REGLEMENTAREA MULTILATERALĂ A

COMERTULUI INTERNATIONAL

Comert international si politici comerciale

Prof.univ.dr. Liviu-George MAHA

 Organizatia economica internationala este o forma de realizare
a colaborarii economice dintre tari intr-un domeniu bine definit,
avand un cadru institutional, permanent, constituit pe baza unui
acord, care statueaza principiile, procedurile de lucru, organele
si functiile lor, in vederea atingerii obiectivelor propuse.

 GATT
 OMC
 UNCTAD
 GATT – rezultat al tentativelor postbelice de
reglementare multilaterală a comertului
international
 primele negocieri privind un cadru institutional multilateral, cu caracter
permanent, in domeniul comertului: Conferinta de la Bretton Woods (FMI, BIRD);
 Carta pentru instituirea unei „Organizatii Internationale a Comertului” – initiativa
SUA, idee preluata de ONU, au fost organizate 3 conferinte (Londra, Geneva,
Havana), dar „Carta de la Havana” nu a fost ratificata de SUA si alte state
dezvoltate;
 A continuat sa functioneze tratatul de comert multilateral conceput cu caracter
provizoriu: General Agreement on Tariffs and Trade – GATT, semnat la Geneva
(30.10.1947); fiind adoptat ca un acord in forma simplificata, nu a fost necesara
ratificarea lui si a intrat in vigoare la 01.01.1948;
 La inceput, a avut un caracter restrans atat ca participare (23 tari, 85% din
comertul mondial), cat si ca problematica (concesii tarifare in domenii de interes
pentru statele dezvoltate);
GATT
 Obiectivul declarat: favorizarea dezvoltarii economiei mondiale;
 Partile semnatare trebuiau sa negocieze „pe baza de reciprocitate reducerea
substantiala a tarifelor vamale si eliminarea discriminarilor din schimburile
comerciale”;
 GATT nu a ramas un simplu tratat de comert, ci a devenit, ulterior, statutul
unuiorganism institutional cu aceeasi denumire – GATT, avand o structura
organizatorica proprie, care, desi conceput cu caracter de provizorat, avea sa
dureze 46 ani;
 Desi a fost adoptat sub auspiciile ONU, GATT nu a devenit, dar a functionat in
fapt, ca un organism specializat al ONU;
 Structura organizatorica:
 Sesiunea partilor contractante;
 Consiliul reprezentantilor;
 Comitetele si grupele de lucru;
 Secretariatul GATT;
 Centrul de comert international (din 1964) / Centrul comun de comert international GATT
- UNCTAD
Principii esentiale

 Nediscriminarea;

 Reciprocitatea;

 Liberalizarea prin reducerea taxelor vamale si

prohibirea barierelor netarifare;

 Multilateralizarea schimburilor comerciale

internationale.
Principalele instrumente de aplicare a nediscriminarii si
reciprocitatii:
 Clauza natiunii celei mai favorizate (art. 1 al GATT);
 Multilateralizarea CNCF;
 Extinderea sferei de aplicare a CNCF;
 Progresul gradual al facilitatilor acordate prin CNCF;
 Reintoarcerea la sensul initial al teoriei CNCF, respectiv la caracterul automat si
neconditionat;
 Institutionalizarea CNCF;

 Clauza regimului/tratamentului national (art. 3 al GATT) - „partile

contractante recunosc ca taxele fiscale si alte impozite interne nu vor fi
aplicate produselor importate sau nationale intr-o maniera care sa protejeze
productia nationala”;

Alte reguli esentiale statuate la baza activitatii GATT:

 Practicarea consultarilor intre partile contractante;
 Eliminarea sau limitarea subventiilor la export in relatiile reciproce;
 Adoptarea deciziilor prin consens general;
 Practicarea protectiei numai pe baza tarifului vamal (renuntarea la restrictiile
cantitative);
 Reducerea generala si progresiva a taxelor vamale.
Elemente de protectie a intereselor tarilor
membre (care sa asigure si o anumita
flexibilitate in caz de criza)

 Clauza de salvgardare (art. XIX al GATT): permite, in anumite conditii, unei

parti contractante sa recurga la masuri de urgenta pentru protectia
impotriva unor importuri cauzatoare de prejudicii grave producatorilor
nationali;

 Exceptiile – fac posibila neaplicarea de catre una sau mai multe din partile
contractante a unor reguli ale GATT din motive ca: suveranitatea
nationala, etica si morala publica, securitatea interna si internationala;

 Derogarile, cum ar fi cele de la CNCF (posibilitatea crearii de uniuni

vamale si zone de liber schimb), cele de la clauza tratamentului national
(favorizarea tarilor in dezvoltare in raporturile cu statele industrializate);
Runde de negocieri

 Geneva – 1947 (23 tari);

