CURSUL 10

 Digestia reprezintă
totalitatea
transformărilor
mecanice şi fizico-
chimice pe care le
suferă alimentele,
pentru a putea fi
absorbite.
 A.DIGESTIA BUCALĂ.SALIVA
 În cavitatea bucală are loc fărâmiţarea alimentelor prin
masticaţie şi formarea bolului alimentar prin amestecarea loc cu
salivă.
 Saliva este produsă de glandele parotide, glande submaxilare şi
sublinguale.Cantitatea totală de salivă secretata este în 24 de
ore de ~ 1.5 l.Saliva are un aspect apos.
 Saliva conţine 99,5% apă, 0,5% substanţe solide. Din acestea
0,2 % sunt săruri minerale şi 0, 3% substanţe organice.Dintre
substantele organice ,importanta cea mai mare o are
amilaza=ptialina, enzima ce acţionează asupra amidonului şi
glicogenului.Deoarece alimentele rămân în cavitatea bucală o
scurtă perioadă de timp, acţiunea amilazei salivare este este de
scurtă durată.
 B.DIGESTIA GASTRICĂ.
 SUCUL GASTRIC
 Bolul alimentar ajuns în stomac este supus unor transformări
mecanice şi fizico-chimice. Alimentele sunt amestecate cu sucul
gastric care acţionează asupra proteinelor alimentare pe care le
transformă în substanţe mai simple, solubile.Sucul gastric exercita şi o
acţiune slabă de emulsionare asupra grăsimilor. În urma digestiei
gastrice conţinutul gastric se transforma în CHIM GASTRIC, ce trece
în intestinul subţire fiind pregătit pentru acţiunea sucurilor digestive din
intestine.Sucul gastric este produs de glandele gastrice.Acestea sunt
răspândite în mucoasa gastrica , fiind de două feluri:
 Glandele corpului stomacului care secretă mucus, HCL şi pepsina;

 Glandele pilorice, esofagiene şi cardiale care secretă numai mucus;

 a.COMPOZIŢIA SUCULUI GASTRIC
 Este un lichid incolor, transparent;
 Este secretat în cantitate de 2000-5000 ml/24 h;
 Are reacţie acidă (pH=0,9-2);
 Densitatea este cuprinsă intre1006-1030;
 Conţine peste 98,5% apă,0,2-1,2 substanţe minerale( HCl,clorura de
sodium,şi substanţe organice);
HCl este componentul cel mai important al sucului gastric şi se găseşte
în cea mai mare parte sub formă de acid clorhidric liber.
 După ingerarea alimentelor o parte din sucul gastric se combină cu proteinele
alimentare, cu mucopolizaharide şi alte substanţe formând acidul clorhidric
legat.
 Hiperclorhidria=creşterea cantităţii de acid clorhidric apare în ulcerul gastric.
 Scăderea secreţiei acidului clorhidric=hipoclorhidrie apare în unele gastrite şi
la persoanele vârstnice.
 Aclorhidria sau lipsa acidului clorhidric din secreţia gastric apare în
cancerul gastric, unele boli cronice.
 Substanţele organice sunt reprezentate de mucina, histamine, precum
şi de fermenti precum lipaze şi pepsina.
 b.FERMENŢII GASTRICI
 Pepsina este un ferment proteolitic , sintetizată în prima fază
sub formă de pepsinogen.Pepsinogenul devine pepsina active sub
acţiunea HCl.Acţiunea optimă a enzimei se desfăşoară la un pH de
1,5-2,2.La un pH de 5-6 acţiunea pepsinei este mult redusă.
Proteinele venind în contact cu acidul clorhidric se leagă de acesta.
 Labfermentul este un ferment proteolitic ce acţionează
asupra cazeinogenului din lapte pe care îl trasnforma în cazeina. Apoi
cazeina precipita sub formă de cazeinat de calciu.
 Lipaza gastrică acţionează asupra grăsimilor alimentare.
