Industrie Ects 1

INDUSTRIA TURISMULUI
ȘI CĂLĂTORIILOR
ECTS, ANUL II
OBIECTIVE:
• La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi
capabili să:
• Definească principalele noţiuni şi concepte specifice
domeniului (turism, călătorie, industria turismului și călătoriilor,
dezvoltare economică, servicii)
• Înţeleagă, în mod integrat, elementele interacţiunii dintre
industrie, servicii și piață
• Utilizeze tehnicile moderne de calcul și analiză pentru
identificarea diferitelor fenomene şi procese care au loc în
domeniul industriei turismului și călătoriilor;
• Analizeze procesul crearea de valoare adăugată,
specializare, prin aplicarea metodelor și instrumentelor
specifice de investigare, interpretare şi evaluare
• Elaboreze studii de evaluare a domeniului turismului și
conceperea de strategii ce pot servi ca suport în dezvoltarea
viitoare a industriei turismului și călătoriilor.
• Concepte de bază
• Timp liber
• Recreere
• Agrement
• Agrement negru
• Călătorie
• Turism
• Industria turismului și călătoriilor
• Caracteristici ale industriei turismului

turism
• Timp liber= perioada de timp rămasă după efectuarea muncii, având două componente:
timpul constrâns și recreerea
• Recreerea: ansamblul de ocupații ale unei persoane, fie pentru a se odihni, fie pentru
divertisment, fie pentru culturalizare, după ce se eliberează de obligațiile profesionale, familiale
și sociale
• Relaxarea: o parte a recreerii și, implicit a timpului liber, în care individul desfășoară activități
plăcute, ce contribuie la configurarea unei stări fizice și psihice bune, de relaxare, distracție și
amuzament, realizându-se într-un spațiu restrâns (teatru, cinema, teren de sport, restaurant ș.a.)
pe o durată limitată de timp
• Călătorie: mutarea temporară în afara comunității în scop de afaceri sau distracție, fără a
include, însă, călătoria înspre și spre școală ori serviciu” (Gee, Makens & Choy, 1989);
• Industria turismului și călătoriilor: crearea de valoare economică rezultată din activitatea de
călătorie;
• Turism:
• DEX: Sport constând din parcurgerea unor regiuni pitoreşti sau de interes istoric, geografic etc.;
drumeţie. 2. Activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea
unor călătorii de agrement şi de recreere sau în alte scopuri (DEX, 2016)
• Oxford Dictionary defineşte turismul ca fiind: “activitatea de afaceri legată de oferirea de

cazare, servicii și divertisment pentru persoanele care vizitează un anumit loc pentru relaxare”
(Oxford Living Dictionaries, 2016)
Media anuală a timpului de lucru în ore lucrat/angajat
Time 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Country
Australia 1.780 1.746 1.742 1.735 1.734 1.732 1.722 1.723 1.721 1.692 1.700 1.699 1.692 1.690 1.683 1.683 1.672 1.676
Austria 1.654 1.642 1.640 1.632 1.634 1.612 1.596 1.586 1.579 1.539 1.532 1.538 1.516 1.501 1.492 1.477 1.488 1.487
Belgium i 1.595 1.588 1.583 1.578 1.573 1.565 1.572 1.577 1.570 1.548 1.546 1.560 1.560 1.558 1.555 1.545 1.546 ..
Canada 1.779 1.771 1.754 1.746 1.759 1.747 1.745 1.741 1.735 1.701 1.703 1.700 1.713 1.711 1.706 1.711 1.706 1.695
Chile 2.263 2.242 2.250 2.235 2.232 2.157 2.165 2.128 2.095 2.074 2.070 2.047 2.024 2.015 1.990 1.988 1.974 1.954
Czech
Republic i 1.896 1.818 1.816 1.806 1.817 1.817 1.799 1.784 1.790 1.779 1.800 1.806 1.776 1.763 1.777 1.756 1.778 1.776
Denmark 1.466 1.469 1.463 1.458 1.458 1.451 1.456 1.433 1.430 1.417 1.422 1.437 1.423 1.426 1.414 1.407 1.414 1.408
Estonia 1.932 1.925 1.927 1.932 1.940 1.962 1.954 1.952 1.922 1.789 1.831 1.874 1.842 1.822 1.816 1.809 1.812 1.813
Finland 1.636 1.618 1.609 1.601 1.603 1.594 1.590 1.588 1.582 1.560 1.566 1.561 1.550 1.540 1.537 1.537 1.535 1.531
France i 1.550 1.530 1.497 1.502 1.526 1.527 1.511 1.530 1.538 1.521 1.528 1.535 1.529 1.514 1.509 1.509 1.503 1.514
Germany 1.452 1.442 1.431 1.425 1.422 1.411 1.425 1.424 1.418 1.373 1.390 1.393 1.375 1.362 1.368 1.368 1.363 1.356
Greece 1.964 1.958 1.951 1.949 1.941 1.991 1.981 1.967 1.963 1.940 1.882 1.899 1.916 1.919 1.883 1.893 1.892 1.906
Hungary 1.845 1.809 1.820 1.795 1.802 1.803 1.800 1.795 1.798 1.781 1.777 1.770 1.750 1.745 1.752 1.749 1.759 1.740
Iceland .. .. .. .. .. .. .. .. 1.615 1.535 1.529 1.536 1.512 1.510 1.498 1.498 1.482 1.461
Ireland 1.826 1.818 1.800 1.783 1.772 1.780 1.776 1.763 1.743 1.713 1.702 1.702 1.707 1.720 1.731 1.741 1.739 1.738
Israel 2.017 1.979 1.993 1.974 1.942 1.931 1.919 1.931 1.929 1.927 1.918 1.920 1.910 1.867 1.853 1.858 1.889 1.885
Italy 1.851 1.838 1.827 1.816 1.815 1.812 1.813 1.818 1.807 1.776 1.777 1.773 1.734 1.720 1.717 1.718 1.724 1.723
Japan 1.821 1.809 1.798 1.799 1.787 1.775 1.784 1.785 1.771 1.714 1.733 1.728 1.745 1.734 1.729 1.719 1.714 1.710
Korea .. .. .. .. .. .. .. .. 2.209 2.160 2.146 2.119 2.103 2.093 2.067 2.084 2.071 2.024
Latvia 1.781 1.791 1.747 1.738 1.693 1.718 1.719 1.693 1.805 1.760 1.744 1.760 1.744 1.738 1.747 1.714 1.715 1.690
Lithuania 1.609 1.596 1.571 1.557 1.637 1.638 1.634 1.659 1.685 1.624 1.642 1.620 1.619 1.605 1.598 1.621 1.643 1.607
Luxembourg 1.603 1.585 1.581 1.579 1.578 1.550 1.552 1.566 1.567 1.517 1.517 1.515 1.508 1.503 1.508 1.521 1.519 1.518
Mexico 2.311 2.285 2.271 2.277 2.271 2.290 2.278 2.260 2.264 2.255 2.254 2.248 2.239 2.244 2.242 2.248 2.255 2.257
Netherlands 1.462 1.452 1.435 1.427 1.448 1.434 1.430 1.430 1.430 1.422 1.421 1.422 1.413 1.418 1.429 1.424 1.437 1.433
New Zealand 1.836 1.825 1.826 1.823 1.830 1.815 1.795 1.774 1.761 1.740 1.755 1.746 1.734 1.752 1.762 1.757 1.752 1.753
Norway 1.455 1.429 1.414 1.401 1.421 1.423 1.420 1.426 1.430 1.407 1.415 1.421 1.420 1.408 1.427 1.424 1.424 1.419
Poland 1.860 1.862 1.857 1.862 1.863 1.858 1.859 1.856 1.849 1.835 1.831 1.826 1.821 1.818 1.824 1.831 1.832 1.812
Portugal 1.751 1.736 1.730 1.723 1.729 1.731 1.720 1.736 1.724 1.724 1.726 1.705 1.689 1.698 1.705 1.713 1.716 1.718
Slovak
Republic 1.816 1.801 1.754 1.698 1.742 1.769 1.774 1.791 1.793 1.780 1.805 1.793 1.789 1.772 1.760 1.754 1.740 1.714
Slovenia 1.710 1.696 1.721 1.724 1.737 1.697 1.668 1.655 1.674 1.679 1.680 1.663 1.645 1.662 1.682 1.688 1.667 1.655
Spain 1.753 1.763 1.765 1.756 1.742 1.726 1.716 1.704 1.713 1.720 1.710 1.716 1.701 1.694 1.695 1.700 1.701 1.687
Sweden 1.483 1.461 1.440 1.428 1.450 1.449 1.444 1.455 1.460 1.453 1.476 1.474 1.461 1.453 1.453 1.454 1.465 1.453
Switzerland 1.713 1.673 1.651 1.665 1.695 1.690 1.679 1.669 1.659 1.651 1.624 1.619 1.603 1.583 1.575 1.589 1.590 1.570
Turkey i 1.937 1.942 1.943 1.943 1.918 1.936 1.944 1.911 1.900 1.881 1.877 1.864 1.855 1.832 1.832 1.832 .. ..
United
Kingdom 1.539 1.539 1.523 1.512 1.499 1.515 1.509 1.511 1.492 1.487 1.476 1.488 1.502 1.511 1.517 1.501 1.515 1.514
United States 1.832 1.811 1.806 1.796 1.798 1.794 1.797 1.796 1.787 1.762 1.773 1.780 1.783 1.782 1.784 1.785 1.781 1.780
OECD
countries 1.822 1.808 1.798 1.792 1.791 1.789 1.789 1.785 1.776 1.750 1.756 1.757 1.755 1.750 1.748 1.749 1.749 1.744
Costa Rica 2.362 2.329 2.357 2.350 2.369 2.352 2.360 2.387 2.392 2.348 2.243 2.285 2.233 2.141 2.122 2.148 2.205 2.179
Russian
Federation 1.982 1.980 1.982 1.993 1.993 1.989 1.998 1.999 1.997 1.974 1.976 1.979 1.982 1.980 1.985 1.978 1.974 1.980
Întrebări:
• 1. Care este dimensiunea actuală a timpului liber în raport cu munca?

• 2. Comparați datele din tabel și identificați tendințele înregistrate la nivelul
bugetului de timp alocat muncii.
• 3. Analizați bugetul personal de timp alocat pentru muncă și identificați
eventualele modificări ale acestuia. Dar a timpului liber?
• 4. Există o întrepătrundere a celor două categorii de timp? Posibilitatea
lucrului de acasă sau din concediu determină schimbări majore asupra
percepției de timp liber?
• 5. În ce măsură creșterea sau descreșterea timpului liber afectează
organizatorii de animație sau agrement?
• 6. Prezentați importanța timpului liber în dezvoltarea ofertelor turistice.
• Agrement: plăcere, distracție
• Varietatea serviciilor de agrement se datorează multitudinii de forme sub care
se regăsește: sporturi, arte, jocuri, shopping, recreere etc.
• Agrementul determină numeroase modalități de petrecere a timpului liber,
regăsindu-se în unele cazuri ca și motorul de dezvoltare a destinației turistice
(Dridea, p. 19)
• Agrement negru: activitățile ce determină emoții puternice și o atitudine de

superioritate față de reglementările legale și morale (Dridea, p. 20) Adepții
acestui tip de agrement vizează mai degrabă desfășurarea unor activități
considerate tabu, de unde și dificultatea de a defini această tipologie
(consumul de droguri, excesul de băuturi alcoolice, violență, activități sexuale
etc) . Distracția de acest fel se află sub influența mass-mediei la nivel mondial,
în care se promovează constant imagini sugestive sau incitante. El determină
apariția unor forme particulare de turism precum turism sexual, pentru
consumul de stupefiante etc.
• Întrebări:
• 1. Analizați importanța serviciilor de agrement în dezvoltarea turismului.

• 2. Dați exemple în care agrementul turistic a generat o creștere substanțială a
circulației turistice într-o destinație.
• 3. Ce tipologie de servicii de agrement este mai atractivă pentru
Organizaţia Mondială a
Turismului
•"Turismul se refera la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de un an și al cărei scop
principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de destinație ” (OMT, 2008, p.
11)
• Astfel, în Recomandările internaționale privind

statisticile de turism din anul 2008, turismul este
considerat un fenomen care desemnează
activitățile vizitatorilor și rolul lor în achiziția de
bunuri și servicii (sub aspectul cererii) şi ansamblul
activităților productive destinate în principal
satisfacerii nevoilor vizitatorilor (din punct de
vedere al ofertei). (OMT, 2008, p. 9).
Definiții utile în turism
Figura nr. 1: Clasificarea călătorilor conform OMT

Sursa: Adaptat după: OMT, 1997, p. 5
• călătorul = persoana care se deplasează între două sau mai
mult locații în orice scop și pentru orice perioadă.
• vizitatorul = ”un călător având o destinație principală în afara
mediului său obișnuit pentru o perioadă ce nu depășește un
an, pentru orice motive (afaceri, relaxare sau alte scopuri
personale) care nu sunt legate de exercitarea unei activități
remunerate în țara sau locul vizitat (ONU, 2010, p. 11).
• vizitatorii pot fi turiști sau excursioniști (fig. nr. 1), în funcție de
perioada petrecută în zona vizitată.
• Turistul (overnight visitor) este orice persoană care rămâne cel
puțin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private
la locul vizitat.
• Excursionistul (same day visitor-vizitatorul de o zi) este
vizitatorul care nu rămâne nici o noapte în zona/țara vizitată.
• Mediul obișnuit al unei persoane este definit ca fiind aria
geografică în care acea persoană trăiește și își desfășoară
activitățile cotidiene.
• Motivele principale ale călătoriei pot fi, conform clasificării

OMT:
• – motive personale
• - timp liber, relaxare, vacanță;
• - vizite la rude și prieteni;
• – educație și formare;
• – sănătate și îngrijiri medicale;
• – religie/pelerinaje;
• - cumpărături;
• – tranzit;
• – altele.
• 2. – afaceri și motive profesionale
• Sunt excluşi din categoria turiștilor și excursioniștilor,
după cum se observă, rezidenţii care se întorc
acasă, imigranţii, emigranţii (muncitorii temporari
care rămân mai puţin de un an în ţara de
destinaţie), soldaţii, persoanele care îşi schimbă
domiciliul, diplomaţii şi pasagerii aflaţi în tranzit.
• Sunt încluşi atât turiştii interni, cât şi cei externi.

Forme de turism
• În funcție de țara de referință, există următoarele
forme de turism (OMT, 2008, p. 16):
• a. Turism intern (domestic) – include activitățile unui
vizitator în interiorul țării de referință, ca parte a unei
călătorii interne sau externe;
• b. Turism receptor (inbound tourism) – cuprinde
activitățile unui vizitator non-rezident în interiorul țării
de referință;
• c. Turism emițător (outbound tourism) – se referă la
activitățile unui rezident care călătorește în altă
țară decât cea de referință, ca parte a unei
călătorii în interiorul sau în afara țării.
Forme de turism
• Formele de turism derivate din cele trei tipuri principale sunt:
• a. Turism interior – ce include turismul domestic (intern) și
turismul receptor, reprezentând activitățile rezidenților și non-
rezidenților în interiorul țării de referință ca parte a călătoriilor
interne sau internaționale;
• b. Turism național – reunește turismul intern (domestic) și
turismul emițător, adică activitățile vizitatorilor rezidenți în
interiorul și înafara țării de referință, ca parte a călătoriilor
interne și externe efectuate;
• c. Turism internațional – se referă la turismul receptor și
emițător, ceea ce înseamnă că sunt incluse aici activitățile
vizitatorilor rezidenți în afara țării de referință, ca parte a
călătoriilor interne și externe și cele ale non-rezidenților care
călătoresc în interiorul țării de referință, desfășurând activități
sub forma turismului receptor;
Forme de turism
• Din punct de vedere geografic, pot exista ca forme de turism:
• - turism interregional - care cuprinde călătoriile în mai multe regiuni aflate în
aceeaşi provincie sau stat sau în ţări diferite;
• - turism intraregional - cuprinde călătoriile desfăşurate în interiorul unei regiuni.
• Conform OMT, regiunile sunt subdiviziuni geografice ale unui areal de mari
dimensiuni caracterizat prin elemente distincte (OMT, 1997, p. 7).
• În funcție de motivaţia de călătorie, există:
• - turism internaţional de vacanţă;
• - turism internațional medical;
• - turism internațional educațional;
• - turism internațional religios;
• - turism internațional cultural etc.
• În funcție de modul de comercializare a vacanțelor, există:
• turism internațional organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care includ
transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional semi-organizat: turiștii achiziționează pachete turistice care
includ doar o parte dintre activități: transport, cazare, masă, divertisment;
• turism internațional individual: turiștii achiziționează în mod individual fiecare dintre
serviciile de care au nevoie (transport, cazare, masă etc.) direct de la companiile
furnizoare (companii de transport+hoteluri+restaurant+alte servicii)
Forme de turism
• În funcţie de mijlocul de transport folosit, turismul
internaţional poate fi:
• - feroviar;
• - rutier;
• - aerian;
• - naval.
• Din punct de vedere al gradului de mobilitate, se
întâlnesc:
• - turism internaţional itinerant;
• - turism internaţional de sejur;
• - turism internațional rezidenţial etc.
Exercițiu: Ce fel de turist este?
Exemplu Ce fel de turist este?
Ioana pleacă în vacanță în Grecia. Ea locuiește în R M.
Costel și-a cumpărat o vacanță în Mamaia. El locuiește în Iași.
Manuel și Emilia vizitează Wales pentru o vacanță, ei locuind în
Spania. Ei și-au achiziționat cazare și transport, au plătit taxa de
participare la un curs de la un tur operator spaniol.
Eugen și Victoria merg la Paris pentru un week-end. Ei locuiesc in
România.
Mara este doctor și trebuie să participe la o conferință în Tenerife.
Suzana urmează să plece la New York pentru 2 zile și, în acest
scop, și-a făcut o rezervare pe siteul TAROM, iar pentru cazare-
direct pe site-ul hotelului Radisson.
Ianu intenționează să își viziteze părinții în Spania de crăciun.
Marcel vizitează Marea Britanie pentru a participa la un curs de
limbă engleză de 2 săptămâni.
Matei lucrează la Poliția de Frontieră și este detașat pentru o
perioadă de 2 săptămâni la frontiera sudică a Spaniei.
Hospitality, turism,
leisure
• Cuvântul turism nu mai este folosit în practică în prezent
decât ca termen “etichetă” în ţările vestice. Două noi
noţiuni i-au luat locul: hospitality şi leisure.
• În ospitalitate (hospitality) se includ, conform
cercetătorului Vanhove, toate activităţile şi serviciile de
bază: hotelărie, restaurante, transport, agenturare etc.
• Leisure (petrecerea timpului liber) are un spectru mult
mai larg, de la agrementul clasic, la spectacole, artă
etc., dar şi organizarea mediului: activităţi coerente
care să transforme un spaţiu într-o destinaţie pentru
turism, de la facilităţi pentru "manifestări" până la
“ambient” (Vanhove, 2002).
De ce este turismul o
industrie?
• Industria turismului reprezintă totalitatea afacerilor care furnizează
în mod direct bunuri și servicii pentru a facilita afacerile,
activitățile de plăcere și petrecere a timpului liber departe de
mediul obișnuit al călătorului (Tourism-Business-Toolkit-VOL1-
Chapter1.pdf)
• Depășește granițele sectoarelor convenționale din economie

• Utilizează input-uri de natură economică, socială, culturală, de
mediu;
• Probleme:
• - nu are funcția obișnuită de producție
• - nu se obțin output-uri fizice ce pot fi măsurate
• - are o structură ce include elemente reprezentative diferite de la
țară la țară (ex: în franța și Italia-restaurantele și locuri de
cumpărături sunt reprezentative, pe când în Marea Britanie-
cazarea de tip bed and breakfast în case în regim privat etc)
Sistemul de turism
Consumatorii Experiența de călătorie
Experiența pe care vizitatorii o au