 Annecy (Franta) – 1949 (13 tari);
 Torquay (Marea Britanie) – 1951 (38 tari);
 Geneva II – 1956 (26 tari);
 Geneva: Runda Dillon – 1960-1961 (26 tari);
 Geneva: Runda Kennedy – 1964-1967 (62 tari);
 Geneva: Runda Tokyo – 1973-1979 (102 tari);
 Geneva: Runda Uruguay – 1986-1994 (123 tari);
 Doha – 2001-prezent.
Rezultate:
 Reducerea taxelor vamale;
 Progrese in ceea ce priveste eliminarea unor obstacole netarifare;
 Acord privind practicile antidumping;
 Acorduri privind obstacolele tehnice si masurile sanitare si fitosanitare;
 Reglementari mai riguroase privind gestionarea licentelor de import;
 Detalierea metodelor de evaluare in vama;
 Acord privind achizitiile publice;
 Progrese in directia reducerii subventiilor si a reglementarii taxelor
compensatorii;
 Adoptarea unor coduri noi privind inspectia inainte de expeditie si regulile
de origine;
 Negocieri sectoriale in domeniul textilelor si in cel al agriculturii;
 Domenii noi abordate: investitiile si drepturile de proprietate intelectuala;
Acordul General pentru Comertul cu
Servicii – GATS
In sectoarele in care si-au asumat angajamente, partile nu vor
aplica:
 Limitari ale numarului de furnizori de servicii sub forma de
contingente numerice sau desemnarea unor furnizori exclusivi;
 Limitari privind valoarea totala a tranzactiilor;
 Limitari privind numarul total de servicii;
 Limitari ale numarului de persoane fizice angajate;
 Masuri care restrang sau prescriu tipurile specifice de
intrepridneri prestatoare de servicii;
 Limitari privind cota de participare a capitalului strain.
ORGANIZATIA MONDIALA DE COMERT
(OMC)
 Inlocuieste GATT;
 Personalitate juridica – 01.01.1995;
 164 state membre si 20 cu statut de observator;
 Functii:
 Asigurarea unui forum pentru negocieri interguvernamentale privind relatiile
comerciale multilaterale;
 Asigurarea cadrului pentru aplicarea rezultatelor negocierilor;
 Administrarea mecanismului de coordonare a politicilor comerciale;
 Administrarea si facilitarea implementarii acordurilor GATT – 1947 si GATT – 1994,
precum si a noilor acorduri convenite in Runda Uruguay;
 Supravegherea aplicarii regulilor de reglementare a diferendelor;
 Promovarea cooperarii cat mai stranse cu FMI si BIRD pentru asigurarea coerentei
politicii globale;
Structura organizatorica:
 Conferinta ministeriala;
 Consiliul general;
 Consiliul GATT pentru comertul cu marfuri;
 Consiliul GATS pentru comertul cu servicii;
 Consiliul TRIPS pentru drepturile de proprietate intelectuala conexe
schimburilor comerciale;
 Grupul de arbitrare a diferendelor;
 Grupul de examinare a politicilor comerciale;
 Comitetul pentru buget, finante si administratie;
 Comitetul pentru comert si dezvoltare;
 Comitetul asupra restrictiilor balantelor de plati;
 Secretariatul OMC.
CONFERINTA NATIUNILOR UNITE PENTRU
COMERT SI DEZVOLTARE – UNCTAD
 Motivatie – tarile in dezvoltare nu erau multumite de cadrul oferit de GATT;
 Hotararea Adunarii Generale a ONU din decembrie 1962 privind convocarea
unei conferinte pentru comert si dezvoltare;
 A.G. a ONU a adoptat la 30 decembrie 1964 Rezolutia nr. 1965/XIX prin care s-
a institutionalizat Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare –
UNCTAD;
 Institutie specializata neautonoma a ONU – peste 160 de tari membre;
 Hotararile convenite nu au caracter de angajament, ele fiind inserate in
rezolutii cu valoare de invitatii sau recomandari;
 Structura organizatorica:
 Conferinta UNCTAD;
 Consiliul pentru Comert si Dezvoltare;
 Organe subsidiare ale Consiliului pentru Comert si Dezvoltare;
 Secretariatul UNCTAD.
Directii ale reformei sistemului
comercial international

 Asezarea comertului international pe baze si principii noi;

 Restructurarea comertului cu produse de baza;
 Restructurarea comertului cu produse manufacturate;
 Impulsionarea relatiilor comerciale dintre tarile cu sisteme si niveluri diferite
de dezvoltare si a schimburilor reciproce dintre tarile in curs de dezvoltare;
 Reglementarea comertului invizibil, a transferului de tehnologie, a fluxurilor
de ajutor pentru dezvoltare.
Rezultate:

 Recunoasterea principalelor probleme ale tarilor in dezvoltare:

 Facilitarea accesului pe piata, stabilizarea preturilor la niveluri echitabile si
remuneratorii, imbunatatirea regimului importului de produse manufacturate din
tarile in dezvoltare;
 Inghetarea masurilor fiscale, tarifare, netarifare si prioritate in eliminarea
obstacolelor din calea exporturilor tarilor in dezvoltare;
 Modalitati de actiune in vederea atingerii acestor obiective.
 Recunoasterea de catre GATT a tratamentului preferential in favoarea
tarilor in dezvoltare (initial derogare, ulterior „clauza de abilitare”);
 Instituirea Sistemului Generalizat de Preferinte – SGP.
SISTEMUL GENERALIZAT DE PREFERINTE - SGP

 Presupune acordarea de catre statele dezvoltate, in calitate de

donatoare, a unor preferinte nereciproce si nediscriminatorii, sub forma
scutirilor partiale sau totale de taxe vamale pentru exporturile de produse
semifinite si manufacturate provenind din tarile in curs de dezvoltare, in
calitate de beneficiare.
 Caracteristici:
 Este un sistem general sau generalizat, cocneput pentru a fi aplicat de toate
tarile dezvoltate tuturor tarilor in dezvoltare;
 Se bazeaza pe noile principii ale tratamentului preferential si nereciprocitatii, in
baza carora preferintele sunt unilaterale;
 Conserva principiul clasic al nediscriminarii in ceea ce priveste categoria
beneficiarilor, care, cel putin teoretic, include toate tarile in curs de dezvoltare.