii în scopul reunirilor de familie
• 11. Călătorii în scop sportiv ale tinerilor

• Turism spațial
• https://www.youtube.com/watch?v=w6J7FteaW2Q
 EUROPA IN 2014
• În unele state membre ale UE, peste 50% din numărul total de călătorii
turistice efectuate în 2014 - către destinații din străinătate Luxemburg,
Belgia, Malta și Slovenia (+Elveția). Mai puțin de 10 % dintre călătoriile
efectuate de rezidenții din România, Spania și Portugalia au fost în
străinătate.
• Influențate de mărimea statului, cât și de situarea sa geografică (în ceea
ce privește rezidenții țărilor mai mici și ai celor situate în partea de nord a
Europei, s-a înregistrat o tendință mai accentuată de a călători în
străinătate).
• În anul 2016:
• - media UE: aproximativ 4 călătorii
• - cel putin jumătate dintre cetățeni: măcar o călătorie internă (50,5%
• - cel puțin 1/3 – o călătorie în străinătate (32.5%)
• - cel puțin 1/5 – o călătorie în țară+ 1 călătorie în străinătate (20,4%);
EUROPA

• Cca 61,1 % din populația UE-28 în vârstă de cel puțin 15 ani a

participat la activități de turism în interes personal în 2012 , mai
precis a efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes
personal pe parcursul anului. (62,3% în anul 2016)
• diferențe mari între statele membre ale UE, întrucât rata
participării a variat de la 25,1 % în România (date pentru 2013)
la 88,5 % în Finlanda (24% în anul 2016 și, respectiv, 91,4%)
PARTICIPAREA LA TURISM ÎN ȚĂRILE UE
- ANUL 2016-
• Numărul de călătorii efectuate de rezidenții din țările UE în anul 2016
• În patru dintre statele membre, mai mult de 8 din 10 persoane au efectuat măcar o călătorie în scop
personal în anul 2016.
• FINLANDA: 91,4%
• OLANDA: 85,3%
• CEHIA: 80,8%
• În altele, mai puțin de jumătate dintre rezidenți au efectuat o astfel de călătorie:
• România: 24%
• Portugalia: 25,6%
• Bulgaria: 29.8%
• Italia: 41,9%
• Croația: 44%
• Germania+Franța+Marea Britanie au furnizat, împreună, aproape jumătate din nr de turiști
europeni (47,2%)
• Cel mai mult călătoresc în străinătate cetățenii din Luxemburg și Elveția

Exercițiu
• 1. Care credeți că sunt motivele acestei distribuții a nr de călătorii?

Sursa: European Comission, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Tourism_statistics_-
_participation_in_tourism#Tourism_trips_by_EU_resident:_from_91.4.25_in_Finland_to_24.0.25_in_Rom
ania, accesată în martie 2019;
EXERCIȚIU:
• Comentați distribuția
turiștilor pe vârste și cauze
(graficul alăturat)

• Care credeți că sunt factorii

ce contribuie la creșterea
mobilității cetățenilor
EXERCIȚIU

• Scrieți un eseu cu privire la cererea de turism în spațiu.

• Eseul nu trebuie sa aiba mai mult de 10 randuri!
OFERTA DE
TURISM
ECTS, ANUL II
 Componentele sistemului de
turism
CEREREA LA COMPONENTELE OFERTA LA
DESTINAŢIE DE LEGĂTURĂ DESTINAȚIE

• Factori determinanţi Transportul Atracţiile

• Motivaţiile Intermediarii călătoriilor

Servicii/facilităţi

• Comportamentul Intermediarii de marketing

Consumatorului Infrastructura
Componentele sistemului de
turism
• Ofertanţii - legaţi de turişti prin intermediul
marketingului turistic (tour-operatorii,
comerţul cu amănuntul, întâlniri cu planificatorii
etc) şi al celor care facilitează aceste relaţii, care
asigură funcţionarea eficientă a sistemului de
turism (ex: fluxul de informaţii, marketingul,
banii, cunoştinţele).
• alte elemente de legătură: diferitele modalităţi
de transport.
Regiunea de origine a Destinația turiștilor
turiștilor Transport