Oamenii care doresc să pe parcursul călătoriei către
destinația a leasă
meargă în vacanță
Marketing/Promovare Experiența de vacanță
Cercetarea, dezvoltarea, evaluarea

și comunicarea cu consumatorul în Experiența pe care vizitatorul o are
vederea creșterii nivelului de la destinație
conștientizare și generării de
vânzări
Fig. Nr. 2: Sistemul de turism

Sursa: adaptat după Tourism-Business-Toolkit-VOL1-
Chapter1.pdf
Vizitatorii Cheltuieli Industria plătește Cine beneficiază
efectuate pentru…
pentru
În străinătate Petrol Cheltuieli administrative • Contabili • Camere de
Publicitate și promovare • Arhitecți Comerț
• Brutari • Bănci
Transport Bunuri de capital • Ingineri • Constructori
Comisioane • Grupuri culturale • Electricieni
• Artiști • Chimiști
Divertisment • Divertisment • Regizori de filme • Mecanici
• Mâncare și băuturi • Marketeri • Șoferi
• Gaz și electricitate • Lucrători în industrie • Piloți
• Servicii legale și • Dealeri marini • •• • Ambarcațiuni
Lucrători poștali • Stații de
profesionale
• Restaurante și cafenele benzină
Interstatal Evenimente • Agenți imobiliari • Agenți de
• Spălătorii turism
Cazare • Vânzări • Instalatori • Designeri
• Petrol • Retaileri
• Rate și dobânzi • Magazine
• Închirieri • Vânzători de suveniruri
• Reparații și mentenanță • Barmani
• Transport • Fermieri
• Salarii • Vinării
Cumpărături
Local Hrană
• Grădinari
Altele
Componentele industriei
turismului (Verma)
I. Destinațiile turistice
➢ oficii de promovare guvernamentale
➢ oficii de promovare regionale
➢ Resorturi, centre convenționale
II. Transportatorii
➢ Aerieni
➢ Naționali
➢ Regionali
➢ Chartere
➢ Transporturi la sol
➢ Închirieri
➢ Transport auto/Autocar
➢ Căi ferate
turismului
III. Cazare
➢ Hoteluri
➢ Moteluri
➢ Resorturi
➢ Croaziere
IV. Atracțiile turistice
➢ Atracțiile
➢ Parcurile
➢ Muzeele
turismului
V. Brokeri de turism:
➢ Agenții de turism
➢ Vânzători en gros
➢ Operaturi de tururi și curse charter
➢ Operatori la sol
➢ Companii de promovare
VI. Servicii legate de călătorie:

➢ Companii financiare (carduri de credit , cecuri de
călătorie, asigurări de călătorie)
➢ Publicații, cărți și ghiduri de călătorie
Referințe
• Gee, Makens și Choy, (1989).
• Deefty Verma, 6 Major Components of the Tourism and Travel Industry,

http://www.shareyouressays.com/knowledge/6-major-components-of-the-tourism-and-
travel-industry/111179
• Dridea, C.R., Munca și timpul liber, https://www.ujmag.ro/economie/turism/agrementul-
si-animatia-in-turism-studii-de-caz/rasfoire/
• OECD, Average Annual Hours Actually Worked Per Worker,
https://stats.oecd.org/Index.aspx?DatasetCode=ANHRS#;
• What is the tourism industry? Vol. I: A giude to understanding the tourism industry,
https://www.destinationnsw.com.au/wp-content/uploads/2014/03/Tourism-Business-
Toolkit-VOL1-Chapter1.pdf
CEREREA DE
TURISM
ECTS
ANUL II
C O N F. D R . M A R I A T Ă T Ă R U Ș A N U
OBIECTIVE:
• Înțelegerea noțiunilor de cerere turistică, producție turistică și

consum
• Analiza factorilor de influență aspura cererii de turism
• Elaborarea de studii privind modalități de influențare a cererii de
turism
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM
• toate elementele care induc şi limitează volumul cererii populaţiei

pentru vacanţă şi călătorii;
• explică de ce populaţia din unele ţări are o înclinaţie mai ridicată
pentru participarea la turism decât alta
• factorii ce determină cererea de turism ≠ motivaţia şi
comportamentul cumpărătorului
• Potrivit oamenilor de știință chinezi, clasificarea turismului trebuie să fie
compusă din mai multe nivele și să se realizeze în concordanță cu teoria lui
Maslow. Astfel, regasim următoarea clasificare ierarhizată:
 Nivelul 1 (nevoi de bază) – turism peisagistic, care satisface necesitățile

turiștilor de cunoaștere a culturii și naturii;
 Nivelul 2 – cererea turiștilor este îndreptată spre satisfacerea nevoilor de
distracție;
 Nivelul 3 – include admirarea monumentelor turistice, odihna, participarea la
conferințe, expediții științifice;
 Nivelul 4 (nevoi de stimă): ??????????
 Nivelul 5 (nevoi de autorealizare): ??????????

CONCEPTUL DE CERERE TURISTICĂ
• Cererea de turism:
TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE DORESC SĂ
ACHIZIȚIONEZE SERVICII DE
TURISM LA UN ANUMIT
MOMENT DAT ori  CONSUMUL TURISTIC:
•  TOTALITATEA PERSOANELOR CARE
Totalitatea persoanelor care ACHIZIȚIONEAZĂ EFECTIV SERVICII
călătoresc sau doresc să TURISTICE
căătorească, utilizând
facilitățile și serviciile  = CEREREA MANIFESTATĂ EFECTIV
turistice la locul în care
călătoresc.
ABORDĂRI
• CEREREA EFECTIVĂ: • CEREREA POTENȚIALĂ:

TOTALITATEA PERSOANELOR TOTALITATEA PERSOANELOR
CARE CĂLĂTORESC LA UN CARE AR CĂLĂTORI DACĂ AR FI
MOMENT DAT;
MOTIVATE;
• CEREREA AMÂNATĂ
• CEREREA SUPRIMATĂ:
• PERSOANELE CARE DORESC SĂ ,
DAR CARE, DIN ANUMITE MOTIVE• PERSOANELE CARE NU DORESC
PERSONALE SAU DATORITĂ LIPSEI SĂ CĂLĂTOREASCĂ;
OFERTEI, NU PARTICIPĂ LA
TURISM LA UN MOMENT DAT
PROPENSITATEA PENTRU
CĂLĂTORIE
ÎNCLINAȚIE RIDICATĂ CĂTRE ÎNSCLINAȚIE SCĂZUTĂ
CĂLĂTORIE CĂTRE CĂLĂTORIE
Educație superioară Nivel scăzut al educației
Conștientizare înaltă Conștinetizare scăzută
Venituri mai mari Venituri mici
Proprietar de mașină Nu dețin mașini în proprietate
Facilități mai bune de călătorie Faiclități reduse de călătorie
Rată bună de schimb Rată scăzută de schimb
Distanțe mai mici față de locuri de Distanță mare față de locurile de
călătorie vizitat
Cerere de turism activă
• se referă la numărul total de persoane care utilizează efectiv diferite produse turistice în
prezent, pe o anumită piață.
Cerere de turism potențială
• se referă la numărul total de persoane care în prezent nu utilizează niciun produs turistic, dar
poate utiliza sau călători în viitorul apropiat într-un anumit loc/piață.
Cerere de turism amânată
• se referă la toți acei indivizi care au potențial să călătorească, dar și-au amânat planul din
anumite motive. Aceste motive pot fi lipsa timpului liber, probleme de sănătate sau de familie.
Cerere de turism suprimată
• se referă la toți acei oameni, care pot călători, dar nu folosesc niciun produs turistic din cauza
lipsei de motivație și informație suficientă. Această cerere poate fi transformată în cerere activă
printr-o varietate de eforturi motivaționale.
Cerere de turism viitoare
• se referă la cerințele diferitelor produse turistice în viitorul apropiat. Poate crește sau scădea în
funcție de schimbări în stilul de viață al oamenilor.
Cerere de turism creativă
• se referă la cerința de noi tipuri de produse turistice cu multe aspecte creative. Poate implica
noi tendințe turistice și explorarea și dezvoltarea de noi destinații turistice.
ABORDĂRI ALE CERERII DE TURISM
• Economiști: măsurarea cererii sub raport monetar, al

încasărilor, chelutielilor, prețurilor etc;
• Psihologi: abordare sub aspectul motivației,

comportamentului, personalității, mediului
• Geografii: cererea bazată pe granițe geografice, demografice.

CONCEPTE COMPLEMENTARE:
• motivaţia turistică= factorii interni care

acţionează asupra indivizilor, exprimaţi sub
forma nevoilor, dorinţelor care influenţează
alegerile pentru turism
• comportamentul consumatorului =
de ce şi cum aleg consumatorii destinaţiile
de vacanţă, modul în care procesele
psihologice interne influenţează indivizii în
alegerea dintre diferitele destinaţii şi tipuri
de produse Sursa: http://www.tion.ro/top-25-cele-mai-populare-desti
turistice-din-lume/1544263
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
CEREREA DE TURISM
• factori economici
• preţuri comparative
• factori demografici
• factori geografici
• atitudini socio-culturale faţă de turism
• mobilitatea
• guvernul / legislaţia
• comunicaţiile media
• tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
• oferta de produse şi volumul ei
1. FACTORII ECONOMICI
• A.Venitul populaţiei
-venitul pe care în are la dispoziţie populaţia pentru a-l cheltui în
turism
1990:
- 30 de ţări generau 90% din cererea de turism la nivel mondial,
- primele 10 ţări deţineau cca 2/3 din cheltuielile turistice la nivel
Mondial
- 2018: China deținea 1/5 din totalitatea turiștilor care
vizitează ale țări;
• Venitul populaţiei – măsurat prin:

- produsul intern brut / locuitor,
- venitul personal
- venitul disponibil
- venitul suplimentar (venitul care rămâne după ce au fost
scăzute toate cheltuielile necesare – cel mai adecvat, însă
nu există date pentru a-l măsura (ex: creşterea benzinei –
presiune asupra v.s., la fel ca şi turismul)
• elasticitatea venitului = modificarea relativă a cererii de tursim la o

modificare relativă a venitului
• turismul emiţător: venitul creşte cu 1 procent, cererea de turism
creşte cu mai mult de 1 procent.
• B. timpul disponibil
• - bogăţia în bani / lipsa timpului şi bogăţia în
timp / sărăcia în bani
- economiile dezvoltate: patru până la şase
concedii plătite pe an angajaţilor; vârsta de pensionare
- tendinţa de creştere a cererii de turism (în
special a celei de-a doua vacanţe)
- în ultimii anii, utilitatea marginală a scăzut
- economiile în curs de dezvoltare: element
important (ex.: China)
NUMĂRUL ZILELOR DE
CONCEDIU
Țara Nr mediu al zilelor libere
Finlanda 44
Lituania 40
Italia 42
Franța 40
Germania 35
Brazilia 34
UK 28
Canada 26
Coreea, Japonia 25
US 13
Bulgaria 32
România 28
Sursa: Mercer Human Resource Consulting,
• C. Preţul
• C.1. elasticitatea (clasică) în funcţie de preţ (-1): când preţul unui produs
turistic pentru o destinaţie creşte cu un procent, cererea pentru acea destinaţie
scade cu aproximativ un procent.
• elasticitatea încrucişată = dependenţa cererii de turism de preţul unui
produs concurent sau complementar (ex: o nouă maşină etc)
• elasticitatea încrucişată = răspunsul cererii pentru un bun la

schimbările în preţul unui alt bun. Ex: creşterea preţului cu 10%
în Spania poate duce la creşterea cererii pentru un produs similar din
Italia cu 7% (elasticitatea încrucişată este de 0.7).
• C.2. rata de schimb valutar între monedele ţărilor
2. FACTORII DEMOGRAFICI
• volumul sau mărimea şi creşterea populaţiei în
pieţele generatoare de turism.
• îmbătrânirea populaţiei
– Oportunităţi: un nou segment al pieţei turistice (segment dispunând de banii şi
timpul necesare pentru a călători, având şi experienţă în domeniul vacanţelor)
– Ameninţări: declinul unor segmente ale pieţei
• mărimea familiilor
• Divorţurile
• Stadiul ciclului de viață al familiei
3. FACTORI GEOGRAFICI
• Middleton (2001): clima, urbanizarea etc sunt puţin

importanţi; în viitorul apropiat oraşele şi metropolele
vor reprezenta magneţi pentru şederea modernă şi
turismul de o zi.
• Oraşele mari - generatoare de turişti (care merg la
mare, parcuri tematice, etc) la distanţe accesibile;
- atractive pentru turişti prin moştenirea
culturală pe care o au (Praga, St Petersburg, Paris,
Barcelona) şi atrag milioane de vizitatori anual.
4. FACTORII SOCIO-
CULTURALI
• locuitorii din ţările nordice consideră că şederea pe plajele însorite are
efecte terapeutice
• oamenii de ştiinţă - efectele nocive ale expunerii la soare pentru perioade
mari de timp
• rezultatul - schimbarea modelului de vacanţă al multor oameni sau cel puţin
comportamentul turiştilor faţă de destinaţiile de vacanţă însorite.
GUVERNUL / LEGISLAŢIA
• Intervenţiile statului ce privesc turismul- domenii:

– garantarea concurenţei oneste între competitori
– protecţia consumatorului
– programul şcolilor
– formalităţile la frontieră pentru călătorii internaţionali (ex:Acordul Schegen)
– mediul şi dezvoltarea durabilă
• reglementările în domeniul transportului, tour-
operatorilor
COMUNICAŢIILE MASS-
MEDIA
• - TV
• - DVD-uri
• - Radio
• - internetul
• - ziare, reviste, ghiduri
FACTORI CE ȚIN DE
DESTINAȚIA TURISTICĂ
• Imaginea: organică și indusă
• Promovarea: canale de promovare, conștientizarea, afaceirle
• Tehnologia și dezvoltarea
• Tehnologiile de comunicații
• Nivelul de dezvoltare
• Credibilitatea
• Sănătatea și securitatea
• Atracțiile și evenimentele
• Calitatea produsului turistic
TENDINŢE ALE CERERII
TURISTICE
• A. Globalizarea - trei elemente:
- factorul geografic : „mondializarea” turismului
sau extinderea lui la nivel global (care acoperă
călătoria intra şi inter-regională); convergenţă a
gusturilor la nivel mondial, a preferinţelor privind
produsele şi stilul de viaţă;
- creşterea standarizării şi omogenizării
pieţelor (un trend spre preferinţe similare ale
clienţilor din întreaga lume)
- existenţa unor practici internaţionale similare,
ca sistemele de distribuţie, marketing, dezvoltarea
producţiei
TURISTICE
• creşterea fluxurilor inter-regionale, însă modul în care vor fi
împărţite duc la inegalităţi foarte mari. Astfe, unele regiuni vor fi
primitoare de turişti cu o rată în creştere a numărului sosirilor, pe
când altele – cu o rată în scădere, conform previziunilor WTO (1998),
prezentate în tabelul de mai jos.
CREŞTEREA FLUXURILOR SOSIRILOR DE
TURIŞTI PE REGIUNI, ÎN ANII 1995 ŞI 2020
Regiuni 1995 2020

Africa 42 36
Americile 23 38
Asia de Est şi Pacificul 21 17
Europa 12 15
Orientul Mijlociu 58 63
Asia de Sud 76 86
TURISTICE
• B. fragmentarea concediilor anuale
• C. atenţia crescută la mediu şi creşterea rolului eco-turismului
• - oportunităţi ţărilor în curs de dezvoltare
• - unele destinaţii sau regiuni au cazut deja victime supra-dezvoltării şi
sunt refuzate, ca urmare, de către turişti, ca o consecinţă a acestei
mutaţii.
TURISTICE
• D. Schimbarea valorilor oamenilor
Aspecte:
- importanţa acordată naturii
- căutarea realului şi autenticului de către oameni
- creşterea rolul individualizării : un consumator –
inlocuit cu “acest” consumator
- moda turismului pentru soare a devenit fadă –
NEVOIA de turism “SOARE PLUS” (soare plus natură,
plus pescuit, plus spa)
TURISTICE
• - căutarea a ceva diferit: călătorii doresc să experimenteze ceea ce
nu a fost experimentat, să vadă ceea ce nu a fost văzut, să-şi creeze
impresii despre noi culturi şi un nou orizont.
TURISTICE
• E. Schimbările în stilul de viaţă
• Epoca industrială: populaţia „trăia pentru a munci”

• dar după două decenii - „muncea pentru a trăi”.
• motivaţiile pentru a călători: de la „recuperare,
odihnă, lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva
diferit, distracţie, schimbare, a fi activ”
• Stilul de viaţă „sănătos” - o altă tendinţă
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile pentru a călători s-au schimbat, de la „recuperare, odihnă,
lipsit de probleme”, la „experimentarea a ceva diferit, distracţie,
schimbare, a fi activ”. Astăzi, se manifestă cea de-a treia fază, descrisă
ca dorinţa de a experimenta „o nouă unitate a vieţii de zi cu zi”. În
această fază polaritatea muncă – timp liber a fost redusă.
•
TENDINȚE ALE CERERII
TURISTICE
• Motivaţiile de vacanţă ale acestui grup includ:
– a-şi lărgi orizonturile
– a învăţa ceva nou
– a încuraja introspecţia şi comunicarea cu alţi oameni
– a descoperi lucrui simpler în viaţă şi în natură
– a fi creativ şi deschis
– a experimenta şi a-şi asuma riscuri.