 C.DIGESTIA INTESTINALĂ
 a.LICHIDUL DUODENAL =Chimul gastric din stomac ajunge în
duoden, unde vine în contact cu sucurile secretate de ficat, pancreas
şi sucul intestinal. În duoden există un amestec de sucuri
digestive.Cantitatea de lichid duodenal secretata în 24 ore este de
1200-1300 ml, din care bila reprezintă 700-900 ml, iar sucul
pancreatic 300-500 ml.
 b.BILA = Bila este secretata de ficat şi prin canalul coledoc ajunge în
intestine.Canalul coledoc are o ramificatie-canalul cystic ,prin care
bila ajunge în vezica biliară.Aici,o parte din apă se absoarbe, bila
concentrandu-se.Compoziţia bilei hepatice diferă deci de cea a bilei
veziculare.
 Bila hepatică este limpede, cu densitatea 1,008-1016 de culoare
aurie şi pH 7,1-7,3.
 Bila veziculară este tulbure, verde-bruna, cu
densitatea de 1.012-1040 şi un pH 6.9-7.7. În
compoziţia bilei se găsesc apă şi substante solide
dintre care cele mai importante sunt pigmenţii biliari
şi sarurile biliare.Se mai gasesc AG, colesterol,
lecitina, şi săruri minerale.Proporţia acestora este
diferită în bila hepatică şi cea veziculara.
 Bila mai conţine celule epiteliale provenite din
descuamarea epiteliilor cailor biliare, rare leucocite,
hematii şi mucus.
 Bila veziculară este mai concentrate decât bila
hepatică.
 C.SUCUL PANCREATIC
 Secreţia externă a pancreasului se varsă în duoden, fiind bogată în
enzime, conţinând tripsina, lipaza şi amilază.
 În compoziţia sucului pancreatic se mai găsesc electroliti-Na, K, Ca,
Cl, bicarbonate, precum şi proteine, enzime.

 D.SUCUL INTESTINAL
 În intestinul subţire se continua transformările digestive ale alimentelor
în vederea absorbţiei. Mucoasa intestinală prin glandele sale produce
sucul intestinal, bogat în enzime.
 Sucul intestinal este un lichid incolor, ce contine 98% apă, 2 %
substante solide.Din acestea 1% sunt substanţe minerale
reprezentate de clorura de sodiu, calciu, potasiu şi 1% sunt substanţe
organice reprezentate de proteine şi enzime.
 D.DIGESTIA ÎN INTESTINUL GROS.MATERIILE FECALE
 Resturile alimentare care nu au fost absorbite la nivelul intestinului
subţire, împreună cu o parte din secreţiile produse de-a lungul
tubului digestiv, ajung în intestinul gros.Aici au loc o serie de
procese biochimice determinate de acţiunea florei microbiene
asupra conţinutului din intestine.Bacteriile acţionează asupra
aminoaacizilor pe care îi scindează rezultând derivaţi.O parte din
apa se absoarbe, iar conţinutul intestinal devine consistent
constituind materiile fecale, care se elimină prin rect şi anus.
 În mod normal se elimină 100g materii fecale. Apa reprezintă 75%
din compoziţia fecalelor. Substanţa uscată este formată din bacterii,
epitelii intestinale şi diferite secreţii digestive. Se mai găsesc resturi
alimentare în cantitate mică, săruri, grăsimi, pigmenţi.
 ANALIZA BIOCHIMICĂ A SUCULUI GASTRIC
 În stomac, chimul este amestecat cu sucul gastric. Sucul gastric
este un amestec al secrețiilor mai multor tipuri de celule aparținând
mucoasei gastrice. Datorită conținutului său în HCl, această secreție
a mucoasei gastrice este puternic acidă (pH 1-3). În plus, conține și
mucus ,care protejează mucoasa de acțiunea digestivă a HCl, a
sărurilor și a pepsinogenului. Mai mult, mucoasa gastrică secretă
ceea ce este cunoscut drept “factor intrinsec”- glicoproteină
necesară pentru reabsorbția vitaminei B12 (factor extrinsec) în
intestin. În stomac, pepsina și alte enzime înrudite inițiază digestia
enzimatică a proteinelor, ceea ce durează 1-3 h. Conținuturile
sucului gastric sunt apoi eliberate în duoden, unde sunt neutralizate
de secrețiile pancreatice alcaline și amestecate cu secreția biliară.
 În 24h se secretă în medie 1200-1500 ml suc gastric, secreția
gastrică fiind influențată de alimentație, vârstă (maximă la 20-30 ani
și scade cu avansarea în vârstă datorită unui proces de atrofiere
progresivă a mucoasei), precum și de alți factori diverși. Totodată,
secreția gastrică este maximă în perioadele digestive și minimă în
cele interdigestive.