TURIST Cerere PRODUS TURISTIC OFERTANT

CAZARE

SERVICII ASOCIATE

STATUL ONG-uri TOUR OPERATORI SERVICII GHIZI DE

TURISM+ȘOFERI

Componentele activităților de turism

Sursa: https://www.slideshare.net/chinmoysaikia779/determinants-of-demand-and-
supply-in-tourism
Componentele ofertei de turism
Resurse
Resurse antroprice: de
naturale bază, în scop
turistic, oamenii

Produsul
turistic = o
combinație Oferta de Infrastructura
a turism
diferitelor
elemente

Cultura și
Suprastructura
ospitalitatea
 Componentele sistemului de
turism
• Oferta de turism = în termeni clasici, cantitatea
de bunuri şi servicii turistice care poate fi
vândută pe piaţă la un moment dat.

• Totalitatea bunurilor și serviciilor de care se

bucură sau pe le cumpără vizitatorii și care sunt
ocazionate de vizitatori sau călători
(https://www.slideshare.net/chinmoysaikia779/determinants-of-demand-and-supply-in-tourism)

• Ofertanţii furnizează elementele de bază care

formează împreună experienţa de ansamblu a
vizitatorului.
Componentele sistemului de
turism
• Oferta de turism este un produs
compozit ce include transport, cazare,
catering, resurse naturale,
divertisment și alte facilități și servicii,
cum ar fi bănci, magazine,
touroperatori și agenții de turism.
Componentele ofertei de
turism
• 1. Atracţiile - trei grupe majore:
• 1.1. Atracţiile naturale de bază: climă, floră,
faună, plaje, munţi, lacuri, peisajele,
cascadele, etc.
• 1.2. Atracţiile antropice de bază:
construcţiile, atracţiile culturale, atracţiile
sociale

• 1.3. Atracţiile construite în scop turistic:

parcuri tematice, pârtii de ski, festivaluri,
evenimente, spa etc.
Atracţiile antropice de bază
• 1. Construcţiile
• arhitectura (clădiri istorice şi moderne)
• catedrale, biserici, moschee
• mănăstiri
• monumente
• castele
• locuri de promenadă
• situri arheologice
• parcuri naturale
• parcuri acoperite
• grădini şi parcuri
2. Atracţiile culturale
• muzee
• teatre şi sporturi
• artă şi meşteşuguri
• religie
• istorie
• folclor
• carnavaluri şi alte tipuri de divertisment
• festivaluri
3. Atracţiile sociale și de ospitalitate
• modul de viaţă al populaţiei la destinaţie
• grupurile etnice
• limba
• prietenie, curtoazie, interesul și dorința sinceră de a servi turiștii

• Atracţiile cu scop turistic (suprastructura) au fost construite sau

prevăzute în special pentru a atrage turiştii la o anumită destinaţie.
Ele includ:
• parcuri tematice
• pârtii de ski
• atracţii marine
• festivaluri
• evenimente
• spa
•
Clasificarea atracţiilor turistice
• În raport cu scopul - trei grupe principale
(Vanhove, 2005, p. 77):
• „atracţii pentru şedere de lungă durată”, care
au abilitatea de a atrage oamenii către o
destinaţie pentru mai multe zile. Astfel,
destinaţiile de munte, spre exemplu, trebuie să îi
determine pe turişti să rămână pentru o
perioadă mai lungă de timp, prin varietatea şi
frumuseţea lor.
Clasificarea atracţiilor turistice
• „Atracţiile pentru circuite turistice” : o combinaţie din mai
multe atracţii – nu neapărat necesare în acelaşi timp – din
diferite locaţii. Exemplele considerate tipice includ Grecia
Antică, Egiptul istoric, oraşele italiene „de artă”, turul
„cireşilor înfloriţi” al Japoniei, tururile de tip croazieră şi
multe altele.