TENDINŢE ALE CERERII TURISTICE
• F. Mai mulţi turişti independenţi, ca o
contrapondere la turismul de masă
Turismul fordian Noua generatie a
turismului
Soare Motivaţii complexe
„Masificare” Individualism
Lipsa criteriilor proprii Aşteptări ridicate
ale turiştilor
Pieţe nediferenţiate Pieţe diferenţiate
TURISTICE
• G. Noi tipuri de vacanţe
• creşterea interesului pentru concedii destinate

sportului sau altor hobby-uri;
• turismul urban;
• natură, sănătate,
• cultură,
• aventură şi limbaj de vacanţă; a doua locuinţă etc.
• elemente: divertisment, emoţie şi educaţie.
TURISTICE
• H. Creşterea calităţii cerute de către consumatori
• Atracţia pentru viaţa la ţară, vacanţe liniştite, cele care acordă
atenţie mediului şi sănătăţii, vizitele în oraşele culturale = tendinţele
dominante în ceea ce priveşte turismul.
• I.Vacanţieri mai experimentaţi şi mai educaţi

TURISTICE
• Turişti mai experimentaţi:
• - o creştere a cererii pentru varietate
• - a dorinţă mai mare de comunicare şi atenţie personală în timpul
vacanţei
• - nevoia unei varietăţi mai mari şi posibilitatea de a alege
• - mai multă activitate şi aventură.
• J.Turişti mult mai flexibili
TENDINȚE ALE TURISMULUI
-STUDIU SUA -
• 1. creșterea continuă a cererii turtistice (4-5% anual)
• 2. Lipsa timpului liber: more to do-less time to do it (80% dintre
bărbați, 60% dintre femeile americane muncesc mai mult de 40
ore/săptămână)
• 3. scăderea încrederii și luarea cu dificultate a deciziilor de consum (o
scădere la 100 în 1985 la 58 în 2010; maxim 144.7 în 2000)
• 4. Costul petrolului
• 5. Frustrarea cu privire la raportul preț - calitate globală a vacanței
• 6. Internetul – sursa principală în planificarea călătoriilor și
achiziționarea de vacanțe
7. Călătoriile de afaceri – creștere redusă și atenția la volumul
cheltuielilor (videoconferințe+teleconferințe)
• 8. Geoturism: turismul care susține sau mărește caracterul geografic al

destinației
• - turismul rural, istoric, cultural (bazat pe resurse naturale)
• 9. Problema generațiilor
• A. Generația tăcută/Maturii:
• creșterea nr persoanelor de peste 65 ani: mai puține cheltuieli,
valoare, lux, împlinire, confort
• Generația X – retragerea
• Generația Y: sclavii screen-ului
• Tind să rămână acasă, preferă să ăși petreacă timpul
cu electronicele
• Mai mulți tinerii călătoresc mai mult, preferă vacanțe
mai scumpe, utilizează noile tehnologii, noi experiențe
• Generația M – multitasking and mobile
• Au crescut cu ipod, telefoane mobile, mesaje text;
doresc să reinventeze călătoria
• 9. – orientare spre facilități

• - comunicarea – planifică instant experiențele, caută ”ceva de făcut”
• 10. Călătorii în scopul reunirilor de familie
• 11. Călătorii în scop sportiv ale tinerilor
• Turism spațial
• https://www.youtube.com/watch?v=w6J7FteaW2Q
EUROPA IN 2014
• În unele state membre ale UE, peste 50% din numărul total de călătorii
turistice efectuate în 2014 - către destinații din străinătate Luxemburg,
Belgia, Malta și Slovenia (+Elveția). Mai puțin de 10 % dintre călătoriile
efectuate de rezidenții din România, Spania și Portugalia au fost în
străinătate.
• Influențate de mărimea statului, cât și de situarea sa geografică (în ceea
ce privește rezidenții țărilor mai mici și ai celor situate în partea de nord a
Europei, s-a înregistrat o tendință mai accentuată de a călători în
străinătate).
• În anul 2016:
• - media UE: aproximativ 4 călătorii
• - cel putin jumătate dintre cetățieni: măcar o călătorie internă (50,5%
• - cel puțin 1/3 – o călătorie în străinătate (32.5%)
• - cel puțin 1/5 – o călătprie în țară+ 1 călătorie în străinătate (20,4%);
EUROPA
• Cca 61,1 % din populația UE-28 în vârstă de cel puțin 15 ani a

participat la activități de turism în interes personal în 2012 , mai
precis a efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes
personal pe parcursul anului. (62,3% în anul 2016)
• diferențe mari între statele membre ale UE, întrucât rata
participării a variat de la 25,1 % în România (date pentru 2013)
la 88,5 % în Finlanda (24% în anul 2016 și, respectiv, 91,4%)
PARTICIPAREA LA TURISM ÎN ȚĂRILE UE
- ANUL 2016-
• Numărul de călătorii efectuate de rezidenții din țările UE în anul 2016
• În patru dintre statele membre, mai mult de 8 din 10 persoane au efectuat măcar o călătorie în scop
personal în anul 2016.
• FINLANDA: 91,4%
• OLANDA: 85,3%
• CEHIA: 80,8%
• În altele, mia puțin de jumătate dintre rezidenți au efectuat o astfel de călătorie:
• România: 24%
• Portugalia: 25,6%
• Bulgaria: 29.8%
• Italia: 41,9%
• Croația: 44%
• Germania+Franța+Marea Britanie au furnizat, împreună, aproape jumătate din nr de uriști
europeni (47,2%)
• Cel mai mult călătoresc în străinătate cetățenii din Luxemburg și Elveția
Exercițiu
• 1. Care credeți că sunt motivele acestei distribuții a nr de călătorii?
Sursa: European Comission, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Tourism_statistics_-
_participation_in_tourism#Tourism_trips_by_EU_resident:_from_91.4.25_in_Finland_to_24.0.25_in_Rom
ania, accesată în martie 2019;
EXERCIȚIU:
• Comentați distribuția
turiștilor pe vârste și cauze
(graficul alăturat)
• Care credeți că sunt factorii

ce contribuie la creșterea
mobilității cetățenilor
EXERCIȚIU
• Scrieți un eseu cu privire la cererea de turism în spațiu.

• Eseul nu trebuie sa aiba mai mult de 10 randuri!
OFERTA DE
TURISM
ECTS, ANUL II
CONF. UNIV. DR. MARIA TĂTĂRUȘANU

Componentele sistemului de
turism
CEREREA LA COMPONENTELE OFERTA LA
DESTINAŢIE DE LEGĂTURĂ DESTINAȚIE
• Factori determinanţi Transportul Atracţiile
• Motivaţiile Intermediarii călătoriilor

Servicii/facilităţi
• Comportamentul Intermediarii de marketing

Consumatorului Infrastructura
turism
• Ofertanţii - legaţi de turişti prin intermediul
marketingului turistic (tour-operatorii,
comerţul cu amănuntul, întâlniri cu planificatorii
etc) şi al celor care facilitează aceste relaţii, care
asigură funcţionarea eficientă a sistemului de
turism (ex: fluxul de informaţii, marketingul,
banii, cunoştinţele).
• alte elemente de legătură: diferitele modalităţi
de transport.
Regiunea de origine a Destinația turiștilor
turiștilor Transport
TURIST Cerere PRODUS TURISTIC OFERTANT
CAZARE
SERVICII ASOCIATE
STATUL ONG-uri TOUR OPERATORI SERVICII GHIZI TURISTICI+ȘOFERI
Componentele activităților de turism

Sursa: https://www.slideshare.net/chinmoysaikia779/determinants-of-demand-and-
supply-in-tourism
Componentele ofertei de turism
Resurse
Resurse antroprice: de
naturale bază, în scop
turistic, oamenii
Produsul
turistic = o
combinație Oferta de Infrastructura
a turism
diferitelor
elemente
Cultura și
Suprastructura
ospitalitatea
turism
• Oferta de turism = în termeni clasici, cantitatea
de bunuri şi servicii turistice care poate fi
vândută pe piaţă la un moment dat.
• Totalitatea bunurilor și serviciilor de care se

bucură sau pe le cumpără vizitatorii și care sunt
ocazionate de vizitatori sau călători
(https://www.slideshare.net/chinmoysaikia779/determinants-of-demand-and-supply-in-tourism)
• Ofertanţii furnizează elementele de bază care

formează împreună experienţa de ansamblu a
vizitatorului.
turism
• Oferta de turism este un produs
compozit ce include transport, cazare,
catering, resurse naturale,
divertisment și alte facilități și servicii,
cum ar fi bănci, magazine,
touroperatori și agenții de turism.
Componentele ofertei de
turism
• 1. Atracţiile - trei grupe majore:
• 1.1. Atracţiile naturale de bază: climă, floră,
faună, plaje, munţi, lacuri, peisajele,
cascadele, etc.
• 1.2. Atracţiile antropice de bază:
construcţiile, atracţiile culturale, atracţiile
sociale
• 1.3. Atracţiile construite în scop turistic:

parcuri tematice, pârtii de ski, festivaluri,
evenimente, spa etc.
Atracţiile antropice de bază
• 1. Construcţiile
• arhitectura (clădiri istorice şi moderne)
• catedrale, biserici, moschee
• mănăstiri
• monumente
• castele
• locuri de promenadă
• situri arheologice
• parcuri naturale
• parcuri acoperite
• grădini şi parcuri
2. Atracţiile culturale
• muzee
• teatre şi sporturi
• artă şi meşteşuguri
• religie
• istorie
• folclor
• carnavaluri şi alte tipuri de divertisment
• festivaluri
3. Atracţiile sociale și de ospitalitate
• modul de viaţă al populaţiei la destinaţie
• grupurile etnice
• limba
• prietenie, curtoazie, interesul și dorința sinceră de a servi turiștii
• Atracţiile cu scop turistic (suprastructura) au fost construite sau

prevăzute în special pentru a atrage turiştii la o anumită destinaţie.
Ele includ:
• parcuri tematice
• pârtii de ski
• atracţii marine
• festivaluri
• evenimente
• spa
•
Clasificarea atracţiilor turistice
• În raport cu scopul - trei grupe principale
(Vanhove, 2005, p. 77):
• „atracţii pentru şedere de lungă durată”, care
au abilitatea de a atrage oamenii către o
destinaţie pentru mai multe zile. Astfel,
destinaţiile de munte, spre exemplu, trebuie să îi
determine pe turişti să rămână pentru o
perioadă mai lungă de timp, prin varietatea şi
frumuseţea lor.
Clasificarea atracţiilor turistice
• „Atracţiile pentru circuite turistice” : o combinaţie din mai
multe atracţii – nu neapărat necesare în acelaşi timp – din
diferite locaţii. Exemplele considerate tipice includ Grecia
Antică, Egiptul istoric, oraşele italiene „de artă”, turul
„cireşilor înfloriţi” al Japoniei, tururile de tip croazieră şi
multe altele.
• Atracţiile ce se constituie în destinaţii de „tip escală” =

locuri interesante de vizitat în drumul spre o altă destinaţie.
Valea Loirei poate constitui o escală în drumul către Paris
ca destinaţie principală.
turism
• 2. serviciile/facilităţile turistice
• - o condiţie strict necesară pentru a-i servi pe turişti
departe de casă.
• - sprijină mai mult dezvoltarea turismului decât să-l
inducă (Hotelul nu creează turismul - K. Krapf) unul
dintre pionierii cercetărilor de turism.
turism
• 2.1. sectorul de cazare
• - disponibilitatea într-o cantitate şi la o calitate suficiente pentru a
acoperi cererea turiştilor care sosesc la destinaţie
• Structuri de cazare:
• - comerciale (hoteluri, moteluri, hoteluri pentru tineret, bed-and-
breakfest, vase de croazieră, ferme agroturistice, campinguri,
apartamente/case de închiriat şi case de vacanţă)
• - necomerciale (cea de-a doua locuinţă, case mobile, vizite la rude şi
prieteni, scheme de schimburi de case).
• - pot fi subdivizate în clase bazate pe calitate, facilităţi şi servicii
disponibile (sisteme de clasificare a hotelurilor)
turism
• 2.2. structuri de servire a mesei
• restaurante, cafenele,baruri etc.
• Cazarea şi masa – peste 40% a cheltuielilor turistice.
• 2.3. alte facilităţi:

• magazine, servicii de sănătate, farmacii, bănci, coafor, teatre,
cazinouri, cinema, garaje, servicii sportive şi de recreere etc., - servesc
atât turiştii, cât şi rezidenţii la destinaţie.
• 2.4. Transporturile
• Reprezintă un sector foarte important, întrucât fără el
nu poate fi pusă în valoare oferta de turism
• - transport aerian
• - transport rutier
• - transport căi ferate
• - transport naval
turism
• 3. Infrastructura
• -3.1. infrastructura de transport la
destinaţie (drumurile, autostrăzile, serviciile
de transport turistic, aeroporturi, terminale
pentru croaziere, hub-uri, reţeaua de
transport local, taxi şi facilităţi de parcare
• -3.2. utilităţile publice: electricitate,
furnizori de apă, sănătate, reţele de
comunicaţii, canalizare etc.
• - furnizoare de cheltuieli şi nu de încasări
Stadiul Oferta Cererea
1.Introducerea/ 1. Demararea investiţiilor 1. Noi destinaţii la

lansarea/explorarea în structuri de cazare şi modă
facilităţi
2. Creşterea/ 2. Mai mulţi oameni
dezvoltarea 2. Creşterea investiţiilor interesaţi
3. Maturitatea
3. Supra-oferta 3. Număr maxim de
vizitatori
4. Saturarea/
4-5Oferte speciale pentru 4. Schimbări în cererea
Stagnarea originală
unii vizitatori
5. Declinul 5. Declinul cererii

Activități pe care turiștii europeni doresc să
le realizeze
Activități Procent din răspunsuri
Să ia masa la restuarant 86,2%
Să meargă la cumpărături 76,9%
Să viziteze un sit istoric 67,5%
Să viziteze un oraș mai mic 58,6%
Să viziteze orașul 51,8%
Să facă un tur la țară 47%
Să viziteze muzee și galerii 40,1%

Activități vizate Procent dintre răspunsuri
Să viziteze un sit cultural 38,3%
Să meargă la un club de noapte/să danseze 21,4%
Să participe la un tur ghidat 21,0%
Să meargă laa un concert/ 20,2%
Să viziteze un sit cultural etnic 13,3%
Să participe la spoturi acvatice/subacvatice 10,7%
Să viziteze un sit de divertisment 8,1%
Sursa:
https://slideplayer.com/slide/534292
1/, accesat în martie 2019
Planificarea destinației turistice
a. Resursele/atracțiile naturale și antropice
disponibile
b. Disponibilitatea fondurilor pentru
investiții
c. O forță de muncă bine calificată
d. O politică guvernamentală ce sprijină
turismul
e. Accesibilitatea destinației
f. Prezența serviciilor și facilităților
suplimentare și a infrastructurii
Sursa foto: google.com/pictures

Tendinţe ale ofertei turistice
• Existenţa a tot mai multe destinaţii turistice la nivel

internaţional: deplasarea turiștilor către zonele
emergente (previziuniȘ 58% dintre sosirile de turiști
în anul 2030)
• În TOP 20 de destinații turistice (2015), 10 sunt orașe
din Oeientul Mijlociu și Asia
• Mişcarea de concentrare din sectorul turismului (în
toate aspectele ofertei)
• Mutaţii în sectorul hotelier(francising-ul, lanţurile
hoteliere, contractul de management, consorţiile)
• Branding-ul
• Poziţionarea şi branding-ul - strâns legate una de alta, iar oferta
turistică trebuie să corespundă acestora.
• Poziţionarea: definirea modului în care o firmă de turism, o destinaţie
sau o ţară este văzută pe piaţa de turism, în termeni de beneficii în
comparaţie cu alţă competitori dintre care consumatorii pot alege. În
acest fel, firma sau destinaţia caută să-şi proiecteze această poziţie pe
piaţă prin dezvoltarea unui brand puternic şi distinctiv.
• Branding: nume, logo, simboluri sau alte semne grafice care identifică şi
diferenţiează firma (hotelul, destinaţia, ţara).
• Ex: unele ţări sunt asociate cu „calitatea serviciilor turistice”, altele –
cu plajele însorite (Tunisia etc), unele ţări şi-au creat un brand de ţară a
turismului de aventură (Islanda), Egiptul este asociat cu istoria, Israelul
cu religia creştină, Franţa cu tradiţia, romantismul, leagăn al culturii etc.
• ROMÂNIA (2019): https://www.youtube.com/watch?v=j-QblDpVC7o
Tendinţe ale ofertei turistice
• Evoluţia tehnologică: transportul şi telecomunicaţiile,
internetul
• - necesare pentru a accesa consumatorii din generația
Milleniam (Y)
• - digitalizarea turismului
Noi tipuri de structuri de cazare şi atracţii – împărţirea
timpului, croazierele, vacanţele inclusive la ţară şi parcurile
tematice.
https://www.youtube.com/watch?v=UUTxaUdKo7M
https://www.youtube.com/watch?v=YsLk5dEhh40
https://www.youtube.com/watch?v=bU5DwiZ6RX0
https://www.youtube.com/watch?v=0rtlyvBWrqY
https://www.youtube.com/watch?v=xudplVZgGV0
Tendințe ale ofertei de turism
• Nevoia de a asigura securitatea și prevenirea actelor
teroriste, care s-au manifestat în tot mai multe țăr-
destinații turistice f atractive (Paris, Nice etc)
• Integrarea tendinței de creștere a preocupărilor

pentru stilul de viață sănătos
• Sustenabilitatea turismului
Impactul
industriei
turismului și
călătoriilor
Conf. Dr. Maria Tătărușanu
conf. univ. dr. Maria Tătărușanu

Impactul industriei turismului și călătoriilor
– Impact=relație, întâlnire (dexonline)

– A determina impactul industriei turismului=a stabili relațiile dintre industria
turismului și aspectele vieții economice, sociale;
– A identifica relația dintre activitățile generate de mișcarea turiștilor și economie
și social în ansamblu
– Cum relaționează ITC cu factorii economici ca valoarea adăugată, PIB, grad de

ocupare, calitatea vieții etc?

Importanța industriei turismului
și călătoriilor
– Turismul=cea mai mare industrie la nivel mondial;
– Principalul angajator la nivel mondial: 1/10 locuri de muncă erau în turism in
2017;
– Al treila exportator al lumii, după industria chimică și cea a petrolului: 1,6
trilioane USD total export în turism (7% din total exporturi la nivel mondial);
– Participarea la PIB mondial: 10% din total PIB al lumii în anul 2017
– 30% din totalul serviciilor la nivel mondial
Sursa: World Tourism Organization, unwto.org

Top 10 destinatii la nivel mondial în anul 2017

Top 8 destinații turistice din România în
anul 2017
1. Castelul Bran: 835.116 turiști (60% străini)

2. Salina Turda: 618.200 de turiști în anul 2017
3. Biserica Neagră: 278.442 de vizitatori în 2017
4. Castelul Peleș
5. Sighișoara
6. Mănăstirile din Bucovina
7. Transfăgărășan
8. Delta Dunării
Sursa datelor : Axinescu, I., (2018). Viitorul României,
https://viitorulromaniei.ro/2018/05/25/top-8-locuri-din-romania-pe-care-le-
viziteaza-turistii-straini/, accesată în 24 martie 2019;
conf. univ. dr. Maria Tătărușanu Sursa: Fotografii preluate de pe

site-ul wikimedia
Rezultate
EUROPA
Cea mai vizitată regiune a lumii
52 mil în plus nr de turiști /2016
Recuperarea nr de turiști în Franța și
Belgia
Creșterea cererii pentru Italia,
Spania, Turcia
Creștere în SE Europei, prin
reintrarea Rusiei pe piața turistică

Asia Pacific
Creștere cu 6% față de 2016

Creșterea puterii de cumpărare în
țările emergente, a
interconectivității, călătorii mai
ușoare datorită facilităților privind
viza

America
Creșterea cu 4% a cererii pt SUA

și 5% a încasărilor
Creșterea cu 5% a nr de turiști și
4% a încasărilor în America
Centrală
Creșterea cu 8% a nr de turiști și
2% a încasărilor în America de
Sud
Întrebare:
Care sunt motivele decalajului
dintre nivelul încasărilor și al nr
de turiști care călătoresc în
America de Sud?

Africa
Creșterea cu 9% a nr de turiști și 8% a încasărilor

Revigorarea destinațiilor clasice (Tunisia , + 23%,
Maroc ;
Cauze:
- stabilitatea politică
- creșterea cererii de pe piața europeană

Turismul emițător
– 4 din 5 turiști călătoresc în interiorul regiunii:

Care sunt motivele?
Fig. Nr. 4: Regiunea de originea turiștilor

Sursa: unwto.org

Turismul emițător
Top 10 țări emițătoare de turism în anul 2017

Sursa: unwto.org
Fluxurile de încasări din turism și beneficiari
Efecte directe Efecte indirecte Efecte induse
Încasări ale firmelor de Încasări ale altor

turism firme (furnizori )
(turoperatori,
transportatori, Încasări ale Încasări ale altor
restaurante, hoteluri, gospodăriilor industrii ca urmare a
divetisment ) (salariu, cheltuielilor efectuate
de angajați
subcontractori etc)
Cheltuieli ale
Investiții în
turiștilor turism/alte ramuri
Încasări ale statului
(taxe, accize, impozite Legislație
etc)
Educație pentru
conf. univ. dr. Maria Tătărușanu turism
Efecte ale ITC
– A. Directe
– = creşterea veniturilor în sectorul turistic (cu toate componentele lui) ca efect al cheltuielilor pe
care le efectuează turiştii pe parcursul deplasării și șederii lor la detinație, în anumite perioade
de timp.
– B. Indirecte
– = totalitatea veniturilor realizate de alte ramuri, respectiv cele producătoare de bunuri de larg
consum, ca urmare a investițiilor și cheltuieilor efectuate de industria turistică pentru
îmbunătățirea sau menținerea ofertei de turism la niveluri competitive (ex: investiții în noi
tehnologii, achiziționarea unor echipamente pentru prezentarea ofertei etc)
– C. induse
– = efectele generate de reinvestirea profiturilor obţinute atât în industria turismului, cât şi în
celelalte sectoare producătoare de bunuri de consum pentru achiziţionarea de alte bunuri şi
servicii necesare derulării activităţilor la un nivel competitiv.

