METODOLOGIA DE

MĂSURARE A TURISMULUI

ECTS
ANUL II
NECESITATE
 evaluarea rezultatelor economice în
termeni de valoare adăugată,
absorbţia forţei de muncă, exporturi,
importuri
 politicile economice
 planificarea la nivel naţional şi regional
 În trecut...
 oferta de turism - calculată doar sub forma
numărului de paturi existente în hoteluri,
apartamente, vile etc, exemplu:
 cererea de turism - considerată ca fiind expresia
numărului de înnoptări şi a sosirilor pentru o
destinaţie/regiune/ţară.
 indicatori utili, însă nu indică întreaga activitate
turistică a unei ţări.
 necesitatea stabilirii unui sistem de colectare a
unor date statistice mai complexe pentru a
indica mărimea efectelor turismului.
Sisteme de măsurare a turismului
1. Un sistem general de informaţii
privind turismul (SIT)
2. Contul Satelit de Turism (CST)
3. Studiile privind turismul şi vacanţele
4. Indicatorii privind producţia
turistică
5. Barometrul turistic
1. Un sistem general de informaţii privind
turismul (SIT)
 SIT= un sistem utilizat pentru a colecta,
într-un mod sistematic şi permanent,
date cu privire la oferta şi cererea de
turism pentru o destinaţie anume (la
nivel naţional, local, regional), necesare
pentru o politică de turism eficientă (ex.:
politica generală, marketingul turistic,
planificarea). Elementele acestui sistem
depind în mare parte de conţinutul politicii
de turism” (N.Vanhoe)
 SIT - cererea de turism
 cuprinde itemi care se referă la cererea de
turism:
- numărul sosirilor
- numărul înnoptărilor
- perioada,
- originea turiştilor,
- scopul călătoriei,
- cazare, destinaţia finală,
- cheltuieli totale /persoană/familie etc.
 SIT
 În scopul cercetărilor de marketing -
utilă includerea în cadrul sistemului a unor
date privitoare la:
 vârsta
 mărimea familiei
 ocupaţia
 profesia
 organizatorii călătoriei
 activităţi desfăşurate la destinaţie
 SIT
 o altă componentă - cererea potenţială
 date ce privesc: tendinţele socio-
economice pe pieţe, tendinţele turismului
pe piaţă, importanţa acordată de
destinaţie în generarea pieţei potenţiale,
cererea potenţială în anumite ţări şi
regiuni, imaginea destinaţiilor, puncte forte
în raport cu competitorii.
 SIT - cererea de turism
 pentru studii de marketing:
 - canalele de distribuţie utilizate,
 - utilizarea internetului,
 - indicatorii ecologici,
 - grupurile-ţintă şi instrumentele de comunicare,
 - eficienţa instrumentelor de comunicare a
destinaţiilor,
 - nivelul preţurilor la destinaţie.
 - informaţii privind numărul zilnic al turiştilor,
 - cheltuielile efectuate (tipul cheltuielilor),
 -originea, profilul (transport, vârstă etc).
 SIT - Oferta turistică
 - numărul unităţilor pe tipuri de structuri de cazare,
 - cazarea comercială şi non-comercială,
 - locaţia,
 - nivelul preţurilor,
 - perioadele de operare,
 - capacitatea pe forme de cazare (număr de paturi,
camere, situri etc),
 - caracteristici ale structurilor de cazare (clasificarea
hotelurilor etc),
 - ocuparea şi tipurile de angajaţi,
 - atracţiile culturale.
 SIT – Oferta turistică
plus date cu privire la:
 - restaurante şi cafenele,
 - facilităţi de recreere,
 - capacitatea acestor facilităţi,
 - facilităţi de practicare a sporturilor,
 - cumpărături,
 - asistenţa medicală,
 - capacitatea sălilor de conferinţe etc
 SIT – modul de culegere a datelor