• Atracţiile ce se constituie în destinaţii de „tip escală” =

locuri interesante de vizitat în drumul spre o altă destinaţie.
Valea Loirei poate constitui o escală în drumul către Paris
ca destinaţie principală.
Componentele ofertei de
turism
• 2. serviciile/facilităţile turistice
• - o condiţie strict necesară pentru a-i servi pe turişti
departe de casă.
• - sprijină mai mult dezvoltarea turismului decât să-l
inducă (Hotelul nu creează turismul - K. Krapf) unul
dintre pionierii cercetărilor de turism.
 Componentele ofertei de
turism
• 2.1. sectorul de cazare
• - disponibilitatea într-o cantitate şi la o calitate suficiente pentru a
acoperi cererea turiştilor care sosesc la destinaţie
• Structuri de cazare:
• - comerciale (hoteluri, moteluri, hoteluri pentru tineret, bed-and-
breakfest, vase de croazieră, ferme agroturistice, campinguri,
apartamente/case de închiriat şi case de vacanţă)
• - necomerciale (cea de-a doua locuinţă, case mobile, vizite la rude şi
prieteni, scheme de schimburi de case).
• - pot fi subdivizate în clase bazate pe calitate, facilităţi şi servicii
disponibile (sisteme de clasificare a hotelurilor)
 Componentele ofertei de
turism
• 2.2. structuri de servire a mesei
• restaurante, cafenele,baruri etc.
• Cazarea şi masa – peste 40% a cheltuielilor turistice.

• 2.3. alte facilităţi:

• magazine, servicii de sănătate, farmacii, bănci, coafor, teatre,
cazinouri, cinema, garaje, servicii sportive şi de recreere etc., - servesc
atât turiştii, cât şi rezidenţii la destinaţie.
Componentele ofertei de turism
• 2.4. Transporturile
• Reprezintă un sector foarte important, întrucât fără el
nu poate fi pusă în valoare oferta de turism
• - transport aerian
• - transport rutier
• - transport căi ferate
• - transport naval
Componentele ofertei de
turism
• 3. Infrastructura
• -3.1. infrastructura de transport la
destinaţie (drumurile, autostrăzile, serviciile
de transport turistic, aeroporturi, terminale
pentru croaziere, hub-uri, reţeaua de
transport local, taxi şi facilităţi de parcare
• -3.2. utilităţile publice: electricitate,
furnizori de apă, sănătate, reţele de
comunicaţii, canalizare etc.
• - furnizoare de cheltuieli şi nu de încasări
 Componentele ofertei de turism
Stadiul Oferta Cererea

1.Introducerea/ 1. Demararea investiţiilor 1. Noi destinaţii la

lansarea/explorarea în structuri de cazare şi modă
facilităţi
2. Creşterea/ 2. Mai mulţi oameni
dezvoltarea 2. Creşterea investiţiilor interesaţi
3. Maturitatea
3. Supra-oferta 3. Număr maxim de
vizitatori
4. Saturarea/
4-5Oferte speciale pentru 4. Schimbări în cererea
Stagnarea originală
unii vizitatori

5. Declinul 5. Declinul cererii

 Activități pe care turiștii europeni doresc să
le realizeze
Activități Procent din răspunsuri

Să ia masa la restuarant 86,2%

Să meargă la cumpărături 76,9%

Să viziteze un sit istoric 67,5%

Să viziteze un oraș mai mic 58,6%

Să viziteze orașul 51,8%

Să facă un tur la țară 47%

Să viziteze muzee și galerii 40,1%

Activități vizate Procent dintre răspunsuri

Să viziteze un sit cultural 38,3%

Să meargă la un club de noapte/să danseze 21,4%

Să participe la un tur ghidat 21,0%

Să meargă laa un concert/ 20,2%

Să viziteze un sit cultural etnic 13,3%

Să participe la spoturi acvatice/subacvatice 10,7%

Să viziteze un sit de divertisment 8,1%

Sursa:
https://slideplayer.com/slide/534292
1/, accesat în martie 2019
Planificarea destinației turistice
a. Resursele/atracțiile naturale și antropice
disponibile
b. Disponibilitatea fondurilor pentru
investiții
c. O forță de muncă bine calificată
d. O politică guvernamentală ce sprijină
turismul
e. Accesibilitatea destinației
f. Prezența serviciilor și facilităților
suplimentare și a infrastructurii