Efecte economice
– Participarea la creșterea PIB

– Echilibrarea balanței de plăți
– Reducerea șomajului în zonele în care industriile tradiționale au fost transferate
sau reduse;
– Creșterea investițiilor în turism și în alte industrii adiacente;
– Creșterea veniturilor oamenilor
– Îmbunătățirea infrastructurii
– Creșterea nivelului veniturilor statului prin impozite și taxe;

Efecte economice negative (dificultăți în evaluarea lor)
– 1. – creșterea impozitelor și taxelor în comunitățile locale;

– 2. – creșterea nivelului prețurilor la destinație;
– 3. – creșterea costului vieții;
– 4. – creșterea inflației
– 5. - sezonalitatea locurilor de muncă;
– 6. – deplasarea forței de muncă din unele domenii către domeniul turismului
– 7. – creșterea importurilor, generate de utilizarea de către operatorii turistici a
materiilor prime, materialelor, echipamentelor din import;
– 8. – transferul profiturilor
– 9. – dependența economică și costurile de oportunitate

Efecte ale dezvoltării turismului
https://www.youtube.com/watch?v=KupnV3JeQL4 – good and not
Malaya
– Efecte sociale și culturale pozitive

– 1. – creșterea calității vieții localnicilor ca urmare a beneficiilor generate de infrastructura
îmbunătățită, noi facilități și servicii moderne;
– 2. – asigurarea continuității tradițiilor, obiceiurilor locale, prin creșterea utilității lor ca
atractivitate în turism;
– 3. – spirjinirea meșteșugarilor locali și menținerea, astfel, a acestora pe termen lung, datorită
fructificării lor în activități productive pentru turiști.
– 4. – modernizarea sub diferite aspecte ale societății, utilizarea de noi tehnologii, metode care
îmbunătățesc viața oamenilor;
– 5. – schimburile culturale dintre locuitori și turiști;
– 6. - creșterea sentimentului de apartenență și dorința de amenține o comunitate solidă;

Efecte ale dezvoltării turismului asupra
mediului natural
– 1. – creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației a importanței

protecției mediului natural, prin programe de popularizare a nevoii de protejare
a mediului pentru utilizarea în activități turistice generatoare de venituri ;
– 2. – investiții în proiecte de utilizare rațională a resurselor naturale (apă, sol, aer,
conservare a speciilor etc), realizate de către stat ori/și firmele de turism;
– 3. – ecologizarea unor zone poluate.

Efecte ale dezvoltării turismului
– https://www.youtube.com/watch?v=wz0-zG-WxAw Thailanda
https://www.youtube.com/watch?v=HeW4S5zh4xo – cult Mexic

Efecte sociale și culturale negative ale dezvoltării
industriei turismului
– 1. – tendința de a impune cultura dominantă, așa-numitul imperialism cultural, ce poate

duce la asimilarea culturilor mai slabe;
– 2. – creșterea criminalității în zonele turistice, a terorismului, ca răspuns la creșterea cererii
de droguri, consumului de substanțe interzise etc;
– 3. – declinul unor valori tradiționale ale populației locale;
– 4. – prostituția, ca efect al cererii turiștilor, îndeosebi în locurile în care se dezvoltă anumite
forme de turism ce favorizează libertinajul oamenilor.
– 5. – pierderea autenticului în culturile-gazdă ca urmare a numărului mare de turiști care vin
cu obiceiuri, dorințe diferite, preluate de către localnici, considerate de către aceștia mai
dezirabile, atât timp cât aparțin unor persoane provenind din țări mai dezvoltate;
– 6. – un sentiment de frustrare din partea localnicilor, atunci când nivelul lor de prosperitate
este perceput ca inferior față de cel al turiștilor.

Turismul în România
– România -o destinație turistică aflată în atenția vizitatorilor străini în ultimii ani.

– În 2017, 2,75 milioane de turiști străini au vizitat țara noastră(INS,
2018), potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
– Creștere cu cca11% comparativ cu anul 2016, (2,75 milioane de turiști din afara țării față de
2,47 mil în 2016), cu în 2015 (2,23 milioane de turiști străini în 2015), iar în 1,91 milioane în
2014).
– Creștere a cheltuielilor efectuate de turiștii străini: șase miliarde de lei în 2017, cu 1,3% mai
mult față de 2016.
– Cei mai mulți turiști care ajung în România sunt, în ordine, din Germania, Israel, Italia,
Franța și Statele Unite;
– În 2017, în Bulgaria au călătorit nouă milioane de străini, iar Ungaria de 11,6 milioane.

Dezvoltarea sustenabilă a turismului
– https://www.youtube.com/watch?v=fWFSx23DqY8 Eco
– https://www.youtube.com/watch?v=wz0-zG-WxAw Thailanda
– https://www.youtube.com/watch?v=HeW4S5zh4xo – cult Mexic
– https://www.youtube.com/watch?v=KupnV3JeQL4 – good and not Malaya

Referințe bibliografice
– Axinescu, I., (2018). Viitorul României, https://viitorulromaniei.ro/2018/05/25/top-8-

locuri-din-romania-pe-care-le-viziteaza-turistii-straini/, accesată în 24 martie 2019;
– INSEE, 2018. Comunicat de presă nr. 25 / 2 februarie 2018,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/turism12r17.pdf,
accesată în 27 martie 2019;
– World Tourism Organisation, 2018. Tourism Highlights 2018 Edition, www.unwto.org,
accesată în 20 martie 2019;
– www.wikimedia.ro
–

METODOLOGIA DE
MĂSURARE A TURISMULUI
ECTS
ANUL II
NECESITATE
 evaluarea rezultatelor economice în
termeni de valoare adăugată,
absorbţia forţei de muncă, exporturi,
importuri
 politicile economice
 planificarea la nivel naţional şi regional
În trecut...
 oferta de turism - calculată doar sub forma
numărului de paturi existente în hoteluri,
apartamente, vile etc, exemplu:
 cererea de turism - considerată ca fiind expresia
numărului de înnoptări şi a sosirilor pentru o
destinaţie/regiune/ţară.
 indicatori utili, însă nu indică întreaga activitate
turistică a unei ţări.
 necesitatea stabilirii unui sistem de colectare a
unor date statistice mai complexe pentru a
indica mărimea efectelor turismului.
Sisteme de măsurare a turismului
1. Un sistem general de informaţii
privind turismul (SIT)
2. Contul Satelit de Turism (CST)
3. Studiile privind turismul şi vacanţele
4. Indicatorii privind producţia
turistică
5. Barometrul turistic
1. Un sistem general de informaţii privind
turismul (SIT)
 SIT= un sistem utilizat pentru a colecta,
într-un mod sistematic şi permanent,
date cu privire la oferta şi cererea de
turism pentru o destinaţie anume (la
nivel naţional, local, regional), necesare
pentru o politică de turism eficientă (ex.:
politica generală, marketingul turistic,
planificarea). Elementele acestui sistem
depind în mare parte de conţinutul politicii
de turism” (N.Vanhoe)
SIT - cererea de turism
 cuprinde itemi care se referă la cererea de
turism:
- numărul sosirilor
- numărul înnoptărilor
- perioada,
- originea turiştilor,
- scopul călătoriei,
- cazare, destinaţia finală,
- cheltuieli totale /persoană/familie etc.
SIT
 În scopul cercetărilor de marketing -
utilă includerea în cadrul sistemului a unor
date privitoare la:
 vârsta
 mărimea familiei
 ocupaţia
 profesia
 organizatorii călătoriei
 activităţi desfăşurate la destinaţie
SIT
 o altă componentă - cererea potenţială
 date ce privesc: tendinţele socio-
economice pe pieţe, tendinţele turismului
pe piaţă, importanţa acordată de
destinaţie în generarea pieţei potenţiale,
cererea potenţială în anumite ţări şi
regiuni, imaginea destinaţiilor, puncte forte
în raport cu competitorii.
SIT - cererea de turism
 pentru studii de marketing:
 - canalele de distribuţie utilizate,
 - utilizarea internetului,
 - indicatorii ecologici,
 - grupurile-ţintă şi instrumentele de comunicare,
 - eficienţa instrumentelor de comunicare a
destinaţiilor,
 - nivelul preţurilor la destinaţie.
 - informaţii privind numărul zilnic al turiştilor,
 - cheltuielile efectuate (tipul cheltuielilor),
 -originea, profilul (transport, vârstă etc).
SIT - Oferta turistică
 - numărul unităţilor pe tipuri de structuri de cazare,
 - cazarea comercială şi non-comercială,
 - locaţia,
 - nivelul preţurilor,
 - perioadele de operare,
 - capacitatea pe forme de cazare (număr de paturi,
camere, situri etc),
 - caracteristici ale structurilor de cazare (clasificarea
hotelurilor etc),
 - ocuparea şi tipurile de angajaţi,
 - atracţiile culturale.
SIT – Oferta turistică
plus date cu privire la:
 - restaurante şi cafenele,
 - facilităţi de recreere,
 - capacitatea acestor facilităţi,
 - facilităţi de practicare a sporturilor,
 - cumpărături,
 - asistenţa medicală,
 - capacitatea sălilor de conferinţe etc
SIT – modul de culegere a datelor
 Studii bazate pe eşantion sau eşantion

reprezentativ
 Studii exhaustive
 Cercetare documentara
 Studii ale distribuitorilor
 Periodicitatea: permanent, anual, din 3 în 3
ani
 Exemplu:
Contul Satelit al Turismului (CST)
 elementele importante privind mediul şi politica de

marketing nu sunt reflectate în cadrul SIT
 WTO (2000): „Un cont satelit al turismului
reprezintă un set de definiţii, clasificări integrate în
tabele, organizate într-un mod logic, care permit o
imagine asupra impactului economic al turismului
sub aspectul cererii şi ofertei”
 un sistem de informaţii cu privire la turism, integrat
în sistemul naţional de conturi.
CST – obiective
 Scopurile principale ale CST (Eurostat, 2001):
 Să descrie structura activităţii turistice a unei
ţări sau a unei regiuni;
 Să furnizeze indicatori macro-economici
agregaţi pentru a descrie mărimea şi
importanţa economică a turismului (valoarea
adăugată şi PIB-ul realizat de turism);
CST-obiective principale
 Să furnizeze date detaliate asupra consumului
turistic şi modul în care este asigurat acesta din
producţia internă şi importuri;
 Să furnizeze conturi detaliate de producţie în
industria turistică, date referitoare la ocupare,
conexiunile cu alte activităţi productive şi formarea
capitalului;
 Să furnizeze o legătură între datele economice şi
itemii de bază ai SIT.
 Tabelele care compun Contul Satelit de
Turism:
1. Cheltuielile turismului receptor, pe produse si clase de vizitatori;
2. Cheltuielile turismului intern, pe produse, clase de vizitatori si
tipuri de cazari;
3. Cheltuielile turismului emițător, pe produse si clase de vizitatori;
4. Consumul interior de produse – combina cheltuielile turismului
receptor din tabelul 1 (col.1.3) si cheltuielile turismului intern din
tabelul 2 (coloana 2), precum si alte componente ale consumului
turistic;
5. Conturile de productie a industriilor turismului si a altor industrii
(la preturi de baza);
6. Oferta interna si consumul interior turistic, pe produse (la preturi de
cumparare) – constituie esenta CST:aici se face confruntarea
intre oferta interna si consumul turistic intern;
7. Forta de munca in industria turismului;
8. Formarea bruta de capital fix in industria turismului si alte industrii;
9. Consumul turistic colectiv, pe produse si nivele administrative;
10. a) Numarul de calatorii si innoptari pe forme de turism si clase de
vizitatori;
b) Turismul receptor: numar de sosiri si innoptari pe mijloace de
transport;
c) Numar de unitati si capacitatea de cazare pe tipuri;
d) Numarul de unitati in industria turismului clasificate in
concordanta cu numarul mediu de locuri
PRECIZĂRI METODOLOGICE - INSSE
 1. Sursa datelor o constituie cercetările statistice trimestriale prin

sondaj, referitoare la „Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor” care au ca
scop culegerea de date trimestriale referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în
structurile de primire turistică colective, în vederea compilării anuale a
Contului Satelit de Turism de către INS şi respectiv, trimestriale a Balanţei de
Plăţi de către Banca Naţională a României.
 2 Concepte şi definiţii
 Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în
registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi.
În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se
consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări
rezultate din şederea sa neîntreruptă.
 3. Sfera de cuprindere: Turiştii nerezidenţi cazaţi în structurile de
cazare turistică colective selectate într-un eşantion de structuri de
cazare colective, clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism.
PRECIZĂRI METODOLOGICE – INSSE (cont.)
 4. Eşantionul anchetei: Pentru structurile de cazare turistică

colectivă, eşantionul stabilit este de tip cut-off. Astfel sunt cercetate
exhaustiv structurile selectate peste un prag care asigură un grad de
reprezentativitate din punct de vedere al numărului de turişti nerezidenţi de
peste 90%. Astfel au fost selectate:
 􀂾 Hoteluri şi unităţi similare care au avut peste 650 turişti străini cazaţi în
anul anterior;
 􀂾 Pensiunile turistice cu peste 150 de turişti străini cazaţi în anul anterior;
 Numărul turiştilor nerezidenţi (străini) care completează chestionarele
statistice ACNER este de aproximativ 40 000 anual.
 5. Metoda de înregistrare a datelor: Culegerea datelor pe teren se
face cu recepţionerii care lucrează în structurile de cazare turistică. În
momentul sosirii turiştilor străini în structura de cazare turistică, după ce se
înregistrează la recepţie, sunt rugaţi de către recepţioner să completeze
chestionarul referitor la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în
structurile de cazare turistică colective (ACNER), chestionar pe care
trebuie să-l restituie la recepţie la sfârşitul sejurului petrecut în
structura de cazare.
 Metoda de înregistrare a datelor este auto-înregistrarea, turistului nerezident fiindu-i
înmânat un chestionar tradus în limba străină pe care o preferă (engleză,
franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, maghiară).
CST-cererea de turism
 este importantă culegerea de date referitoare la
„vizitator” (turist şi excursionist) şi „consumul turistic”.
 Consumul turistic= „cumpărăturile efectuate de
vizitator înainte, în timpul şi după călătorie,
acestea fiind legate de călătoria care are loc
înafara mediului obişnuit al acestuia”.
 ex: paşapoarte, mici suveniruri ce vor fi oferite cadou –
cumpărate înaintea călătoriei
 developarea fotografiilor – după călătorie etc sunt
incluse, atât timp cât sunt legate în mod direct de
călătorie
Consumul vizitatorului
Cheltuieli

efectuate
de
A.
vizitator Consum
în final
Consumul
numerar
final
efectiv al
Cheltuieli vizitatorulu Consumul
efectuate Transferuri i vizitatorului
de sociale în
natură sau cererea
vizitator vizitatorului
în natură Cheltuieli
turistice de
afaceri
Fig. nr. 1.: Componentele consumului vizitatorului

Sursa: Vanhove, N. – The economics of tourism destinations,
Elsevier Butterworth-Heinermann, Oxford, 2005, p. 27
 Există 4 mari componente ale cererii:
 1. Cheltuieli efectuate de vizitator în numerar= cea
mai importantă componentă a consumului final.
 - bunuri utilizate exclusiv pe parcursul şederii la destinaţie
(echipamentul de ski, geantă de voiaj, corturi, costum de
baie, loţiuni de plajă etc)
 - bunuri cu scopuri multiple, care sunt utilizate atât în timpul
călătoriei, cât şi după aceasta (aparate foto, video, maşini, haine
etc).
 - Primele sunt întotdeauna incluse în statisticile CST, pe când
cea de-a doua categorie va fi cuprinsă în acest cont doar
dacă bunurile sunt achiziţionate în timpul călătoriei.
 2. Cheltuieli efectuate de vizitator în
natură= tranzacţiile non-financiare şi includ
operaţiunile de tip barter (schimbarea
domiciliului cu scop de vacanţă), producţia
pentru uzul propriu (a doua locuinţă construită
pe cont propriu sau fără taxe) şi venitul în
natură (vacanţele oferite de către angajator).
 3.Transferuri sociale în natură = serviciile furnizate
de organizaţiile guvernamentale sau non-profit, utilizate
de turişti pe parcursul şederii (servicii medicale pentru
vizitatori, vizite la muzee, al căror cost nu este atribuit
vizitatorului).Taxele de intrare la muzee plătite de
vizitatori sunt incluse la consumul în numerar ale
vizitatorului.
 4. Cheltuieli cu afacerile turistice= consum
intermediat de afaceri, organizaţii guvernamentale şi non-
profit (transportul şi cazarea angajaţilor în călătoriile de
afaceri).
 cheltuieli colective cu turismul - se referă la
furnizarea legislaţiei şi regulamentelor
privitoare la turism, promovarea turismului prin
intermediul agenţiilor publice de turism,
menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi
îngrijirea spaţiilor publice.
 - nu sunt considerate ca aparţinând
conturilor de turism, rămânând în cadrul
consumului guvernamental.
Culegerea datelor
 Estimarea cheltuielilor (consumul vizitatorului) –
WTO:
 pe baza datelor existente (statisticile naţionale)
 studiile gospodăriilor
 studiile privind vizitatorii:
◦ studii zilnice
◦ studii la structurile de cazare
◦ studii efectuate la vămi
◦ studii la bordul vehiculelor de transport
◦ studii privind vizitatorii în locurile populare
Culegerea datelor
 Studii turistice în cadrul structurilor de cazare –

interviuri cu oaspeţii selectaţi, sau pe bază de
chestionar
 Date bancare centralizate
 Modele de consum:
 Modelul raportului de cheltuieli
 Modelul factorului cost al consumului (un
hibrid între studiul consumului în gospodării şi
studii la locurile de şedere)
CST-Oferta turistică
 Activităţi specifice turismului
 Servicii de cazare
 Servicii de servire a mesei şi băuturilor
 Servicii de transport al pasagerilor
 Servicii ale agenţiilor de turism, tour-
operatorilor şi ghidului turistic
 Servicii culturale
 Servicii de divertisment si recreere
 Servicii turistice variate
CST – oferta turistică
Totalitatea bunurilor şi
 B. serviciilor
Bunuri şi servicii specifice Bunuri şi servicii

nespecifice
Bunuri şi servicii Bunuri şi servicii

caracteristice legate de turism
Fig. nr. 2. : CST şi clasificarea bunurilor şi serviciilor