 Componentele majore ale sucului gastric
 a. HCl este secretat activ de către celulele parietale ale glandelor
gastrice. Intervine în procesul digestiv prin: activarea enzimelor
proteolitice gastrice; denaturează proteinele alimentare; face
posibilă absorbția fierului alimentar (preponderent Fe3+), prin
transformarea acestuia în Fe2+ (forma de absorbție) împiedică
multiplicarea microorganismelor, asigurând prin aceasta antisepsia
mediului gastric.
 Secreția de HCl realizată de celulele parietale este un proces activ care
utilizează ATP și are loc împotriva unui gradient de concentrație.
 HCl din sucul gastric este deosebit de important pentru digestie. El activează
pepsinogenul pentru a forma pepsina și creează pH-ul optim pentru ca acest
proces sa aibă loc. De asemenea, denaturează proteinele din alimente
pentru a fi mai ușor atacate de proteinaze și omoară microorganismele.
 Reglarea secreției : Secreția de HCl este stimulată de hormonul peptidic
gastrină, de histamină și de către sistemul nervos autonom. Peptidul
somatostatină și anumite prostaglandine au efecte inhibitoare. Împreună cu
colecistokinina, secretina și alte peptide, gastrina aparține grupului de
hormoni gastrointestinali. Toți aceștia sunt formați în tractul gastrointestinal și
acționează preponderent în vecinătatea locului de formare- hormoni
paracrini. În timp ce gastrina stimulează inițial secreția de HCl,
colecistokinina și secretina stimulează în principal secreția pancreatică și
eliberarea de bilă.
 b. ionii de sodiu ( 𝐍𝐚+ ) sunt secretați la nivelul celulelor glandelor
fundice, antrale și cardiale, atingând concentrații de 80-140 mEq/L
în condițiile secreției bazale.
 c. ionii de potasiu (𝐊+) se găsesc în concentrație mai mare decât
cea plasmatică(10-20 mEq/L), provenind atât din secreția parietală,
cât și din cea neparietală.
 d. apa (2-3L/24h) provine în parte din metabolismul celular, cea mai
importantă cantitate fiind de origine interstițială.
 e. mucusul gastric are rolul de a proteja celulele epiteliale și este
secretat de celulele specializate ale glandelor fundice, cardiale și
pilorice, precum și de către celulele epiteliale. Mucusul este
constituit din glicoproteine și mucopolizaharide și formează la
suprafața celulelor epiteliale gastrice un strat aderent, vâscos de
0,5-2,5 mm.
 f. enzimele din sucul gastric sunt pepsina, gastricsina, catepsina, ce
provin dintr-un precursor comun .Pepsina este principala enzimă
proteolitică digestivă. Activitatea proteolitică scade dramatic la pH gastric
peste 4.
 Lipaza gastrică este activă în special la sugari având pH optim de acțiune
de 5,5.
 Gelatinaza acționează asupra gelatinei din țesuturile conjunctive, având
acțiune specifică și mult accentuată în comparație cu pepsina.
 Labfermentul acționează asupra cazeinei din lapte, pe care o transformă
în paracazeină ce precipită în prezența ionilor de calciu.
 Lizozimul: acționează asupra mucopolizaharidelor; se găsește în
mod normal în concentrații foarte mici, dar acestea cresc foarte mult la
pacienții cu ulcer gastric.
 Anhidraza carbonică ajunge în sucul gastric în urma descuamării celulare,
în special a celulelor parietale.
 g. factorul intrinsec- este o glicoproteină secretată de celulele parietale,
ce formează cu vitamina B12 un complex, forma sub care această
vitamină este absorbită la nivel intestinal.