Sursa foto: google.com/pictures

Tendinţe ale ofertei turistice

• Existenţa a tot mai multe destinaţii turistice la nivel

internaţional: deplasarea turiștilor către zonele
emergente (previziuni: 58% dintre sosirile de turiști
în anul 2030)
• În TOP 20 de destinații turistice (2015), 10 sunt orașe
din Orientul Mijlociu și Asia
• Mişcarea de concentrare din sectorul turismului (în
toate aspectele ofertei)
• Mutaţii în sectorul hotelier(francising-ul, lanţurile
hoteliere, contractul de management, consorţiile)
• Branding-ul
• Poziţionarea şi branding-ul - strâns legate una de alta, iar oferta
turistică trebuie să corespundă acestora.
• Poziţionarea: definirea modului în care o firmă de turism, o destinaţie
sau o ţară este văzută pe piaţa de turism, în termeni de beneficii în
comparaţie cu alţă competitori dintre care consumatorii pot alege. În
acest fel, firma sau destinaţia caută să-şi proiecteze această poziţie pe
piaţă prin dezvoltarea unui brand puternic şi distinctiv.
• Branding: nume, logo, simboluri sau alte semne grafice care identifică şi
diferenţiează firma (hotelul, destinaţia, ţara).
• Ex: unele ţări sunt asociate cu „calitatea serviciilor turistice”, altele –
cu plajele însorite (Tunisia etc), unele ţări şi-au creat un brand de ţară a
turismului de aventură (Islanda), Egiptul este asociat cu istoria, Israelul
cu religia creştină, Franţa cu tradiţia, romantismul, leagăn al culturii etc.
• ROMÂNIA (2019): https://www.youtube.com/watch?v=j-QblDpVC7o
 Tendinţe ale ofertei turistice
• Evoluţia tehnologică: transportul şi telecomunicaţiile,
internetul
• - necesare pentru a accesa consumatorii din generația
Milleniam (Y)
• - digitalizarea turismului
Noi tipuri de structuri de cazare şi atracţii – împărţirea
timpului, croazierele, vacanţele inclusive la ţară şi parcurile
tematice.
https://www.youtube.com/watch?v=UUTxaUdKo7M
https://www.youtube.com/watch?v=YsLk5dEhh40
https://www.youtube.com/watch?v=bU5DwiZ6RX0
https://www.youtube.com/watch?v=0rtlyvBWrqY
https://www.youtube.com/watch?v=xudplVZgGV0
Tendințe ale ofertei de turism
• Nevoia de a asigura securitatea și prevenirea actelor
teroriste, care s-au manifestat în tot mai multe țăr-
destinații turistice foarte atractive (Paris, Nice etc)

• Integrarea tendinței de creștere a preocupărilor

pentru stilul de viață sănătos

• Sustenabilitatea turismului
FORME DE TURISM. DESTINAȚII
TURISTICE ȘI MOTIVAȚII
ECTS II
2022-2023
1.TURISMUL SUMBRU (DARK TOURISM)
• În literatura străină: thanatourism, grief tourism,
fright tourism, morbid tourism, black tourism,
horror tourism, tragedy tourism, disaster tourism
etc.
• Termenul dark tourism – introdus în 1996 –
Malcom Foley și John Lennon
• Factorii care influențează dezvoltarea turismului
sumbru (Hovi, 2013):
▫ Timpul
 Evenimente sumbre care s-au întâmplat, care pot fi
validate de cei care sunt încă în viață și care trezesc
empatie
▫ Media
 Știri, filme, cărți
▫ Cultura
 Etnocentrică
Tipologia ofertelor pentru destinații dark
Tipul de destinație dark Descriere