CTS – oferta de turism
 bunurile şi serviciile turistice – toate
produsele care, în numeroase ţări, ar
putea înceta să existe într-o cantitate
semnificativă (sau consumul cărora poate
fi semnificativ redus) în absenţa turismului
şi pentru care ar fi posibil să fie obţinute
informaţii statistice (ex: cazare, servicii de
transport, transport pe cablu etc)
CST – oferta de turism
 Activităţi specifice turismului
 Hotelurile şi asociate
 A doua casă aflată în proprietate privată
 Resturante şi asociate
 Serviciile de transport pe calea ferată
 Serviciile de transport auto
 Serviciile de transport maritim
 Serviciile de transport aerian
 Serviciile-suport ale transporturilor
 Serviciile de închierieri auto
 Agenţii de voiaj şi asimilate
 Serviciile culturale
 Serviciile sportive şi alte servicii de agrement.
CST – oferta turistica
 bunuri şi servicii legate de turism: toate acele
produse care sunt consumate de către turişti în
volum semnificativ pentru vizitatori şi/sau furnizor,
dar neincluse în lista produselor caracteristice
turismului (ex: rata de schimb valutar, transport pe
cablu etc).
 Bunurile şi serviciile caracteristice + bunuri şi
servicii legate de turism =„produsele specifice
turismului”.
 bunurile şi serviciile nespecifice sau producţia
necaracteristică turismului (ex.: pastă de dinţi
şi, în general,cea mai mare parte a bunurilor de larg
consum).
Formarea capitalului brut fix în
turism (WTO, 2008)
 CBF= totalitatea valorii achizițiilor unui producător (mai
puțin cesiunile), a bunurilor fixe în perioada contabilă și
plusurile de valoare ale unor active realizate într-o
anumită perioadă de activitatea productivă a unităților
instituționale.
 Activele fixe pot fi active tangibile sau active intangibile
obținute ca rezultat al procesului de producție și care, la
rândul lor, pot fi folosite în mod repetat sau continuu în
alte procese de producție pe o perioadă mai mare de 1
an (WTO, 2008).
 Investițiile în turism sunt clasificate astfel:
 - bunuri fixe specifice turismului (ex: vase de
croazieră, autobuze pentru tururi, facilități ale
hotelurilor, casele de vacanță etc);
 - investiții ale industriilor turistice în bunuri fixe
nespecifice turismului (ex: sistemele de
calculatoare ale agențiilor de turism, facilități la
spălătoriile hotelurilor etc);
- infrastructura legată de turism (realizată de
guverne, în general) .
Întrebare: De unde pot fi obținute astfel de informații

pentru a calcula investițiile brute de capital fix?
Forța de muncă ocupată în turism
 Este constituită din totalitatea locurilor
de muncă oferite de firmele care oferă
produse din categoria activităților
specifice turismului
Alte metode utilizate
 Statisticile turistice ale WTTC
(Would Tourism and Travel Council)
 Studiile privind turismul şi vacanţele
 - studiile privind vacanţele şi
călătoriile din Marea Britanie,
 - barometrul turistic din Elveţia.
Exercițiu:
 În echipele de proiect, căutați informații
despre studiile statistice cu privire la
turism care se realizează în România,
respectiv Franta si Canada.
 Descrieți:
◦ - cererea de turism
◦ - oferta de turism
◦ - forța de muncă din turism
◦ - PIB din turism
Bibliografie:
 UNWTO, 2008. Tourism Satellite Account:
Recommended Methodological Framework
2008, Department of Economic and and
Social Affairs, United Nations, Luxembourg,
Madrid, New York, Paris, 2010
 Vanhove, N., 2005. The economics of
tourism destinations, Elsevier, New York;
MOTIVAŢIA
TURISTICĂ
ECTS,
ANUL II
MOTIVAŢIA TURISTICĂ
 - specializarea internaţională - formarea ofertei
turistice şi posibilitatea valorificării ei pe piaţa
internaţională
 - motivaţia de consum - un factor subiectiv ce
influenţează circulaţia turistică
 - ţările ofertante de turism – cerere bazată pe
motivaţiile interne
 - motivaţia – continuă schimbare (publicitate, modă
etc)
 - noile motivaţii creează o nouă categorie a cererii
turistice ce va fi satsifăcută la acele destinaţii care
oferă cele mai atractive condiţii de consum.
Motivaţia turistică
 OMT: principalul motiv al deplasărilor
internaţionale:
 - vacanţa (cca 70% din totalul sosirilor în
turismul internaţional)
- afacerile (13-14% din sosirile
internaţionale)
 motive religioase, familiale şi sportive (16-
17%).
 - factorii economici şi sociali care influenţează motivaţia
turistică:
 timpul liber disponibil (condiţia prealabilă a formării motivaţiei
turistice)
 veniturile individuale (premisă a consumului turistic) – elemente:
 - manifestarea unei selecţii pe criterii economice între
ansamblul dorinţelor de consum şi a consumului realizabil
 -clasificarea necesităţilor în funcţie de stringenţa lor, dar şi de
satisfacţiile pe care le caută individul;
 - conduce la confruntarea grupului de necesităţi şi satisfacţii cu
volumul veniturilor disponibile
 - rezultatul: acel pachet de dorinţe şi cerinţe realizabile pe
plan economic, concretizate prin consumul turistic.
 - democratizarea turismului – accesul persoanelor cu
venituri mai mici
 - mutaţiile în cadrul motivaţiilor individuale - între
necesităţi şi satisfacţii (în favoarea acestora din
urmă)
 - satisfacţiile - unul din importanţii stimuli ai
circulaţiei turistice internaţionale (atracţia pentru
natură, atracţia pentru comunicare, curiozitatea,
snobismul, nostalgia pentru trecut etc.)
 - necesităţile reprezintă mai curând stimulii
circulaţiei turistice interne.

Teorii ale motivaţiei de consum
turistic
“De ce o persoană sau un grup se comportă
sau acţionează într-un anumit mod?”
- Teoria bazată pe nevoi
- Teoria bazată pe valori
- Teoria aşteptării
- Alte abordări
Teoria bazată pe nevoi
- satisfacerea nevoilor sau dorinţelor şi
echilibrul ce rezultă din îndeplinirea acestora,
 - consumatorul va alege destinaţia sau tipul
de vacanţă care va satisface cel mai bine
dorinţele sau nevoile pe care le resimte
 -plăcerea de a călători - îndeplinirea acelor
nevoi care nu au fost satisfăcute.
Maslow
 Turism – nivele ale piramidei:
 a) motivaţia socială (de adeziune, de apartenenţă la grup,
comunitate culturală) se identifica în nevoia omului de a căuta
grupul de excursionişti, de a se integra în acest grup.
 b) motivaţia cognitivă: se identifică cu nevoia de cunoaştere a
tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor, istoriei culturii altor centre
de civilizaţie.
 c) motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi
acţiune: contribuie la integrarea personalittăţii şi se regăseşte în
acţiunile turistice cu caracter coparticipativ, în nevoia de a găsi
locuri liniştite în mijlocul naturii.
 d) motivaţia de repaos şi de reconfortare ca principală
motivaţie turistică este satisfăcută printr-un complex de condiţii
şi de mijloace înafara reşedinţei indivizilor.
 e) motivaţia estetică: exprimă tendinţa omului spre frumos,
spre artă, cultură şi civilizaţie, spre peisaj inedit.
Motivaţia bazată pe nevoi
 un instrument util în înţelegerea motivaţiei
consumatorului, dezvoltarea strategiilor de marketing,
reclame adecvate şi ca abază pentru segmentarea
pieţei şi poziţionarea produsului deoarece bunurile
oferite cosnumatorilor sunt destinate satisfacerii
nevoilor de la toate nivelurile
Critici:
- nu poate fi previzionat modul în care vor acţiona
diferite persoane pentru a-şi satisface nevoile pe care
le au, dacă vor acţiona sau nu
- nu pot fi testate empiric, astfel încât nu se poate şti cu
exactitate la ce nivel de satisfacere a unei nevoi se
manifestă o nevoie de ordin superior.
Motivaţia bazată pe nevoi
 - alte forme de manifestare a motivaţiei turistice:
 motivaţia de evadare din mediul cotidian care, de
obicei este un mediu stresant, obositor
 motivaţia de recuperare ca necesitate biologică
 motivaţia etnică - oportunitatea de întoarcere la
rădăcini, de întărire a legăturilor familiale
 motivaţia ludică - dorinţa de întoarcere în copilărie
 motivaţia de oportunitate a obţinerii sau păstrării
prestigiului pentru alinierea la standardul de viaţă
care asigură un anumit prestigiu social
 motivaţia legată de oportunitatea de autoregăsire,
necesitatea spirituală a individului care doreşte să se
apropie de natură, de o anumită cultură (de exemplu:
oferta de turism rural)
Teoria beneficiului căutat sau realizat
- cinci tipuri de beneficii experienţiale:

psihologice, sociologice,
psihofiziosociale,economice şi de mediu
 - o legătură puternică între motivaţia pentru
călătorie, beneficiile realizate şi nevoile
consumatorilor
Teoria beneficiului căutat sau realizat
 în domeniul turismului
 - aplicaţii bazate pe atribute (ex: utilizând
atributele unei destinaţii sau serviciu turistic
ca beneficii),
 - bazate pe elemente psihologice (ex:
gruparea consumatorilor pe baza importanţei
pe care o acordă unei combinaţii de beneficii
senzoriale, raţionale şi emoţionale aşteptate
la un produs sau serviciu)
 - o combinaţie a celor două.
Teoria aşteptărilor
V. Vroom
 Motivarea - privită în termenii rezultatelor sau
recompenselor aşteptate.
 - oamenii ţin cont de rezultatele la care se pot
aştepta şi de strategiile de la care se pot aştepta
că vor conduce la rezultatele dorite.
 - oamenii - motivaţi să aleagă strategiile cele mai
potrivite pentru producerea celor mai favorabile
rezultate.
 - promovarea - pentru aceasta este nevoie de muncă
mai multă şi pentru mai mult timp;
 - motivaţia de a depune mai mult efort pentru a
ajunge la rezultatul dorit
 Factori:
 A. Aşteptarea – percepţia cuiva care se aşteaptă că un anumit
rezultat va fi obţinut ca urmare a unei anumite acţiuni.
 B. Valenţa –ataşamentul sau preferinţa unei persoane pentru un
anumit rezultat. Valenţele pot fi pozitive (plata, promovările şi
sarcinile interesante) sau negative (mustrările sau transferurile).
 C. Rezultatul – finalitatea comportamentului ales.
 - rezultate de nivel prim sau secund
 - un rezultat de nivel prim - un anumit tip de performanţă,
 - rezultatul de nivel secund - rezultatul performanţei respective.
(ex: un muncitor poate decide să lucreze mai mult pentru a-şi
termina treaba mai devreme (rezultatul de prim nivel), ceea ce va
conduce la o evaluare superioară (rezultatul de nivel secund).
 D. Instrumentalitatea –relaţia percepută dintre
rezultatele de pe primul şi al doilea nivel.
 - cuantificat cu valori cuprinse între +1 şi –1;
 E. Abilitatea –capacitatea unei persoane de a
îndeplini sarcina care conduce la diferite rezultate.
 - lipsa abilităţii poate afecta motivaţia (ex.: o
persoană care are o aşteptare în raport cu rezultatul
unei anumite acţiuni poate alege să nu îndeplinească
acţiunea respectivă pentru că ştie că nu are abilitatea
de a o îndeplini cu succes).
 D. Alegerea –prerogativa unei persoane de a alege
comportamentul cel mai avantajos pentru obţinerea
rezultatului dorit, dată fiind probabilitatea ca rezultatul
dorit să poată fi atins.
 Witt şi Wright (1992) : un model al aşteptării pentru preferinţele
şi alegerea vacanţei, care încorporează:
 - nevoile,
 - atractivitatea (valenţa) şi atributele vacanţei,
 - preferinţa relativă pentru anumite vacanţe şi factorii de
influenţă determinaţi de cunoaşterea caracteristicilor destinaţiei;
costul, preferinţele altora etc;
 - aşteptarea;
 - instrumentalitatea vacanţelor
 - infleunţate de o varietate de surse ce includ broşurile, ghidurile
şi alte experienţe ale oamenilor, dar şi de experienţa individuală
a altor vacanţe de acelaşi tip sau similare.
 - evidenţiază relaţia existentă între motivaţie, preferinţă şi
alegere.
Alte abordări ale motivaţiei turistice
teoria factorilor de “atragere şi împingere”.

Crompton - nouă motive pentru călătorie: şapte socio-psihologice
sau motive de “impingere” şi două motive de “atragere”, culturale
(noutatea şi educaţia).
Factorii de împingere = forţele specifice care infleunţează decizia
unei persoane pentru a merge spre o anumită destinaţie care va fi
selectată (Kim s.a., 2003).
două etape existente în decizia de a călători:
A. factorii de împingere se manifesta în prima fază (sunt toţi cei
care îi fac pe oameni să dorească să călătorească),
B. factorii de atragere se fac simţiţi pe parcursul călătoriei, daţi de
dorinţa iniţială de a călători și influențați de destinație în sine (pot fi
consideraţi ca preferinţe în satisfacerea motivelor sau nevoilor).
alţi factori relevanţi pentru motivaţia turistică: emoţiile, noutatea,
autenticitatea şi rolul preferinţelor.
Crompton și Dan
 Crompton: 7 factori ‘Push’ : dorința de
evadare din mediul cotidian, explorarea și
stima de sine ; relaxare ; prestigiu ; regres ;
îmbunătățirea relațiilor de familie; dorința de a
crea mai ușor relații sociale;
 2 factori de tragere (culturali): noutatea și
educația
Alte teorii ale motivaţiei de consum cu
relevanţă în motivaţia turistică
- experienţele hedoniste (Hirschman &
Holbrook 1982): produsele care, prin
valoarea lor intrinsecă, sunt mai emoţionale
(teatrul, mobilitatea, concertele rock, dansul,
evenimentele sportive)
 - motivaţia pentru evitarea riscului (Dowling
1986)
 - rolul asociat informaţiei (Bettman, 1975).
 Pretenţiile şi gusturile consumatorilor au
devenit mai complexe, mai sofisticate, mai
cultivate
Motivația turistică
 Paradox: dorința de a evada din mediul
obișnuit nu înseamnă neapărat renunțarea
totală la confortul obișnuit
 Cohen(1972) clasifică turiștii în funcție de
raportarea lor la industria turistică și la
destinație pe parcursul călătoriei.
 Cohen: turștii au dificultăți în eforturile lor de
a se detașa demediul cotidian și de toate
facilitățile obișnuite. Ca urmare, ei călătoresc
într-o« bulă de mediu » care reprezintă
bagajul cultural și sistemul de valori ce
caracterizează un consumator
Analiza Cohen
 Cohen a identificat 4 tipuri de turiști care
reprezintă diferite categorii de turiști, în
funcție de dorința lor de a evada din această
bulă de mediu sau dimpotrivă, de a se refugia
permanent în ea.
 Familii principale:
 turiști instituționalizați
 Turiști neinstitutionalizați
Analiza Cohen
 1.2. turiști instituționalizați
 - călătoria lor este în general organizată
deactorii din turism (turoperatori, agenții de
voyages)
 Caută vacanțe în străinătate, cu o o
similitudine riricată cu locul de reședință
 Două tipuri de turiști: turiștii de masă colectivi
și individuali:
Turistul masă organizat
 A. Cumpără produse forfetare și ia puține

decizii cu privire la vacanță
 - excursii organizate cu autocare , hotel
asemănător cu locul de reședință, contacte
rare cu cultura locală
 În cazul turismului balnear – turistul iși
desfășoară zua între hotel, piscină și plajă,
fără a depăși acest spațiu
 Dorește să mănânce aceleași feluri de
mâncare, să vb aceeași limbă ca în țara de
Turismul de masă organizat
 Experiența turistică planificată, controlată de
industria turismului
 Produsele: foiaje forfetare la preț redus
consumate cu scopul de a se regăsi într-o
destinație însorită, dar cu cofortul din propria
țară
 Turismul de masă individual
 Un anumit grad de individualizare

Turiștii neinstituționalizați
 - exploratorul: caută să scape de turismul de
masă și să cunaoscă tradițiile și cultura
locală; păstrează legătura cu industria
turimsului de masă
 - turistul în derivă
 Dorește contactul și chiar integrarea totală în
comunitatea locală
https://www.youtube.com/watch?v=6KsgtXO
LP-A&t=537s
https://www.businessmagazin.ro/actualitate/h
otelul-care-si-a-concediat-angajatii-roboti-un-
oaspete-al-hotelului-eram-trezit-incontinuu-
din-cauza-ca-sforaiam-17863087
Turismul si tehnologia
informației
ECTS, Anul II

Dimensiunea cererii și consumatorilor
• Noile tehnologii au schimbat modul în care informațiile sunt

distribuite către turiști și modul în care aceștia își programează și
consumă produsele turistice;
• - căutarea de informații despre turism este una dintre cele mai
populare activități online;
• - TIC permit călătorilor să obțină informații corecte și fiabile
• - de a face rezervări într-un timp foarte scurt, cu costuri și neplăceri
minime față de metodele clasice;
• - pot contribui la creșterea calității serviciilor și satisfacției oaspeților;
• - plasează utilizatorii în centrul funționalității și livrării produselor;

TIC
• - TIC a împuternicit consumatorii experimentați, care călătoresc des

și doresc un raport excepțional valoare/bani/timp;
• - pachetele turistice scad în favoarea turismului individual,
posibilitate creată de internet;
• - consumatorii caută informații, achiziționează bilete de transport
online, fac rezervări online de camere, și exclud agențiile care pot
face asta pentru ei;
• - datorită popularității aplicațiilor de pe internet, organizațiile de
turism cum sunt hotelurile, companiile aeriene, agențiile de turism
includ tehnologiile bazate pe internet ca parte a strategiilor de
marketing și comunicare;

TIC
- 4 factori importanți care influențează căutarea de

informații turistice:
• - structura grupurilor de vacanță;
• - prezența familiilor și prietenilor la destinație;
• - vizitele anterioare la destinație;
• - gradul de noutate asociat destinației (Snepenger,
Meged, Snelling, and Worrall);
Efecte TIC
• Buhalis (1998) arăta că turiștii potențiali au devenit mai independenți și mai

sofisticați ca urmare a utilizării unei multitudini de instrumente pentru
organizarea călătoriilor:
• A. - sisteme de rezervare asistate de calculator și agenții de turism online
(ex.: Expedia), sistemul de distributie globală (GDS)
• B. - motoare de căutare și meta-motoare de căutare (ex.: Google, Kayak);
• C. - sisteme de management la destinație (ex.: www.visitbritain.uk,
http://www.visit-romania.ro/);
• D. - rețele de socializare și portaluri web 2.0 (tripadvisor, wayn , facebook,
TikTok );
• E. - site-uri de comparare a prețurilor (ex.: kelkoo, sky scanner etc);
• F. - site-uri ale ofertanților individuali și intermediarilor (www.airbnb.ro );
• G. - client –content = Turism 2.0
• H. - posibilitatea unui feedback imediat și transparent
• - studiile arată o scădere a prețurilor produselor turistice ca urmare a
scăderii costurilor de livrare;
Sistemele de rezervare asistate de
calculator
• SRC= un sistem electronic utilizat în promovarea vânzărilor ce

furnizează informații rapide și corecte cu privire la disponibilitate,
preț și rezervare a produselor și serviciilor (Naqvi and Jia, 2015).
• - realizat de companiile aeriene pentru vânzarea biletelor de avion,
este utilizat astăzi pentru a stoca și furniza informații cu privire la
produsele și serviciile turistice și vânzarea lor fie direct către publicul
interesat, fie prin intermediari;
• - a generat crearea de alianțe a gignaților din domeniu, fiind cunoscut
astăzi ca GDS (Global Distribution System)
• - cele mai importante SD sunt Amadeus, Galileo, Sabre și Worldspan.
https://www.youtube.com/watch?v=8v1Dx
HUqEL0
conf. univ. dr. Maria Tătărușanu Sursa: Business Travel.IQhttps://www.businesstravel-

iq.com/article/2018/08/08/gds-market-share-second-quarter-2018
Social media
• Conținutul creat de utilizatori este o sursă de date esențiată

pentru managementul orașelor și al destinațiilor turistice;
• În ianuarie 2015 (Dediu, 2015):
• - TripAdvisor arăta că peste 200 milioane de oameni și-au expus
review-urile și opiniile pe site
• - Trivago -140 milioane de persoane au postat comentarii cu privire la
hoteluri,
• Booking a colectat 43 milioane de review-uri verificate (ale
utilizatorilor care au călătorit în zona respectivă) a
• Expedia a înregistrat 11 milioane review-uri - o sursă f importantă
pentru firme

Conținutul creat de utilizator
• Rolul iWOM (informații ”din gură în gură”)

• - deciziile consumatorilor sunt puternic influențate de informațiile
obținute astfel, prin intermediul internetului;
• - imaginea destinațiilor este, de asemenea, puternic influențată de
iWOM, comparativ cu modalitățile tradiționale de informare;
• - aceste informații influențează un număr mult mai mare de persoane
comparativ cu sursele clasice;
• - sunt percepute ca fiind mai credibile decât cele ale furnizate de
ofertanții de servicii;