 Studii bazate pe eşantion sau eşantion

reprezentativ
 Studii exhaustive
 Cercetare documentara
 Studii ale distribuitorilor
 Periodicitatea: permanent, anual, din 3 în 3
ani
 Exemplu:
 Contul Satelit al Turismului (CST)

 elementele importante privind mediul şi politica de

marketing nu sunt reflectate în cadrul SIT
 WTO (2000): „Un cont satelit al turismului
reprezintă un set de definiţii, clasificări integrate în
tabele, organizate într-un mod logic, care permit o
imagine asupra impactului economic al turismului
sub aspectul cererii şi ofertei”
 un sistem de informaţii cu privire la turism, integrat
în sistemul naţional de conturi.
 CST – obiective
 Scopurile principale ale CST (Eurostat, 2001):
 Să descrie structura activităţii turistice a unei
ţări sau a unei regiuni;
 Să furnizeze indicatori macro-economici
agregaţi pentru a descrie mărimea şi
importanţa economică a turismului (valoarea
adăugată şi PIB-ul realizat de turism);
 CST-obiective principale
 Să furnizeze date detaliate asupra consumului
turistic şi modul în care este asigurat acesta din
producţia internă şi importuri;
 Să furnizeze conturi detaliate de producţie în
industria turistică, date referitoare la ocupare,
conexiunile cu alte activităţi productive şi formarea
capitalului;
 Să furnizeze o legătură între datele economice şi
itemii de bază ai SIT.
 Tabelele care compun Contul Satelit de
Turism:
1. Cheltuielile turismului receptor, pe produse si clase de vizitatori;
2. Cheltuielile turismului intern, pe produse, clase de vizitatori si
tipuri de cazatorii;
3. Cheltuielile turismului emitor, pe produse si clase de vizitatori;
4. Consumul interior de produse – combina cheltuielile turismului
interior din tabelul 1 (col.1.3) si cheltuielile turismului intern din
tabelul 2 (coloana 2), precum si alte componente ale consumului
turistic;
5. Conturile de productie a industriilor turismului si a altor industrii
(la preturi de baza);
6. Oferta interna si consumul interior turistic, pe produse (la preturi de
cumparare) – constituie esenta CST:aici se face confruntarea
intre oferta interna si consumul turistic intern;
7. Forta de munca in industria turismului;
8. Formarea bruta de capital fix in industria turismului si alte industrii;
9. Consumul turistic colectiv, pe produse si nivele administrative;
10. a) Numarul de calatorii si innoptari pe forme de turism si clase de
vizitatori;
b) Turismul receptor: numar de sosiri si innoptari pe mijloace de
transport;
c) Numar de unitati si capacitatea de cazare pe tipuri;
d) Numarul de unitati in industria turismului clasificate in
concordanta cu numarul mediu de locuri
PRECIZĂRI METODOLOGICE - INSSE

 1. Sursa datelor o constituie cercetările statistice trimestriale prin

sondaj, referitoare la „Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor” care au ca
scop culegerea de date trimestriale referitoare la cheltuielile nerezidenţilor cazaţi în
structurile de primire turistică colective, în vederea compilării anuale a
Contului Satelit de Turism de către INS şi respectiv, trimestriale a Balanţei de
Plăţi de către Banca Naţională a României.
 2 Concepte şi definiţii
 Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în
registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi.
În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se
consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări
rezultate din şederea sa neîntreruptă.
 3. Sfera de cuprindere: Turiştii nerezidenţi cazaţi în structurile de
cazare turistică colective selectate într-un eşantion de structuri de
cazare colective, clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism.
PRECIZĂRI METODOLOGICE – INSSE (cont.)