• Fabrici de distracție • Locuri de divertisment care prezintă moartea

dark reală sau fictivă și evenimente macabre in
conformitate cu etica comercială (ex.London
Dungeon https://youtu.be/vJsqglljWa0 )
• Produse turistice legate de moarte cu mesaj
• Expoziții dark comemorativ, educațional și reflexiv (ex.
Catacombe dei Cappuici – Palermo)
• Foste închisori, instanțe de judecată (ex.
• Temnițe dark Alcatraz, Robben Island)
• Cimitire • Importante moșteniri culturale (ex.cimitirul
parizian Pierre Lachaise –aprox. 2mil. de
vizitatori/an)
• Altare dark • Locuri în care au murit personalități (ex.porțile
de la Kensington Palace – Diana prințesa de
Wales a fost ucisă în 1997; Ground Zero)
• Locuri de conflict dark • Legate de tema războiului – au accent
comemorativ educațional, se bazează pe
ideologii politice puternice
• Spun poveștile teribile ale suferinței umane (ex.
• Lagăre dark ale Auschwitz-Birkenau)
genocidelor
Spectrul turismului dark: perceperea caracteristicilor produselor
turismului sumbru prin prisma paradigmei ”întunecat-luminos”
Stone (2010)
• Influență politică și ideologie • Influență politică și ideologie
mare mică
• Locuri asociate cu moartea și
• Locuri ale morții și suferinței suferința
Darkest – Darker – Dark – Light – Lighter – Lightest

• Orientare educațională • Orientare spre distracție

• Centrare istorică
(conservare/comemorare)
• Furnizarea autenticității și
interpretarea produsului
• Autenticitatea locației
• Durata scurtă a evenimentului
• Oferta neintenționată
• Mai puțină infrastructură
turistică
• Centrare patrimonială
(comercial/romantism)
• Furnizarea neautenticității și
interpretarea produsului
• Neautenticitatea locației
• Durata lungă a evenimentului
• Oferta intenționată
• Infrastructura turistică mai
bună
 Mass-media ca mediator pentru vizitarea
destinațiilor pentru turismul dark (Yuill, 2003)
Factori stimulatori
• Patrimoniu
• Istoria
• Vina
• Curiozitatea
• Moartea ca fenomen
• Nostalgia

Vizitatori Mass-media Destinații de tip dark

Factori rezultați
• Educația
• Comemorarea
• Artefacte
• Sacralizarea locurilor
Motivațiile turiștilor pentru vizitarea destinațiilor
turistice dark
• Motivațiile (în turism) sunt acei factori care îl fac pe turist să
cumpere un produs sau serviciu particular (Swarbrooke &
Horner, 2007).
• Practicarea și dezvoltarea turismului sumbru:
▫ Permite ca fenomene sumbre să fie aduse în spațiul public
▫ Poate ajuta la neutralizarea socială a aspectelor sumbre legate de
moarte pentru turistul individual
▫ Oferă oportunitatea de a contempla moartea și mortalitatea
▫ Turiștii pot experimenta moartea și pot fi speriați într-un mediu
sigur
• Motive și interese: autenticitate, căutarea noutății, nostalgia,
aventura, educarea, amintirea, artefactele, curiozitate,
contemplare, sacralizare a ceea ce se vede, încadrarea
evenimentului istoric și elevație, consacrare, reproducerea
mecanică a ceea ce se vizitează
• Experiența vizitării poate fi informativă, emoțională,
surprinzătoare și chiar șocantă.
• https://www.dark-tourism.com/index.php/18-main-
menus/mainmenussubpages/616-list-of-top-20-dark-tourism-
destinations
2. TURISMUL DE SĂNĂTATE ȘI WELLNESS
• Turismul de sănătate reprezintă furnizarea unor
facilități de sănătate care utilizează resursele
naturale ale țării, în special apele minerale și
clima (IUTO – Uniunea Internațională a
Organizațiilor Turistice, 1973)
• Hall (2003): un fenomen comercial al societății
industriale, care implică o persoană care
călătorește peste noapte, departe de locul de
reședință, pentru beneficiul expres de menținere
sau îmbunătățirea stării de sănătate, precum și a
sprijini și promova amenajări și destinații care
caută să ofere astfel de beneficii
 TURISMUL DE SĂNĂTATE
TURISMUL MEDICAL TURISMUL DE WELLNESS
(chirurgical, terapeutic) (odihnă, relaxare, recreere)
• Cure profilactice • Turism de spa
secundare – medical spa ▫ cure profilactice primare
▫ 7-14 zile (destination spa)
• Cure balneo-climatice ▫ Sport și fitness (day spa)
terapeutice • Yoga și meditație
TURISMUL
▫ 10-18 zile (destination spa)
BALNEAR
• Cure de recuperare (holistic) • Cure de înfrumusețare (day
medicală spa)
▫ 14-21 zile