Efecte TIC
• - efectele internetului asupra comportamentului clienților:

• - posibilitatea de a interacționa direct cu ofertanții și de a personaliza
serviciile;
• - eliminarea intermediarilor;
• - petrec mai mult timp la destinație comparativ cu turiștii care se
informează din alte surse;
• - limite: lipsa cunoștințelor de lucru cu calculatorul, teama de a face
plăți online (fraude la licitații, cu vacanțele, jocuri, furt de identitate,
spamuri) , consumul de timp, lipsa experienței;
• - o multitudine de posibilități de alegere;

B. Motoare de căutare și metamotoare de
căutare
• Google.com
• Booking.com
• TripAdvisor.com
• Travel.com
• Hotels.com
• Momondo.com
• Discovercarhire.com (inchiriere mașini oriunde in lume)

Topul website-urilor la nivel mondial
Nr. Webiste Durata medie a Rata de accesare a
Crt. vizitei siteului fără a fi
consultat
conținutul
1 Tripadviser.com 00:03:30 56,85%
2 Tripadviser.co.uk 00:04:15 50,84%
3 Kayak.com 00:04:09 37,17
4 Irctc.co.in 00:08:08 20,55%
5 Tripadviser.co.it 00:04:03 49,51%
6 Skyscanner.net 00:05:45 35,56%
7. Tripadviser.co.fr 00:04:26 46,44%
8. Tripadviser.co.ru 00:04:41 47,88%
9. Tripadviser.co.es 00:03:56 50,30%
10. Makemytrip.com 00:04:31 44,13%
11. Tripadviser.co.br 00:03:32 54,51%
12. Pricelinne.com
conf. univ. dr. Maria Tătărușanu 00:05:30 41,51%
Sursa: Similar web, Top website ranking, 2019
Cele mai accesate siteuri de turism din
Romania (martie 2019)
Loc Siteuri Nr utilizatori Vizite Afișări
1 Amfostacolo.ro 499.556 779109 2.501.930
2. Turistinfo.ro 354.997 677336 4.803.726
3. Romaniatourism.com 99.732 118.161 197.022
4. Infoturism.ro 93.144 146.934 693.890
5. Carta.ro 79.507 107.517 280.080
6. Imperatravel.ro 75.460 98.481 134.562
7. Romaniaturistica.ro 47.165 73.356 115.728
8. Extravita.ro 37.509 43.845 67.918
9. Plaja.ro 34.117 44.926 145.065
10. Tvi.ro 32.719 41.590 102.102
Sursa: Traffic.ro, http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-
turism/saptamana
C. Sisteme de management la destinație
• Utilizate pentru a oferi informații
și a gestiona tururi ale sitului
/siturilor la destinația turistică;
www.romaniatourism.com
http://turism.gov.md
www.visit.md
E. Siteuri de comparare a prețurilor
• www.trivago.com
• www.hotelscan.com
• www.compari.ro

F. - site-uri ale ofertanților individuali și
intermediarilor
oferă informații și furnizează

consumatorilor produse și servicii
turistice
• www.primatour.ro
• www.deadalus.ro
• www.airbnb.com

g. Client-content și Turism 2.0
• - client-content specialists (exemplu:

http://lebawitgirma.com/writing-editorial/)
• - povești inspiraționale, povești care oferă sfaturi (ghid),
povești neobișnuite (o zi din viața unui angajat etc);
Scrieti un eseu de 1 pagina pe tema: Locul în care m-am

născut-destinație turistică potențială sau locul în care ați
călătorit ultima oară. Eseul va fi prezentat în a doua oră a
urmatorului curs.
h. Posibilitatea unui feedback
imediat
• Importanța comentariilor și evaluărilor online pentru

consumatori
• Spania: un studiu realizat de Travelport în 2017 arăta că 85%
dintre spanioli utilizează review-urile online când își planifică
vacanțele/călătoriile;
• Profesioniștii continuă să constituie un ajutor important în
planificarea vacanțelor, datorită lipsei încrederii că evaluările
conțin informații exacte sau nu; își planifică vacanța conform
recomandărilor agenților de turism;

Utilitate
• - organizațiile turistice culeg informații despre clienți înainte, în
timpul și după călătorie, pentru a înțelege comportamentul de
cumpărare, preocupările și determinanții cererii de turism; satisfacția
clienților depinde de rapiditatea reacțiilor ofertanților la cererea
acestora;
• 2. Inovația tehnologică
• - sistemele informaționale au evoluat de la componente

intercorelate care lucrează împreună pentru a colecta, procesa, stoca
și disemina informații pentru asistarea procesului de luare a
deciziilor, la coordonarea, controlul, analiza și vizualizarea în cadrul
organizației, la mecanisme interoperabile de colectare, procesare și
diseminare a inteligenței în interior și în mediul extern;
• - multimedia: website-urile interactive 3 D permit vizitele virtuale
(teleprezența)
•
- tehnologiile mobile și wireless:
6 trenduri în ceea ce privește noile tehnologii în
turism (Global Data)
• 1. Realitatea augmentată (AR) și

realitatea virtuală (VR)
• utilizate atât pentru atragerea clienților, cât
și pentru îmbunătățirea satisfacției față de
produsele și serviciile de turism
• Realitatea augmentată suprapune și
îmbină informațiile, imaginile și
videoclipurile generate de calculator cu
acțiunile unui utilizator, în timp real. Pentru
a experimenta realitatea augmentată,
utilizatorii trebuie să descarce o aplicație sau
o extensie a browser-ului. Trebuie să aibă o
cameră funcțională pentru a transporta https://www.hospitalitynet.org/opinio
informația de la maker către calculator. (360 n/4092421.html
design)
6 trenduri în ceea ce privește noile
tehnologii în turism (Global Data)
• Realitatea virtuală este simulată de calculator prin experiențe

senzoriale artificiale. Astfel o persoană este plasată într-un mediu
replicat care oferă experiențe vizuale și audio virtuale. Realitatea
virtuală este concepută pe baza unei imagini 3D interactive.
Utilizatorii au posibilitatea de a o manipula după bunul plac, pentru a
simți că se află într-un alt mediu. Astfel, experiențele se schimbă în
funcție de mișcările și acțiunile utilizatorului. (360 Design).
• Exemplu: Tur virtual Muzeul ”Grigore Antipa”
• https://www.youtube.com/watch?v=kbwJCfQPEfw

• 2. Inteligența artificială (AI): o parte a activităților este
automatizată, ceea ce crește eficiența, rapiditatea
proceselor și a comunicării cu clienții, reduce costurile;
• - mașini care învață
• - chat online cu turiștii
• - roboți
• https://youtu.be/EkGHlXIY1xM

• 3. internetul lucrurilor (IoT ) este un concept care
defineşte o lume în care toate obiectele (maşini,
electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile,
portabile etc.) sunt conectate între ele prin intermediul
Internetului.
• În turism – o importanță crescândă în ultimii ani
• ex: Pasagerii Luftansa își pot urmări bagajele printr-o
aplicație instalată pe mobil

• 4. Tehnologia vocală (Voice technology – VT): trecerea de la
interacțiunea în scris la interacțiunea vocală
• Hoteluri ca Marriot, Westin Buffalo etc testează aceste
tehnologii
• 5. Conectivitatea Wi-fi: conectarea online prin intermediul
tehnologiei wireless
• - turiștii doresc conectarea permanentă în vacanță pentru: a
descoperi locuri de vizitat, a găsi drumul până la acestea, a
împărtăși experiențe cu prietenii din locurile în care se află;

• 6. Device-uri portabile: cartele, carduri etc ce pot fi
utilizate de către turiști în diverse locuri și care permit
reducerea timpilor de așteptare la obiectivele turistice,
personalizarea experienței etc (ex: o Bandă Magică RFID
pentru clienții Walt Disney la parcurile de distracție și care
se conectează la infrastructura parcului, facilitând
acestora accesul la diverse puncte de interes,
personalizarea experiențelor )

Inovația tehnologică

Utilitate
• 4. Industria și funcțiile afacerii
• - dimensiunea strategică și operațională
• - tehnologiile pot fi parte a managementului strategic dacă sunt
utilizate în totalitate;
• - managerii au nevoie de cunoștințe cu privire la modul de utilizare a
lor;
• - au un rol esențial în obținerea avantajului competitiv (surse): costuri
și diferențiere (Porter);
• - reputația a devenit un element esențial în lupta cu concurenții

References
• Naqvi, M.A., and Jia, H., 2015). Computer rezervation system, Encyclopedia of Tourism, 29
septembrie 2019, Springer Link;
• Business Travel.IQ, (2019). Amadeus retains global lead while Sabre benefits from Flight
Centre Australia and New Zealand win, Business Travel iQ | 08 August 2018,
https://www.businesstravel-iq.com/article/2018/08/08/gds-market-share-second-quarter-
2018, accesată aprilie 2019;
• Simila web, (2019). Top website ranking, https://www.similarweb.com/top-
websites/category/travel/tourism2019, accesată aprilie 2019;
• Traffic.ro, (2019). Top siteuri turism, http://www.trafic.ro/vizitatori/top-siteuri-
turism/saptamana, accesată aprilie 2019;
• 360Design, (2019). Realitatea augmentată și realitatea virtuală.
https://www.360design.ro/tehnologiile-vr-si-ar/, accesată 17 aprilie 2019;

Conf. dr. Maria Tătărușanu
DATE GENERALE
• a fost înființată în 1975, având sediul la Madrid;
• înlocuiește fosta Uniune Internaţională a Organismelor Oficiale de Turism
(U.I.O.O.T.)
• este o organizaţie internaţională guvernamentală, în sensul că reprezentarea
în cadrul ei se face în numele guvernelor ţărilor membre .
Obiectivele fundamentale ale O.M.T. sunt, conform statutului,
“promovarea şi dezvoltarea turismului, cu scopul de a contribui la
expansiunea economică, la înţelegerea internaţională, la pace şi la prosperitate,
ca şi la respectul universal, la respectarea drepturilor şi libertăţilor umane
fundamentale, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie,,
- este cea mai reprezentativă organizaţie internaţională neguvernamentală cu
profil turistic;
-a fost întemeiată in 1966;
- unește toate agențiile naționale de voiaj și tour-operatorii
-are 121 de țări membre
-încearcă să încurajeze călătoriile pentru oamenii din întreaga lume
-susține libera călătorie pe pământ
-dorește să elimine toate obstacolele birocratice care stau în calea liberei
circulații a oamenilor .
ICAO (International Civil Aviation
Organization)
 - codifică principiile și tehnicile de navigație aeriană internațională, și
care se îngrijește de planificarea și dezvoltarea transportului aerian
internațional pentru a asigrura o creștere în siguranță și în ordine. Sediul
general se află în Quartier International, Montreal, Canada.
 - adoptă standarde și recomandă practici ce privesc navigația aeriană,

prevenirea amestecului ilegal și facilitarea procedurilor de trecere a
frontierei pentru aviația civilă. În plus, ICAO definește protocoalele
pentru investigările accidentelor internaționale urmărit de autoritățile
pentru transportul în siguranță în țările semnatarea ale Convenției
Internaționale a Aviației Civile, mai cunoscută sub denumirea
de Convenția de la Chicago.
International Air Transport Association
(IATA)
 Este o organizație comercială internațională a companiilor aeriene, cu
sediul central în Montreal, Quebec
 Înființată în anul 1945 la Havana
 Obiectivul principal:
 Asistența companiilor aeriene în desfășurarea unei competiții legale și
loiale, precum și asistență la compensarea prețurilor (uniformitatea
prețurilor). Pentru calculul taxelor de transport, IATA apelează la o
împărțire a lumii în trei regiuni, astfel:
 America de Sud, Centrală și de Nord
 Europa, Orientul Mijlociu și Africa
 Asia, Australia, Noua Zeelandă și insulele Pacificului
Asociația Internațională Cruise Lines
(CLIA)
 Este cea mai mare asociație de croazieră din
lume. Misiunea sa este promovarea și
extinderea călătoriilor.
 Membrii industriei de croazieră din CLIA dețin
26 de linii de croazieră comercializate în
America de Nord. Ea funcționează în baza unui
acord cu Comisia Maritimă Federală, în
conformitate cu Legea privind transportul
maritim din 1984. De asemenea, servește ca
asociație non-guvernamentală pentru
Organizația Maritimă Internațională, care este
o agenție a Organizației Națiunilor Unite.
Asociația Internațională Cruise Lines
(CLIA)
 A fuzionat cu International Council of Cruise Lines,

organizație implicată în probleme de reglementare și
de politici referitoare la industria de croazieră în anul
2006;
▪ Misiunea CLIA s-a extins pentru a include:
▪ promovarea călătoriilor de croazieră sigure și sănătoase;
▪ formarea și educarea agenților de voiaj
▪ sensibilizarea opiniei publice cu privire la beneficiile
călătoriilor de croazieră.
 A fost fondată în anul 1975 și are sediul la Washington
-fondată în anul 1898
-este cea mai veche organizație non-profit, non-guvernamentală din lume
-reprezintă interesele asociaţiilor de automobile naţionale şi cluburi
de turism.
- are 140 de asociații din 101 țări.
•Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie
•Federaţia Internaţională a Scriitorilor şi Ziariştilor din
Turism
•Federaţia Mondială a Bucătarilor şi Cofetarilor
•Organizaţia Internaţională a Transportatorilor pe Cablu
•Biroul Internaţional de Turism Social
•Academia Internaţională de Turism
-este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridică
în subordinea Guvernului
-stabilește politica în domeniul turismului, la nivel național, elaborează strategia și
reglementările specifice de dezvoltare
-Îndeplinește rolul de autoritate de stat în domeniul turismului
Atribuții ale Direcției Generale de Turism din cadrul Ministerului

-elaborarea, promovarea și monitorizarea strategiei și politicii
naționale în domeniul turismului
-inițierea și promovarea de acte normative și reglementări specifice
- promovarea și reprezentarea intereselor statului, ale turismului
românesc pe plan internațional
- organizarea, atestarea și monitorizarea programelor de valorificare
și protejare a patrimoniului turistic
- acordarea de consultanță de specialitate societăților comerciale ce
desfășoară activitate turistică.
- a fost înființată în 24 martie 1990
-din acestă organizație fac parte 100 de hoteluri, deținând 65 % din cifra
de afaceri din domeniul hotelier
-este o asociație non-profit, care are scopul de a deveni reprezentantul
acestui segment din industrie în Romania
- susține dezvoltarea concurențială și promovarea activității hoteliere și a
restaurantelor din Romania
-dorește promovarea și protejarea intereselor de afaceri specifice
- să contribuie la modernizarea și la realibilitarea hotelurilor și a
restaurantelor
- să actioneze drept catalizator în atragerea de investiții străine
-a luat ființă in 1994, având in prezent o rețea de 30 de filiale în toată țara
-este o organizație neguvernamentală, apolitica, non-profit, care dezvoltă și
promovează ospitalitatea și turismul rural românesc
-organizează cursuri de pregătire profesională pentru gazde, agenții de
turism rural
-organizează campanii de publicitate pentru unitățile clasificate și
omologate
- încearcă atragerea de noi pensiuni rurale în reteaua A.N.T.R.E.C. și
sprijinirea acestora pentru clasificarea de Autoritatea Naționala pentru
Turism.
- reprezintă, promovează, apară și susține interesele economice, tehnice,
profesionale și juridice ale membrilor săi
- promovează concurența loiala, în condițiile legii
-susține inițiative legislative și propune reglementări tehnico-administrative
necesare menținerii și dezvoltării activității patronale
- veghează ca activitatea în domeniul turismului să fie exercitată numai de
persoane fizice sau juridice care poseda licență de turism
- apară și promovează profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de
ticketing etc.
- reprezintă membrii săi în asociațiile și forurile Uniunii Europene și in alte
organisme internaționale și interne în domeniu.
-are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și
aplicative, de interes public și național, care privesc dezvoltarea și promovarea
turismului românesc
-participare la elaborarea strategiei în domeniul turismului
- efectuare studiilor de oportunitate și fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone și
pentru obiective de investiții
- elaborarea strategiilor de marketing și planuri de afaceri pentru produse turistice
- oferă consultanță și asistență tehnică de specialitate pentru restructurarea
agenților economici
- participă la formarea și specializare profesională în meserii din domeniul
turismului
- organizează activităti de cooperare tehnico-științifică internațională.
-și-a inceput activitatea în anul 1993
-în momentul de față organizația este compusa din 57 de membrii
- realizarea unui larg schimb de informații în vederea dezvoltării relațiilor de
colaborare și cooperare între membri pentru promovarea produsului balneo-
turistic
-acordarea de asistență tehnică și comercială în sprijinul stațiunilor și
localităților balneare membre ale organizației
-colaborare cu instituțiile abilitate pentru practicarea activiităților de turism
balnear
- promovarea si implementarea unor forme noi de turism balnear de genul
wellness, spa-cluster
-intrarea într-un circuit internațional și creșterea competitivității cu stațiuni
din strainatate.
CULTURA NAȚIONALĂ ȘI
COMPORTAMENTUL
TURIȘTILOR
Conf. Dr. Maria Tătărușanu

 https://www.youtube.com/watch?v=zzs
Bh2WsFCQ
 https://www.youtube.com/watch?v=VH
uuW3lS7HY
Obiective:
 Înțelegerea noțiunilor de cultură