 4. Eşantionul anchetei: Pentru structurile de cazare turistică

colectivă, eşantionul stabilit este de tip cut-off. Astfel sunt cercetate
exhaustiv structurile selectate peste un prag care asigură un grad de
reprezentativitate din punct de vedere al numărului de turişti nerezidenţi de
peste 90%. Astfel au fost selectate:
 􀂾 Hhoteluri şi unităţi similare care au avut peste 650 turişti străini cazaţi
în anul anterior;
 􀂾 Pensiunile turistice cu peste 150 de turişti străini cazaţi în anul anterior;
 Numărul turiştilor nerezidenţi (străini) care completează chestionarele
statistice ACNER este de aproximativ 40 000 anual.
 5. Metoda de înregistrare a datelor: Culegerea datelor pe teren se
face cu recepţionerii care lucrează în structurile de cazare turistică. În
momentul sosirii turiştilor străini în structura de cazare turistică, după ce se
înregistrează la recepţie, sunt rugaţi de către recepţioner să completeze
chestionarul referitor la cheltuielile turistice ale nerezidenţilor cazaţi în
structurile de cazare turistică colective (ACNER), chestionar pe care
trebuie să-l restituie la recepţie la sfârşitul sejurului petrecut în
structura de cazare.
 Metoda de înregistrare a datelor este auto-înregistrarea, turistului nerezident fiindu-i
înmânat un chestionar tradus în limba străină pe care o preferă (engleză,
franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, maghiară).
 CST-cererea de turism
 este importantă culegerea de date referitoare la
„vizitator” (turist şi excursionist) şi „consumul turistic”.
 Consumul turistic= „cumpărăturile efectuate de
vizitator înainte, în timpul şi după călătorie,
acestea fiind legate de călătoria care are loc
înafara mediului obişnuit al acestuia”.
 ex: paşapoarte, mici suveniruri ce vor fi oferite cadou –
cumpărate înaintea călătoriei
 developarea fotografiilor – după călătorie etc sunt
incluse, atât timp cât sunt legate în mod direct de
călătorie
 Consumul vizitatorului
Cheltuieli

efectuate
de
A.
vizitator Consum
în final
Consumul
numerar
final
efectiv al
Cheltuieli vizitatorulu Consumul
efectuate Transferuri i vizitatorului
de sociale în
natură sau cererea
vizitator vizitatorului
în natură Cheltuieli
turistice de
afaceri

Fig. nr. 1.: Componentele consumului vizitatorului

Sursa: Vanhove, N. – The economics of tourism destinations,
Elsevier Butterworth-Heinermann, Oxford, 2005, p. 27
Consumul vizitatorului
 Există 4 mari componente ale cererii:
 1. Cheltuieli efectuate de vizitator în numerar= cea
mai importantă componentă a consumului final.
 - bunuri utilizate exclusiv pe parcursul şederii la destinaţie
(echipamentul de ski, geantă de voiaj, corturi, costum de
baie, loţiuni de plajă etc)
 - bunuri cu scopuri multiple, care sunt utilizate atât în timpul
călătoriei, cât şi după aceasta (aparate foto, video, maşini, haine
etc).
 - Primele sunt întotdeauna incluse în statisticile CST, pe când
cea de-a doua categorie va fi cuprinsă în acest cont doar
dacă bunurile sunt achiziţionate în timpul călătoriei.
Consumul vizitatorului
 2. Cheltuieli efectuate de vizitator în
natură= tranzacţiile non-financiare şi includ
operaţiunile de tip barter (schimbarea
domiciliului cu scop de vacanţă), producţia
pentru uzul propriu (a doua locuinţă construită
pe cont propriu sau fără taxe) şi venitul în
natură (vacanţele oferite de către angajator).
 Consumul vizitatorului
 3. Transferuri sociale în natură = serviciile furnizate
de organizaţiile guvernamentale sau non-profit, utilizate
de turişti pe parcursul şederii (servicii medicale pentru
vizitatori, vizite la muzee, al căror cost nu este atribuit
vizitatorului). Taxele de intrare la muzee plătite de
vizitatori sunt incluse la consumul în numerar ale
vizitatorului.
 4. Cheltuieli cu afacerile turistice= consum
intermediat de afaceri, organizaţii guvernamentale şi non-
profit (transportul şi cazarea angajaţilor în călătoriile de
afaceri).
 Consumul vizitatorului
 cheltuieli colective cu turismul - se referă la
furnizarea legislaţiei şi regulamentelor
privitoare la turism, promovarea turismului prin
intermediul agenţiilor publice de turism,
menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi
îngrijirea spaţiilor publice.
 - nu sunt considerate ca aparţinând
conturilor de turism, rămânând în cadrul
consumului guvernamental.
 Culegerea datelor
 Estimarea cheltuielilor (consumul vizitatorului) –
WTO:
 pe baza datelor existente (statisticile naţionale)
 studiile gospodăriilor
 studiile privind vizitatorii:
◦ studii zilnice
◦ studii la structurile de cazare
◦ studii efectuate la vămi
◦ studii la bordul vehiculelor de transport
◦ studii privind vizitatorii în locurile populare
 Culegerea datelor