Wellness = well-being (stare de bine)+fitness (a fi în formă)

Wellness=sănătate fizică și psihică; înglobează toate tratamentele
pentru diverse probleme de sănătate, activități de relaxare și SPA
Principalele definiții ale turismului de wellness pe
plan internațional
ȚARA DEFINIRE
• Australia • Suma tuturor relațiilor rezultate dintr-o călătorie a
oamenilor al căror principal motiv este de a menține
sau a promova sănătatea și bunăstarea și care rămân
cel puțin o noapte în cadrul unei structuri și care este
special concepută pentru a spori bunăstarea fizică,
psihologică, spirituală și/sau socială a oamenilor;
Călătorii de scurtă durată, asociat cu spa-uri, refugii,
activități în aer liber/sportive
• Austria • Turism intern, dominat de băile termale; recunoscută
pentru spa-uri alpine și spa-uri termale
• Brazilia • Nedezvoltat, țara nu este promovată în acest sens
• Canada • Nu are un brand turistic distinctiv de wellness
• Ungaria • Vizite la „hoteluri de wellness” (băi termale, zone
umede, tratamente de răsfăț, servicii de fitness și
înfrumusețare, bucătărie sănătoasă)
Principalele definiții ale turismului de wellness pe
plan internațional
ȚARA DEFINIRE
• India • Mult timp o destinație majoră pentru turismul de
wellness bazată pe tradițiile sale de meditație,
Ayurveda, și alte practici spirituale și de vindecare
• Indonezia
• Concept relativ nou – promovare stațiuni SPA pentru
turiști internaționali (ex.Bali)
• Iordania • Stațiunile de la Marea Moartă – promovate turiștilor
regionali și internaționali
• Maroc • Focalizare pe oferte de litoral, spa-uri, hamamuri,
balneoterapie, talasoterapie, băi de nisip
• Industri Spa este elementul central al turismului de
• Filipine wellness (turiști regionali și internaționali); accent pe
realizarea unor tratamente filipineze (Hilot)
• Africa de • Experiențe unice africane (masaje în junglă,
Sud vinoterapie, strâns legate de activități în aer liber –
aventură, safari, plajă)
• Thailanda • Relaxare și răsfăț (masaj thailandez)
Paradigma turism medical vs.paradigma turism de
wellness (trăsături)
Turismul medical
• Implică persoane care
călătoresc într-un loc diferit de
domiciliul lor pentru a primi
tratament pentru o boală,
pentru o suferință sau să se
supună unei proceduri
cosmetice, și care sunt în
căutarea unor costuri mai mici
de îngrijire, a unei calități mai
mari a îngrijirii, a unui acces
mai bun la îngrijire sau a unei
îngrijiri diferite de cea care ar
putea fi primită la domiciliu
Turistul medical – bolnav sau
caută proceduri cosmetice/
dentare/chirurgicale) pentru
anumite îmbunătățiri
Turismul wellness
• Implică persoane care
călătoresc într-un loc diferit de
domiciliul lor, pentru a urmări
în mod pro-activ activitățile
care mențin sau îmbunătățesc
sănătatea și bunăstarea lor
personală, și care sunt în
căutarea unor terapii și
experiențe unice, autentice și
care nu sunt disponibile la
domiciliu
Turistul wellness – caută
abordările de prevenire și
bunăstare integrate în vederea
îmbunătățirii sănătății/calității
vieții lor
 Paradigma turism medical vs. turism de wellness
TURISM DE SĂNĂTATE(Voight, 2013)
Turismul medical Turismul wellness
• Paradigma medicală Paradigme • Paradigma wellness a
a sănătății (cu accent diferite ale sănătății (cu accent pe
pe vindecare) sănătății promovarea sănătății și
• Turiștii călătoresc prevenirea bolilor)
deoarece vor să își Diferite
vindece sau să își • Turiștii călătoresc
motivații deoarece vor să își
trateze problemele de
turistice mențină sau să își
sănătate
• Angajații sunt îmbunătățească sănătatea
profesioniști din Diferite • Angajații nu sunt
domeniul sănătății surse ale profesioniștii din
(medici, asistente angajaților
medicale) care domeniul sănătății;
posedă calificări posedă diferite grade de
• Serviciile constau în calificare formală
Diferite
proceduri invazive și • Serviciile nu au legătură cu
high-tech tipuri de
servicii
domeniul medical
Principalii prestatori de servicii medicale și wellness