 Obținerea de informații privind caracteristici ale
culturii naționale
 Înțelegerea relației dintre economia turismului
internațional și cultura turiștilor
 Dobândirea de cunoștințe privind comportamentul
turiștilor în funcție de țara din care provin
Cultura naţională
 Cultura naţională = un model moral intrinsec, ce

poate consta din idei, valori şi relaţii (F. Fukuyama)
 Geert Hofstede:
 - o “cultură în sens restrâns” (o “civilizaţie”, “un
rafinament al minţii”), concretizată în rezultate cum sunt
educaţia, arta, literatura
- -“o cultură ca software mental” (corespunde
conceptului de cultură din antropologie) care include
tipare de gândire, simţire şi acţiune
 Reglarea comportamentelor în societate prin coduri
morale, formate din ideile privind ideile, valorile, relaţiile;
 Dezvoltate prin tradiţie, repetiţie, exemple şi întărite prin
imagini, obiceiuri şi opinii sociale
Dimensiuni ale culturii naţionale
- Geert Hofstede-
 1. Indicele distanţei faţă de putere (IDP): măsura în care

membrii unei culturi se aşteaptă şi acceptă ca puterea să fie
inegal distribuită în societate şi organizaţii
 IDP ridicat:
 - reflectă inegalităţi din punct de vedere al accesului
oamenilor la putere şi avuţie
 - orientate spre sistemul de caste, cu posibilităţi reduse de
progres şi mobilitate a cetăţenilor
 IDP scăzut:
 - egalitatea şanselor şi oportunitatea oamenilor de a
accede la un status mai bun
 România: 90
IDP ridicat /scăzut– efecte în cadrul firmelor
IDP ridicat IDP scăzut
- ierarhia reflectă inegalitatea dintre - ierarhia reflectă importanţa
indivizi şi grupuri rolurilor
- centralizarea frecventă - ideea descentralizării
- diferenţe mari de salarii între - diferenţe mai mici de salarii
posturi între posturi
- subordonaţii aşteaptă să li se - subordonaţii se aşteaptă să fie
spună ce au de făcut consultaţi şi să aibă
- şeful ideal este autocratul binevoitor iniţiativă în ceea ce fac
(un “tată bun”) - şeful ideal promovează un
- privilegiile şi simbolurile leadership participativ
statutului managerilor - frecvent
invocate / utilizate
Individualismul
 IDV ridicat:
 - drepturile individului au un rol important în cadrul
societăţii
 - oamenii sunt preocupaţi de propriile interese şi de
cele ale familiei restrânse
 IDV scăzut (colectivism):
 - legături strânse între indivizi
 - oamenii se aşteaptă ca alţii din grupul lor (familia
extinsă, clanul, organizaţia) să le apere interesele, în
schimbul loialităţii manifestate faţă de grupul respectiv
 România: 30
IDV ridicat /scăzut– consecinţe pentru
firme
IDV ridicat IDV scăzut
 - relaţiile angajat-  - relaţiile angajat-angajator
angajator stabilite în baza stabilite mai mult în termeni
unui contract, presupus ca morali, ca o legătură de
fiind reciproc avantajos familie
 - angajarea şi promovarea  - deciziile de angajare şi
pe bază de aptitudini şi promovare – în funcție de
reguli impersonale grupurile de interese
 - un management al  - un management al
indivizilor grupurilor cu interese
 - sarcinile de muncă distincte
primează  - relaţiile inter-personale
primează
Masculinitatea
 - presupune diferenţierea clară a rolului social al sexelor,

accentuează nevoia de afirmare de sine, de succes
profesional şi material.
 MAS ridicat: o mare diferenţiere între sexe, bărbaţii
dominând societatea într-o proporţie semnificativă
 MAS scăzut (feminitate): un grad redus al discriminării,
femeile fiind tratate în mod egal cu bărbaţii în toate aspectele
societăţii
 - este valorizată preocuparea pentru relaţii umane agreabile şi
calitatea vieţii
 România: 42
Masculinitate / feminitate– consecinţe
pentru firme
Indice ale masculinității Indice al masculinității
ridicat scăzut (feminitate)
 - manageri încrezători, stăpâni  - managerii intuitivi, urmărind
pe ei înşişi; realizarea consensului
 - accent pe competiţie şi  - accent pe calitatea condiţiilor de
performanţă muncă şi performanţă
 - rezolvarea conflictelor prin  - rezolvarea conflictelor prin
confruntare directă negociere şi compromis
Prevenirea incertitudinii - IPI
 - măsura în care membrii unei culturi sunt ameninţaţi de

situaţii incerte sau comportamente neconvenţionale
 IPI ridicat:
 - toleranţă redusă pentru incertitudine şi elaborarea unui
mare număr de norme şi reguli
 România: 91
IPI ridicat/scăzut – consecințe pentru firme
IPI ridicat IPI scăzut
 - nevoia de reguli  - societate mai tolerantă
 - nevoia de a fi în pentru o varietate de
permanenţă ocupat şi opinii
de a munci din greu  - mai puţine reguli
 - precizia şi  - acceptarea unui risc
punctualitatea - mare
implicite
 - rezistenţa la
schimbare
 - motivare prin securitate
şi aparenţă
Orientarea pe termen lung
 - măsura în care o societate acceptă sau nu dedicarea pe

termen lung, orientarea spre tradiţie şi valori
 OTL ridicat:
 - respectul pentru tradiţie şi o puternică etică a muncii,

unde recompensarea pe termen lung este considerată ca
un rezultat al muncii de zi cu zi
 OTL redus:
 - schimbările pot fi făcute mult mai rapid

 România: 50 (estimare prof. Nica)
OTL ridicată / scăzută – consecinţe în
firme
OTL ridicată OTL scăzută
 - orientarea către tradiţie şi  - pragmatism şi orientare
valori spre valori vizând
 - orientarea valorilor performanţa şi excelenţa
organizaţionale spre etica  - orientarea spre etică -
muncii, loialitate şi sisteme transparente şi
corectitudine măsurabile de
 - recompensarea prin recompensare în funcţie de
creşterea prestigiului ca performanţele concrete
urmare a recunoaşterii
efortului depus în timp
Studiu
Human Synergistics România (2006)
- modelul OCI -
 - competitivitate
exagerată;
 - convenționalism;
 - autodezvoltare;
 - opoziția;
Naţionalitatea turiştilor
• Naţionalitatea : există caracteristici comune ale turiştilor
de aceeaşi naţionalitate.
• Turiști străini în România (2004) (Coita și Nedelea):
• - piețe europene: Germania, ţările nordice, Franţa, Italia
şi Marea Britanie;
• - alte țări: Japonia, SUA şi Canada (creștere de 25% pe
an, cf. ANAT) (Băeşu, 2006, p.7).
• - creștere a turiștilor în croaziere, atât cele dunărene, cât
şi acostări ale companiilor oceanice în Constanţa.
• - Majoritatea turiştilor de croazieră au venit din ţările de
limbă germană (Germania, Austria), urmaţi de cei din
SUA, Elveţia, Marea Britanie, Franţa şi ţările scandinave.
Germanii
• 80% din populaţia de 82,5 milioane a Germaniei

călătoresc în interes turistic mai mult de patru nopţi pe
an (Grigorean, 2005)
• preferă o varietate de vacanţe – de la cele de lux la
clasice sau last minute – şi cheltuiesc anual peste 50 de
miliarde de euro în timpul acestora.
• Tendință: scăderea interesului pentru concedii şi
creşterea interesului pentru călătoriile din ce în ce mai
scurte, între 3 şi cinci zile.
• în 1993, 78% dintre germani îşi permiteau vacanţe de
câteva săptămâni, în 2003 – doar 63%
• destinaţiile preferate: Spania, Italia, Turcia şi Germania,
Grecia
Suedezii, finlandezii, norvegienii,
danezii
 - acordă o importanţă foarte mare călătoriilor de
plăcere (peste 90% pleacă în vacanţă cel puţin o
dată pe an)
 - apreciază nivelul ridicat al calității serviciilor și
curățenia
 - cumpără în România tratamente balneare şi
circuite în interiorul ţării, destinaţiile cele mai
căutate fiind Bucureşti, centrele culturale din
Transilvania, Mănăstirile din Bucovina şi Delta Dunării
Francezii
 Motivaţia principală - plăcerea de a cumpăra
 Principalele aşteptări:
 - produse simple, care să faciliteze călătoriile
 - preţuri rezonabile;
 - personalizarea şi valorizarea serviciului; asistenţă în
alegerea produsului;
 - produse autentice: turistul doreşte să fie actor, nu
simplu spectator pasiv;
 - atracţia unei destinaţii nu trebuie să constea doar în
frumuseţea naturii, ci şi în bogăţia şi calitatea schimburilor
cu locuitorii ţării respective
Italienii
 - preferă să-şi petreacă vacanţele în propria ţară (peste
60% din populaţie)
 - destinaţii care reprezintă atracţii „unice”;
 - vacanţe în cadrul cărora iau contactul cu natura;
 - experienţe alternative;
 - vacanţe care presupun cunoaşterea aprofundată a
regiunii.
 Apreciază: calitatea structurii de primire; politeţea şi
amabilitatea lucrătorilor din turism; mediul înconjurător;
informaţiile turistice şi calitatea lor; siguranţa personală;
posibilităţi pentru cumpărături; calitatea preparatelor
culinare; preţurile; cultura locului.
Englezii
 elementele considerate esenţiale pentru o vacanţă reuşită :
 - vremea – 49% dintre britanici iau în considerare vremea
(vremea caldă fiind importantă);
 - destinaţiile noi, interesante, cu vizitarea unor zone şi
culturi noi;
 - preţul băuturilor alcoolice;
 - bucătăria locală;
 - plajele neaglomerate, curate şi fără zgomot (în special
familiile cu copii apreciază acest lucru);
 - transportul convenabil (ca raport cost/acces);
 - viaţa de noapte (25%) etc
Studiu Compania de turism Expedia –
interviuri cu 4500 angajați din
hoteluri :
• Criterii : politețea, respectul pentru cultura locala
(Sursa:Expedia.co.uk)
• Cei mai buni turiști din lume
• Japonezii: cei mai linistiți și organizați, nu se plâng;
• Englezii: politicoși, liniștiți și chiar eleganți (pe locul
II, după italieni, în ceea ce privește eleganța); cei mai
mari cheltuitori in vacanta; în Europa sunt considerați
ca fiind cei mai răi turiști (eticheta britanicii în
străinătate ), agresivi și gălăgioși;
• Canadienii: politicoși, sufletiști;
Cei mai buni turiști din lume
• Germanii
• Elvețienii:
• Olandezii:
• Australienii:
• Suedezii:
• Americanii: generoși, acordă cele mai mari
bacșișuri, cheltuiesc mulți bani (locul II în lume), dispuși
să învețe expresii în limba locală ; cei mai puțin îngrijiți,
cei mai gălăgioși, cei mai rău îmbrăcați, fac cele mai
multe reclamații; amestecă vinurile de elită din Franța
cu Coca Cola ;
• Danezii, Norvegienii, Finlandezii, Belgienii
Cei mai ”putin dezirabili” turiști:
• Francezii: nepoliticoși, zgârciți, răi, limbaj ”ascuțit”;
prețuiesc eleganța, curățenia, liniștea; nu doresc să învețe o
limbă străină;
• Indienii;
• Mexicanii;
• Spaniolii;
• Grecii
Bibliografie
 Coita, D. C., Nedelea, A. - COMPORTAMENTUL
TURIŞTILOR ŞI NAŢIONALITATEA – CRITERII DE CLASIFICARE A TURIŞTILOR
ŞI DE SEGMENTARE A PIEŢEI TURISTICE;
 Nica, P., Iftimescu, A. – Management. Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris,
Iasi 2006;
 Cristea, O. - Turiştii cu care nu vrei să te întâlneşti în vacanţă, http://www.capital.ro/detalii-
articole/stiri/turistii-cu-care-nu-vrei-sa-te-intalnesti-in-vacanta-125948.html, accesată în mai
2012;
POLITICILE MACROECONOMICE
DE DEZVOLTARE TURISTICĂ
anul II
Factorii care contribuie la
dezvoltarea turismului unei ţări
 a. în funcţie de natura social-economică a
factorilor
 - factori economici: preţuri şi tarife, veniturile
populaţiei, oferta turistică
 - factori sociali: urbanizarea şi timpul liber
 - factori demografici: evoluţia numerică a populaţiei,
modificarea duratei medii de viaţă, structura pe vârste
şi pe categorii socio-profesionale
 - factori psihologici, educativi şi de civilizaţie:
nivelul de instruire, temperamentul, dorinţa de
cunoaştere s.a.
 - factori tehnici: performanţele mijloacelor de
transport, tehnologiile în construcţii, parametrii tehnici
ai instalaţiilor, etc
 - factori politico-organizatorici: regimul vizelor,
facilităţi în turism, formalităţi la frontiere s.a.
 b. după durata în timp a acţiunii lor
 - factori de influenţă permanentă: puterea
de cumpărare a populaţiei, mişcarea
populaţiei, stabilitatea politică, timpul liber s.a.
 - factori conjuncturali: crizele economice,
dezechilibre politice, catastrofe naturale,
conflicte armate, condiţii meteorologice s.a.
 c. - după natura provenienţei şi sensul
intervenţiei
 - factori exogeni: sporul natural al populaţiei
care determină o creştere a numărului de
turişti potenţiali, creşterea veniturilor destinate
practicării turismului, creşterea gradului de
urbanizare, mobilitatea populaţiei
 - factori endogeni: lansarea de noi produse
turistice, în concordanţă cu nivelul cererii,
ridicarea nivelului de pregătire a personalului
din turism, etc.
 d. - după profilul de marketing
 - factori ai cererii turistice: veniturile
populaţiei, urbanizarea, timpul liber,
dinamica evoluţiei populaţiei, etc.
 - factori ai ofertei turistice: diversitatea
şi calitatea serviciilor, costul prestaţiilor,
nivelul de pregătire şi structura forţei de
muncă etc.

Factorii reprezentativi cu influenţă
decisivă în evoluţia turismului:
 - veniturile populaţiei = suportul material al

dezvoltării turismului;
-produsul naţional brut (P.N.B.) pe locuitor
 - preţurile şi tarifele
- vizează produsul turistic în ansamblu sau
numai una dintre componentele sale:
transport, cazare, alimentaţie, agrement, etc.
 - oferta turistică, reprezentată prin resursele
turistice şi echipamente, acţionează pozitiv
asupra fenomenului turistic.
 - progresul tehnic in domeniul transporturilor are

consecinţe asupra creşterii gradului de mobilitate a
populaţiei, favorizând deplasarea în interes turistic.
 - creşterea demografică, mutaţiile în structură a
populaţiei influenţează circulaţia turistică
 - procesul de urbanizare determină schimbări la
nivelul nevoilor populaţiei, influenţând şi circulaţia
turistică (nevoia acesteia de a căuta spaţiile verzi
înafara” betoanelor”)
 - timpul liber
~30% din totalul timpului liber al populaţiei.
 factorii psihosociologici: moda, tradiţiile,

dorinţa de cunoaştere şi instruire, etc.
 Factorii cu statut special sunt: acţiunile
guvernamentale şi facilităţile acordate de
organizatorii de turism pentru promovarea şi
stimularea circulaţiei turistice.
 Factorii negativi ai dezvoltării turismului:
urmarea poluării şi degradării mediului,
îngrădirea posibilităţilor de agrement şi
destindere în centrele urbane au efecte
negative asupra stării de sănătate.
Necesitatea implicării statului
 - implicarea a numeroase sectoare de activitate,
 - investiiţii masive necesare
 - politica turistică este de multe ori fragmentată
 - integrată în mod fracţionat în diferitele politici
sectoriale, politica balanţei de plăţi, politica industrială,
politica monetară, politica de amenajare teritorială.
 - subestimarea aportului turismului la dezvoltarea
economică şi risipirea unei surse de creştere
economică
 - stabilirea unor obiective clare la nivel naţional în
domeniul turismului, în vederea obţinerii rezultatelor
de ansamblu vizate.
Obiectivele politicilor turistice :
 - de natură extra-economică: legate de aplicarea în

practică a drepturilor fundamentale ale oamenilor,
dintre care a libertăţii de circulaţie şi de
comunicare între ţări;
 Politicile turistice - un obiectiv cultural, de valorificare a
patrimoniului natural artistic, arhitectural al ţărilor.
 - de natură economică
 - Obiectivele cantitative
 - Obiectivele calitative
 - favorizarea anumitor tipuri de consum pentru a
creşte producţia şi a o orienta spre sectoarele şi
regiunile ce prezintă un interes special.
 - au un efect pozitiv de antrenare asupra creşterii
economice, a comerţului exterior şi ocupării forţei de
muncă.
Efecte ale politicilor turistice
 Dacă avem:
 ΔDi – creşterea cererii turistice DG – cererea globală
naţională
 OG – oferta globală naţională PT – producţia totală
 X – exporturile M – importurile
 N – ocuparea forţei de muncă P – preţurile,
 I.scenariu de dezvoltare economică a ţării:
 I. ΔDi+DG>OG → creşterea PT → Creşterea N →
creştere economică → utilizare completă a forţei de
muncă
II. Scenariul II:
 II. ΔDi+ DG>OG → creşterea P , M → reducere X,
PT → deficit extern → inflaţie → şomaj.
Instrumentele politicii turistice
 - politicile turistice şi-au accentuat caracterul

protecţionist în numeroase ţări
 - liberalizarea în interiorul Uniunii Europene.
Instrumentele de politică turistică:
 I. - politica economică globală
 II. - planificarea sectorială
 III. - instrumentele specifice sectorului turistic.
 I. Politica economică globală a unei ţări - pârghii
pentru a favoriza dezvoltarea activităţilor turistice.
 pârghii (instrumente) financiare şi fiscale,
 pârghii economice
 pârghii sociale.
I.1. Instrumente financiare şi fiscale
 - se referă la ansamblul politicilor de credit,

a ratei dobânzilor şi a impunerilor fiscale.
 - scop: crearea unui climat favorabil
acumulărilor, investiţiilor şi creării de noi
activităţi turistice care să avantajeze
ansamblul economic naţional.
 Ex: O diminuare a fiscalităţii, combinată cu
o scădere a dobânzilor favorizează
turismul, creând condiţii pentru creşterea
investiţiilor turistice, adică realizarea unei
oferte competitive, premise pentru
creşterea cererii.
Instrumentele economice
 - cuprind politica bugetară şi monetară.
 - efecte ce se reflectă asupra evoluţiei preţurilor
interne şi asupra ratei de schimb valutar.
 O politică de creştere prea rapidă a bugetului şi a
masei monetare poate provoca efecte negative
asupra economiei naţionale, favorizând inflaţia şi
deficitul extern. Măsurile de stimulare bugetară vor
avea, în aceste condiţii, un efect minin asupra
dezvoltării turistice. Astfel, politicile
macroeconomice bugetare şi monetare nu au
suficientă forţă pentru influenţarea turismului.
 Adoptarea unei politici de schimb valutar favorabile
(devalorizarea) poate stimula exportul de turism,
acţionând asupra cererii turistice externe.
Instrumentele de politică socială
 - pot influenţa direct dezvoltarea turismului (cererea şi

oferta):
 - măsuri legate de durata timpului de muncă
 - durata vacanţelor
 -formarea profesională
Planificarea turismului
 clasificate în funcţie de mai multe criterii:
 - în funcţie de perioada pentru care se realizează
planurile
 - în funcţie de raza de acţiune a planificării
 - în funcţie de tehnicile de planificare
 - în funcţie de subsectorul turistic la care se aplică
 - la scară locală pentru dezvoltarea unei staţiuni
turistice sau în scopul profilării unei zone pe un
specific turistic (ex. Consiliul Judeţean Braşov,
împreună cu USAID, prin programul RADP, a lansat
Strategia de dezvoltare a agroturismului în Vama
Buzăului în anul 2006)
 - la scară regională (pentru o suprafaţă de peste 1000

kmp), - integrarea geografică optimă a turismului într-
un spaţiu care aparţine mai multor celule
administrative sau mai multor forme de relief (ex:
Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est
2009-2013)
 - la nivel naţional: elaborarea unor studii directivă care

cuprind obiectivele unei specializări turistice în cadrul
programelor de dezvoltare economică a ţării, prin
punerea în valoare a potenţialului turistic (ex: Master
Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional în
România 2007-2026 )
Master Plan al dezvoltării
turismului pe termen lung, 2007-2026
 Acest plan reprezintă politica
 de umbrelă care include diferite planuri si
strategii, descrise in asa fel incat să
 optimizeze contributia sectorului la
economia natională.
 Se anticipează că populatia Romaniei va
beneficia din dezvoltarea turismului, prin:
- Cresterea incasărilor valutare;
- Aducerea economiei si societătii romanesti la
nivelul existent in tările Uniunii Europene
Master Plan al dezvoltării
turismului pe termen lung, 2007-2026
- Cresterea calitătii vietii;
- Cresterea si incurajarea investitiilor in toate
domeniile adiacente ale turismului;
- Stimularea creării de locuri de muncă;
- Stimularea dezvoltării;
- Consolidarea sporirii si păstrării patrimoniului
cultural;
- Contributia la dezvoltarea si conservarea resurselor
materiale si naturale din intreaga tară;
- Distribuirea beneficiilor turismului in toate regiunile
Romaniei.
 - la nivel internaţional: dezvoltarea unor regiuni sau

zone geografice ce se extind peste frontierele uneia
sau mai multor ţări, precum şi rezolvarea unor
probleme (de exemplu, ecologice) care interesează
mai multe ţări
 Ex: „Aegean Sea” (Grecia şi Turcia) pentru
dezvoltarea turismului în bazinul Mării Egee;
„Plan Neige” – zona Alpilor;
Planul „Africii de Vest”, ca proiect de integrare
turistică regională a ţărilor din zonă;
Bazinul Mediteraneean” - ţările riverane pentru
utilizarea raţională a coastelor Mării Mediterane etc.
Instrumentele de politică economică
 - au ca scop favorizarea dezvoltării turismului,

orientarea acestei dezvoltări şi obţinerea de efecte
eonomico-sociale maxime.
 măsuri de politică economică specifice turismului:

a. - instrumentele bugetare
b. - instrumente monetare
c. - instrumente fiscale.
a. Instrumente bugetare:
a. - instrumentele bugetare
- finanţarea din bugetul de stat a

activităţilor turistice este destinată să
încurajeze dezvoltarea anumitor zone sau a
unor componente din oferta turistică
- creditele cu dobânzi mici acordate de
către stat pentru a favoriza investiţiile în
infrastructura transporturilor, în echipamentele
de cazare sau în echipamentele de transport.
b. Măsurile cu caracter monetar
 - adoptate pentru a menţine sau chiar a mări

competitivitatea internaţională a produselor
turistice exportabile
 -strategie a schimburilor monetare: măsuri de
devalorizare destinate să compenseze inflaţia
anterioară sau să reducă astfel concurenţa
externă.
Măsurile de natură fiscală
- stimularea întreprinderilor turistice prin exonerările,

reducerile sau amânările de plată a impozitelor
- creşterea veniturilor bugetare prin impozitarea
diferenţiată a activităţii turistice şi a turiştilor (uzitată în
ţările în curs de dezvoltare cu economie turistică)
- taxele hoteliere sunt cele mai frecvente.
- România: un comision pentru hotel, stabilit prin Codul
fiscal între 0.5 şi 5% din preţul camerei pe fiecare zi de
cazare, în funcţie de hotărârea Consiliilor locale
- taxe de aeroport – transporturi
- Taxele cvasituristice: asupra biletelor de intrare la
spectacole, casinouri, competiţii, curse etc, ce se vând
turiştilor
Măsurile de natură fiscală
 - politică fiscală deosebit de blândă faţă de alte
domenii, ca urmare a dorinţei ţărilor respective de a
impulsiona dezvoltarea economică pe baza acestui
sector
 - taxele percepute asupra cheltuielilor turistice -
limitate de natura competitivă a comerţului cu turism.
 - impozitarea producătorilor prin taxe asupra valorii
adăugate şi taxe asupra conţinutului de import la
producţia turistică - o soluţie acceptabilă şi aplicabilă
pentru oricare dintre ţările exportatoare de turism,
indiferent de gradul de dezvoltare economică.
 În România:
- biletele la muzee, grădini zoologice, cărţi, reviste,
ziare : taxate cu TVA 5%;
- TVA pentru cazare + activtatea din restaurante- 5%.
SPECIALIZAREA
INTERNAŢIONALĂ ÎN TURISM
ITC, ECTS, ANUL II