 Studii turistice în cadrul structurilor de cazare –

interviuri cu oaspeţii selectaţi, sau pe bază de
chestionar
 Date bancare centralizate
 Modele de consum:
 Modelul raportului de cheltuieli
 Modelul factorului cost al consumului (un
hibrid între studiul consumului în gospodării şi
studii la locurile de şedere)
 CST-Oferta turistică
 Activităţi specifice turismului
 Servicii de cazare
 Servicii de servire a mesei şi băuturilor
 Servicii de transport al pasagerilor
 Servicii ale agenţiilor de turism, tour-
operatorilor şi ghidului turistic
 Servicii culturale
 Servicii de divertisment si recreere
 Servicii turistice variate
 CST – oferta turistică
Totalitatea bunurilor şi
 B. serviciilor

Bunuri şi servicii specifice Bunuri şi servicii

nespecifice

Bunuri şi servicii Bunuri şi servicii

caracteristice legate de turism

Fig. nr. 2. : CST şi clasificarea bunurilor şi serviciilor

 CTS – oferta de turism
 bunurile şi serviciile turistice – toate
produsele care, în numeroase ţări, ar
putea înceta să existe într-o cantitate
semnificativă (sau consumul cărora poate
fi semnificativ redus) în absenţa turismului
şi pentru care ar fi posibil să fie obţinute
informaţii statistice (ex: cazare, servicii de
transport, transport pe cablu etc)
 CST – oferta de turism
 Activităţi specifice turismului
 Hotelurile şi asociate
 A doua casă aflată în proprietate privată
 Resturante şi asociate
 Serviciile de transport pe calea ferată
 Serviciile de transport auto
 Serviciile de transport maritim
 Serviciile de transport aerian
 Serviciile-suport ale transporturilor
 Serviciile de închierieri auto
 Agenţii de voiaj şi asimilate
 Serviciile culturale
 Serviciile sportive şi alte servicii de agrement.
 CST – oferta turistica
 bunuri şi servicii legate de turism: toate acele
produse care sunt consumate de către turişti în
volum semnificativ pentru vizitatori şi/sau furnizor,
dar neincluse în lista produselor caracteristice
turismului (ex: rata de schimb valutar, transport pe
cablu etc).
 Bunurile şi serviciile caracteristice + bunuri şi
servicii legate de turism =„produsele specifice
turismului”.
 bunurile şi serviciile nespecifice sau producţia
necaracteristică turismului (ex.: pastă de dinţi
şi, în general,cea mai mare parte a bunurilor de larg
consum).
 Alte metode utilizate
 Statisticile turistice ale WTO
(Would Tourism and Travel Council)
 Studiile privind turismul şi vacanţele
 - studiile privind vacanţele şi
călătoriile din Marea Britanie,
 - Indicele producţiei turistice în Belgia
 - barometrul turistic din Elveţia.