Turismul de
Turismul medical sănătate Turismul wellness

• Clinici medicale • Centre spa

• Spitale • Complexuri hoteliere
• Refugii spirituale
3. TURISMUL ROȘU
Definiții

• Formă de turism din Republica Populară Chineză, în care poporul

chinez vizitează locuri cu semnificație istorică a comunismului chinez
cu scopul de a reaprinde sentimentul deja pierdut al luptei de clasă și a
principiilor proletare
• Implică o activitate de turism tematic de învățare, vizitarea obiectivelor
turistice și promovează nostalgie în situri de patrimoniu comuniste care
comemorează evenimente trecute comuniste revoluționare și liderii
acestora (Caraba, 2011).
• Turism construit pe pelerinaj politic, care pune accentul pe vizitarea
locurilor naționale sacre, cum ar fi locurile de naștere și reședințe ale
liderilor din trecutul comunist, câmpurile de luptă glorioase, cimitire și
monumente ale martirilor revoluționari, cu scopul de a învăța istoria
revoluționară și pentru a stimula prestigiul național al țărilor socialiste
(Takayama, 2012)
 Diferențe între turismul roșu și turismul
patrimoniului comunist (Caraba, 2011)
Turismul patrimoniului
Domeniul Turismul roșu
comunist
• Regiunea/ • Populația din • Fostele țări comuniste
țara Republica Chineză
• Apariție • După 2004 • După 1990
• Dezvoltare/ • Planificat de către • Cerere externă – determinată
evoluție stat (Partidul de cererea pentru siturile
Comunist Chinez) patrimoniului comunist de
către occidentali
• Situri •Legate de Revoluția • Legat de regimurile comuniste
patrimoniale Comunistă Chineză și căderea acestora
• Interpretarea •Glorificarea • În principal viziunea negativă
patrimoniului prezentului și din perioada comunistă
trecutului Partidului
Comunist
• Grupul-țintă • Tineri chinezi • Turiști occidentali
(studenți)
 Diferențe între turismul roșu și turismul
patrimoniului comunist
Turismul patrimoniului
Domeniul Turismul roșu
comunist
• Educație • Aspect foarte • Tendința de a ignora, uita
important – trecutul comunist astfel încât
stimularea spiritului partea educațională a
naționalist și a turismului nu este bine
loialității față de reprezentată
Partidul Comunist
• Glorificarea • Recreere, extinderea
• Scop trecutului comunist orizonturilor culturale
• Probleme • Interpretarea • Interpretarea patrimoniului ca
patrimoniului ca ”patrimoniu în disonanță”
atracție de
divertisment de tip
”Disneyland”
(Disneyfication)
4. TURISMUL ÎN SUBURBII ȘI CARTIERE
SĂRACE (SLUM & POVERTY TOURISM)
• Tip de turism ce implică vizitarea zonelor sărace,
fiind axat inițial pe vizitarea mahalalelor din Londra
și Manhattan, în secolul al XIX-lea, astăzi în plină
ascensiune în țări precum: India, Brazilia, Kenya,
Indonezia etc.
• Turismul mahala reprezintă vizitele turistice în
zonele urbane relativ sărace, fiind asimilat ca o
distracție controversată
• Este în plină creștere la nivel global, atât în țările în