TOPs
 https://www.e-
unwto.org/doi/pdf/10.18111/978928
4419029
 https://www.worldatlas.com/articles/t
he-largest-hotel-chains-in-the-
world.html
 http://brandirectory.com/league_tabl
es/table/hotels-50-2017
Factorii determinanți în turismul
internațional
 Determinanții turismului internațional =
factorii care exercită în mod permanent o
influență asupra dezvoltării turismului
internațional;
 - analiza fluxurilor turistice arată că dobânda și
prețurile, timpul liber disponibil, veniturile
gospodăriilor exercită o influență deosebit de
importantă;
 - analiza economică a turismului internațional
trebuie să se axeze pe cunoașterea și
explicarea factorilor (cauzelor) turismului
internațional și influența economică pe
care o au asupra creșterii și dezvoltării
Specializarea internaţională
 SCOPUL ANALIZEI:
 - RĂSPUNSURI LA întrebări privind cauzele şi

mecanismele care declanşează circulaţia persoanelor
în calitate de consumatori (spre deosebire de
circulaţia forţei de muncă) de la locul de reşedinţă
spre anumite destinaţii
 - dimensiunea, structura şi dinamica acestei circulaţii,
precum şi agenţii economici care o influenţează
 - specializarea internaţională: unele ţări obţin beneficii
majore şi îşi echilibrează balanţa de plăţi pe această
bază.
 - turismul internațional – a devenit o parte
fundamentală a specializării internaționale a
țărilor, în aceeași măsură ca și în comerțul
internațional cu mărfuri, ca și alte schimburi
invizibile și mișcarea capitalurilor;
 -în unele țări, ponderea turismului internațional
est superioară celei de schimburi
internaționale de mărfuri;
 - Spania a devenit a opta putere industrială a lumii
(turismul=furnizor important de valută)
 Cunoaşterea determinanţilor în turism permite
evaluarea tipurilor şi intensităţii legăturii
existente între condiţiile economico-
sociale ale unei ţări şi condiţiile
specializării în turism, ca factor generator al
fluxurilor turistice internaţionale.
 A apela la turism ca activitate economică ce
va fi valorificată pe piaţa internaţională
necesită:
- existenţa unor factori de mediu şi
economico-sociali,
- cuantificarea acestor factori
- rezultatele: strategii viabile şi eficace,
obiective pe termen scurt, mediu şi lung, ce
vor antrena ţara în specializarea turistică
internaţională.
Teorii economice:
- 1. teoria dotărilor factoriale
- 2. teoria costurilor comparative
(reflectă măsura specializării)
- 3. teoria cererii (accentuează
importanţa diferitelor categorii de cerere
divers motivată).
 1. Dotările factoriale în turism:
 - factorii: resursele de care dispune o ţară pentru a produce,
cu scopul de a acoperi un consum specific de mărfuri şi
servicii
 - dimensiunea lor relativă va cuantifica măsura în care ţara
respectivă este (poate fi) antrenată în comerţul mondial cu
mărfuri şi servicii.
 Resursele sau dotările factoriale specifice turismului
sunt considerate:
 1. potenţialul natural, patrimoniul istoric, artistic,
cultural;
 2. resursele de muncă;
 3. resursele de capital şi infrastructură.
1. teoria dotărilor factoriale în
turism
 Potenţialul natural: relieful, clima,
litoralul, apele, fauna şi flora, peisajele
 - valoarea acestuia = interesul pe care
îl suscită în rândul potenţialilor turişti,
accesibilitatea şi caracterul lui.
 - o metodologie specifică pe baza căreia
este cuantificată valoarea potenţialului
natural.
turism
 Patrimoniul istoric, cultural şi artistic - acele
resurse antropice care motivează călătoriile şi care
pot fi valorificate prin includerea lor în oferta
turistică.
 - turismul – singurul sector care valorifică aceste
resurse
 - importanţa elementelor de patrimoniu cultural,
istoric şi artistic este justificată, din punct de vedere
economic, prin unicitatea şi originalitatea lor,
 - condiţii de „monopol” atunci când sunt unice într-o
ţară (ex: piramidele egiptene)
 - stau la baza strategiilor de diferenţiere în
turismul internaţional, creând un avantaj
competitiv.
turism
 Resursele de muncă - potenţialul uman ca factor de
producţie
 - cuantificate sub aspect cantitativ (mărimea
populaţiei unei ţări, structura demografică etc) şi
calitativ (potenţialul de forţă de muncă ce poate
lucra în sectorul turismului, sub aspectul calificării).
 -„dimensiunea relativă a resurselor de muncă şi
participarea lor la activităţile din industria turistică
generează diferenţe în repartizarea fluxurilor turistice
între ţările şi regiunile primitoare” (Cristureanu)
 - exemplu: dezvoltarea puternică a industriei turistice
pe Coasta de Azur şi Riviera Italiană se datorează nu
numai resurselor naturale, care sunt similare celor din
alte zone, ci densităţii şi calităţii forţei de muncă
antrenată în oferta turistică a respectivelor zone.
turism
 gradul de toleranţă al populaţiei = aprecierile
privind civilizaţia unei ţări, ospitalitatea, specificul
temperamental şi caracterul sociabil al populaţiei
 Calculul pragului de toleranţă turistică – pe baza
factorilor
- non-economici:
- similitudinea religioasă, culturală, lingvistică între
populaţia primitoare şi cea turistică
- durata şi locul de sejur (integrat sau izolat)
- alterarea sau conservarea valorilor locale pe parcursul
contactului turistic.
turism
- economici:
- gradul de stimulare materială a populaţiei care
activează în turism
- prezenţa unor activităţi complementare sau
substituibile turismului
- fiecare factor - sub forma unui coeficient cu valoare
pozitivă sau negativă, rezultatul fiind, în funcţie de
importanţa lui,
a. o valoare agregată ce reprezintă un coeficient
global aplicat la numărul de locuitori din zona
turistică respectivă
b. dimensiunea fluxului de turişti ce va fi
„tolerat” anual într-o zonă turistică, fără a genera
în cadrul populaţiei resentimente sau fenomene
sociale nedorite
turism
 - specializarea şi calificarea resurselor umane –
exportator sau importator de know-how turistic
 Resursele de capital şi infrastructură

- determină specializarea în turism (ţările cu
resurse de capital şi infrastructură reduse vor
avea o subutilizare a capacităţii turistice)
turism
 - Heckesher: specializarea internaţională şi
necesitatea schimburilor internaţionale sunt
consecinţele diferenţelor relative în dotarea
specifică cu factori de producţie a ţărilor.
 - diferenţa dintre preţurile relative pentru
produsele turistice din două ţări este generată de
diferenţa relativă dintre dotările factoriale ale
celor două ţări
 - preţul relativ al unui produs intensiv în muncă < preţul
lui în ţara în care acest factor este prezent din abundenţă
şi care se va specializa în produsul respectiv (turism
montan);
 - ţară exportatoare din acel produs
 - ţară importatoare pentru produsul intensiv în capital,
factor în care este mai puţin dotată (ex: parcuri
tematice).
2. Teoria costurilor comparative
 Teoria costurilor comparative: fiecare ţară va fi
interesată să se specializeze în funcţie de
costurile relative ale produselor.
 - o ţară se va specializa în realizarea produselor cu cel
mai mic cost relativ comparativ cu alte ţări.
 - comparaţii: cantitative şi calitative (respectiv
existenţa unui raport calitate-preţ)
 - raportul calitate-preţ - un rol deosebit de important
în compararea şi selecţionarea produselor provenite
din diferitele ţări concurente
 specializarea ţărilor în producţia şi exportul acelor
produse turistice pentru care sunt înregistrate cele
mai înalte performanţe calitative şi economice în
raport cu piaţa internaţională.
 - bazată pe teoria lui Ricardo
 - două ţări A şi B cheltuiesc muncă de calitate similară
pentru a obţine două produse turistice, 1 şi 2
 - compararea posibilităţilor tehnice de producţie în fiecare
ţară, pentru a concluziona că ţara A deţine un avantaj
competitiv pentru unul dintre produsele turistice (2), iar
ţara B – pentru produsul 1, în condiţiile în care ambele
conţin muncă L de aceeaşi calitate.
 - Specificul producţiei turistice (o mare diversitate de
categorii calitative, imposibilitatea repetabilităţii prestaţiei
chiar în condiţii constante de producţie, marea varietate a
produselor turistice) limitează adoptarea teorii
costurilor comparative pentru explicarea specializării în
turism.
 - necesitatea includerii în modelul lui Ricardo a
coeficientului care să exprime relaţia calitate-preţ în turism,
influenţa oscilaţiilor valutare, rolului progresului tehnologic
şi tehnic în formarea şi modificarea costurilor relative de
producţie.
 Costurile de producţie în turism includ:
 - costul transportului
 - costul cazării
 - costul mesei
 - costul altor servicii şi mărfuri oferite în cadrul prestaţiei
turistice.
 Costul transportului - influenţă hotărâtoare asupra
nivelului costului total al produsului turistice
 - determinat de o multitudine de factori economici şi
neeconomici: tehnologia de transport, clasa de confort,
cheltuieli cu administrarea firmelor prestatoare, preţul
combustibilului şi politica economică a autorităţii publice (de
exemplu, utilizarea subvenţiilor pentru transport).
 Costul cazării - mai stabil, cu excepţia perioadelor
traversate de crize economice.
 - Creşterea costurilor cu transportul (determinată de
creşterea preţului combustibilului) duce la scăderea
corespunzătoare a preţului cazării, pentru a se menţine
constant, la nivel accesibil, preţul global al produsului
turistic (si invers)
 -prestaţiile de cazare - pentru ţările în curs de
dezvoltare, un domeniu de specializare sectorială
rentabil.
 Costul celorlalte servicii turistice (servirea mesei,
agrementul, tratamentul etc) - dificil de comparat de la o
ţară la alta, caracter sentimental şi eterogen
 - creşterea numărului şi forţei avantajelor competitive la
unele servicii turistice – prin:
 A. înnoirea permanentă a gamei de produse ce face
obiectul specializării.
 B. creştere a productivităţii muncii prin tehnicizarea
unor prestaţii, compensând costurile înalte ale forţei de
muncă din ţările dezvoltate.
 C. Inovaţiile tehnice, organizatorice aplicate în sectorul
turistic sunt absorbite de infrastructură, activitatea de
gestionare, promovare şi distribuţie.
 D. Cercetarea ştiinţifică pentru crearea de noi
produse turistice - un plus apreciabil la avantajele
competitive.
 - mai importantă calitatea decât preţul (Elveţia, Franţa,
renumite pentru calitatea prestaţiilor turistice, vor fi
întotdeauna între primele exportatoare de turism, chiar
dacă preţurile sunt mai ridicate decât ale competitorilor)
 Politica economică a unei ţări -mecanismul preţurilor şi
al creditului, precum şi prin politica salarială.
 Politica fiscală influenţează direct preţul produselor
turistice (TVA-ul pentru diverse produse, reducerea de
impozite pentru anumite investiţii turistice sau în anumite
regiuni, impozitul pe profit etc).
 Politica valutară - fluctuaţiile valutare - o influenţă tot
mai mare asupra formării, repartiţiei şi evoluţiei circulaţiei
turistice internaţionale
 - utilizată în scopul promovării exporturilor sau a limitării
importurilor de turism.
 Sensibilitatea deosebită a turismului internaţional
faţă de preţuri - micşorată de rigiditatea obiceiurilor
de consum, a fidelităţii sau a „adicţiei” faţă de o
anumită destinaţie turistică (independent de factorii
economici).
3. Teoria cererii
 Teoria cererii - explicarea specializării internaţionale
într-un anumit domeniu ca urmare a necesităţii de
acoperire din producţia proprie a cererii interne
specifice pentru un anumit produs
 enunţată în 1961 de Linder
 - Conform teoriei cererii interne sau a cererii
reprezentative, specializarea internaţională a unei ţări
în turism este determinată de existenţa unei cereri
turistice interne suficient de mari şi de puternic
motivate încât să creeze condiţiile existenţei unei
industrii turistice adecvate.
 - oferta turistică creată şi destinată satisfacerii consumului
intern al populaţiei cu venituri ridicate creează, în acelaşi
timp, premisele satisfacerii cererii externe (ţările dezvoltate
din Europa, mai consumatoare, dar şi receptoare de turism
internaţional cum ar fi Franţa, Elveţia, Germania, Anglia
etc)
3. Teoria cererii
 Dezvoltarea echipamentelor, a infrastructurii şi
a tehnologiilor turistice, forţa de muncă înalt
calificată şi abundenţa capitalului, la care se
alătură şi potenţialul natural atractiv, conferă
acestor ţări un avantaj comparativ determinant.
 -stringenţa cererii turistice, precum şi exigenţa cererii
turistice interne vor fi mai apropiate de caracteristicile
cererii turistice din exterior – volum mai mare al
circulaţiei turistice
 -structura diferenţiată sau complementară a cererii -
dimensiunea schimburilor turistice internaţionale
(diferenţierea produselor pe plan sortimental şi
structural).
2. Teoria cererii
 Cererea turistică internă
 Nivelul cererii turistice interne - punctul de pornire în
definirea locului pe care îl ocupă industria turistică în
cadrul sistemului economic naţional.
 - teoria lui Linder: cererea internă formează
premisele formării ofertei turistice şi, prin aceasta,
ale satisfacerii cererii externe.
 - exprimată în mod absolut prin volumul de cheltuieli
turistice, prin numărul de înnoptări turistice, iar în
mod relativ prin ponderea cheltuielilor turistice în
PIB/locuitor.
3. Teoria cererii
 cererea turistică intraregională
 - provine din exteriorul ţărilor turistice şi este
satisfăcută în ţările turistice din cadrul aceleeaşi regiuni
sau aceluiaşi continent.
 Cererea turistică internaţională
 - cuprinde circulaţia turistică interregională şi circulaţia
turistică intraregională
 - Cele mai mari bazine generatoare şi primitoare ale
cererii turistice internaţionale se află în ţările care
prezintă cea mai mare cerere naţională (ţările
dezvoltate)

Industrie Ects 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Industrie Ects 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INDUSTRIA TURISMULUI

• Industria turismului și călătoriilor

• Caracteristici ale industriei turismului

• Oxford Dictionary defineşte turismul ca fiind: “activitatea de afaceri legată de oferirea de

• 1. Care este dimensiunea actuală a timpului liber în raport cu munca?

• Agrement negru: activitățile ce determină emoții puternice și o atitudine de

• 1. Analizați importanța serviciilor de agrement în dezvoltarea turismului.

• Astfel, în Recomandările internaționale privind

Figura nr. 1: Clasificarea călătorilor conform OMT

• Motivele principale ale călătoriei pot fi, conform clasificării

• Sunt încluşi atât turiştii interni, cât şi cei externi.

• Depășește granițele sectoarelor convenționale din economie

Experiența pe care vizitatorii o au

Marketing/Promovare Experiența de vacanță

Cercetarea, dezvoltarea, evaluarea

Fig. Nr. 2: Sistemul de turism

VI. Servicii legate de călătorie:

• Deefty Verma, 6 Major Components of the Tourism and Travel Industry,

• Înțelegerea noțiunilor de cerere turistică, producție turistică și

• toate elementele care induc şi limitează volumul cererii populaţiei

 Nivelul 1 (nevoi de bază) – turism peisagistic, care satisface necesitățile

 Nivelul 4 (nevoi de stimă): ??????????

 Nivelul 5 (nevoi de autorealizare): ??????????

• CEREREA EFECTIVĂ: • CEREREA POTENȚIALĂ:

Cerere de turism potențială

Cerere de turism amânată

Cerere de turism suprimată

Cerere de turism viitoare

Cerere de turism creativă

• Economiști: măsurarea cererii sub raport monetar, al

• Psihologi: abordare sub aspectul motivației,

• Geografii: cererea bazată pe granițe geografice, demografice.

• motivaţia turistică= factorii interni care

• Venitul populaţiei – măsurat prin:

• elasticitatea venitului = modificarea relativă a cererii de tursim la o

• elasticitatea încrucişată = răspunsul cererii pentru un bun la

• Middleton (2001): clima, urbanizarea etc sunt puţin

• Intervenţiile statului ce privesc turismul- domenii:

Regiuni 1995 2020

• Epoca industrială: populaţia „trăia pentru a munci”

– a învăţa ceva nou

– a încuraja introspecţia şi comunicarea cu alţi oameni

– a descoperi lucrui simpler în viaţă şi în natură

– a experimenta şi a-şi asuma riscuri.

• creşterea interesului pentru concedii destinate

• I.Vacanţieri mai experimentaţi şi mai educaţi

• 8. Geoturism: turismul care susține sau mărește caracterul geografic al

• 9. – orientare spre facilități

• Cca 61,1 % din populația UE-28 în vârstă de cel puțin 15 ani a

Sursa: European Comission, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

• Care credeți că sunt factorii

• Scrieți un eseu cu privire la cererea de turism în spațiu.

CONF. UNIV. DR. MARIA TĂTĂRUȘANU

• Factori determinanţi Transportul Atracţiile

• Motivaţiile Intermediarii călătoriilor

• Comportamentul Intermediarii de marketing

TURIST Cerere PRODUS TURISTIC OFERTANT

STATUL ONG-uri TOUR OPERATORI SERVICII GHIZI TURISTICI+ȘOFERI

Componentele activităților de turism

• Totalitatea bunurilor și serviciilor de care se

• Ofertanţii furnizează elementele de bază care

• 1.3. Atracţiile construite în scop turistic:

• Atracţiile cu scop turistic (suprastructura) au fost construite sau

• Atracţiile ce se constituie în destinaţii de „tip escală” =