curs de dezvoltare, cât și în țările dezvoltate
• Mahala = zonă de margine a orașelor caracterizate
de locuințe sub standarde, mizerie, lipsite de
securitate și fără a avea proprietari (ONU)
4. TURISMUL ÎN SUBURBII ȘI CARTIERE
SĂRACE (SLUM & POVERTY TOURISM)
• Accepțiunile acestei forme de turism sunt identificate cu
următoarele concepte: turismul sărăciei (considerat de
unii autori o accepție exagerată), ”poorism”, turism
”mahala”, excursii Favela (Brazilia), excursii realitate etc.
• Termeni asociați cu aceste forme de turism: SĂRĂCIE,
mizerie, locuințe proaste, ghetouri, moarte, droguri,
copii, șomaj, populație neagră, SIDA, crime, excludere
etc.
• În literatura străină sunt menționate două categorii
principale de tururi turistice ”slum”:
▫ Tururile culturale – au o puternică componentă
educațională de a studia cum trăiesc și cum
funcționeazăcomunitățile locale din aceste mahalale;
▫ Tururile distractive – centrate pe exercitarea simțurilor și
care invocă safariul ca și experiență
4. TURISMUL ÎN SUBURBII ȘI CARTIERE
SĂRACE (SLUM & POVERTY TOURISM)
• Avantajele turismului în suburbii și cartiere sărace:
▫ Aduce venituri la economia locală
▫ Promovează conștientizarea sărăciei ca fenomen social și
economic
• Cele mai vechi mențiuni despre această formă de turism
– 1884 – vizite în mahalalele londoneze și newyorkeze –
scop: a vedea cum trăiesc imigranții săraci
• Motivațiile turiștilor care practică turismul slum:
▫ Fotografierea
▫ Informarea cu privire la problemele rezidenților
▫ Vizitarea activităților zilnice ale rezidenților
▫ Vizitarea locuințelor rezidenților
▫ Vizitarea sistemului de transport local
▫ Distracție
▫ Pentru a gusta din alimentele rezidenților
 4. TURISMUL ÎN SUBURBII ȘI CARTIERE SĂRACE
(SLUM & POVERTY TOURISM)
• Turismul în zonele sărace duce vizitatorii în locurile în care oamenii au
venituri foarte mici sau care trăiesc în apropierea mahalalelor, cu scopul de
a le arăta modul de viață al acestora
• Turismul ”poverty” are o particularitate, spre deosebire de turismul ”slum”,
prin aceea că i se oferă turistului și activități de voluntariat, respectiv turiștii
sunt implicați în diverse proiecte umanitare și își plătesc astfel cazarea și
transportul, ca parte a experienței lor de călătorie
• Una din cele mai importante destinații pentru voluntariat în cadrul
turismului sărăciei este Calcutta. De asemenea, la începutul anilor 1980 –
Somalia. Tot în scop de voluntariat sunt organizate misiuni de lucru de
către școli sau biserici, având ca scop strângerea de fonduri
• În literatura străină sunt menționate trei tipuri de turism în zonele sărace:
▫ Excursii pentru a stabili o mai bună înțelegere a problemelor legate de
sărăcie de către turiști
▫ Turism în zone sărace care implică activitate de voluntariat
▫ Turism cu cazare la localnici care povestesc despre propriul trecut și
opresiunile trăite