 Patologie
 Hiperaciditate gastrică se întâlnește în:
 ulcer duodenal= leziuni la nivelul mucoasei intestinului subțire superior
(duodenului)
 stenoze pilorice =boala în care peretele pilorului se îngroașă și lumenul
său se subțiază progresiv, îngreunând trecerea mâncării dinspre stomac
spre intestin.
 sindrom Zollinger-Ellison= afecțiune caracterizată prin prezența unor
ulcere multiple și recidivante în stomac și mai ales în duoden, asociată cu
o inflamație locală cu o diaree si cu o steatoree (prezență a grăsimilor în
fecale).
 sindrom Werner-Morrison= afecţiune rară ce se observă în prezenţa
unei tumori endocrine pancreatice, caracterizată printr-o diaree lichida
majoră, care poate depăşi 5 litri pe zi. Tratamentul constă în ablație
chirurgicală a tumorii.
 ulcer peptic= leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului)
 anastomoze porto-cave=conexiuni vasculare între venele care
drenează în circulația portală și cele tributare circulației sistemice.
 Valori scăzute (hipo-/anaciditate) se constată în:
 cancer gastric
 anemie pernicioasă= anemia Biermer= anemie megaloblastică,
datorată maladsorbției de vitamina B12. Aceasta este cel mai adesea
cauzată de pierderea celulelor parietale gastrice, responsabile de
secreția factorului intrinsec Castle. Nivelul seric al vitaminei B12 scade
sub 100 pg/mL.
 ulcer gastric
 afecțiuni cronice ale colecistului
 glucagonom= tumoră neuroendocrină activă rară, care se poate
găsi la nivelul pancreasului şi care secretă hormonul glucagon, ceea
ce determină creşterea nivelului de glucoză din sânge.
 stări de subnutriție
 boli febrile acute
 Sucul gastric normal conține cantități extrem de mici de acid lactic.
În afecțiuni însoțite de hipo-/anaciditate și sub influența fenomenului
de stază se produce fermentația chimului gastric cu producere de
acid lactic. Concentrația acidului lactic în sucul gastric este crescută
în cancer gastric, stenoze pilorice și anemie pernicioasă.
 Afecțiunile în care poate apărea sânge în sucul gastric sunt: ulcer
gastric și duodenal, cancer gastric, insuficiență renală cu uremie,
ciroza hepatică, tromboza venei porte și a venei splenice, precum și
după tratament cu: anticoagulante, antiinflamatoare steroidiene sau
nesteroidiene.
 Prezența lichidului biliar în sucul gastric determină colorarea acestuia
în verde în cazul prezenței HCl liber, sau în galben, în absența
acestuia.
 Prezența pigmentilor biliari în sucul gastric indică un reflux biliar ce
poate apărea la pacienți operați de ulcer peptic, determinând o
gastrită alcalină.


 ANALIZA BILEI.
 Bila este o secretie a ficatului,care are rolul de a favoriza digestia
grasimilor alimentare.Mai intai se colecteaza intr-un rezervor,vezica
biliara,de unde se varsa in intestin in timpul digestiei. Pentru analize,
bila se poate recolta in cabinet in spital sau in policlinica.Indicatiile
recoltarii sunt aceleasi ca si pentru sucul gastric.
 Bila se extrage cu ajutorul unui tub subtire de cauciuc care se
inghite incet de catre bolnav pana ajunge in duoden(tubaj
duodenal).Cu ajutorul unei seringi se recolteaza trei probe de bila:
 -bila A,care provine din canalul biliar
 -proba B,care provine din vezica biliara
 -proba C,care provine direct din ficat.
 Din bila se fac analize macroscopice si bacteriologice.
 Analizele microscopice urmaresc sa descopere
leucocite,eritrocite,levuri,paraziti (giardia sau lamblia) care in mod
normal nu se gasesc in bila.
 Uneori se pot gasi si cristale care stau la baza formarii calculilor
biliari.
 Analizele bacteriologice pot depista microbi cauzatori ai infectiilor
biliare.
 Scopul sondajului duodenal
 1*EXPLORATOR
 – Extragerea continutului duodenal (continut gastric, bila A, B, C,
suc pancreatic si secretie proprie)
 – Aprecierea functiei biliare si a cailor
extrahepatice.Descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale
organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica a
sucurilor extrase prin sondaj
 – Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor
biliare
 2*TERAPEUTIC
 – Drenarea cailor biliare
 – Introducerea unor medicamente asupra ficatului si tubului
digestiv
 – Alimentatie artificiala, cand se introduc lichide si alimente
pacientilor comatosi
 3*SCOP DE ASPIRARE - In cazul ocluziilor intestinale sau dupa
interventii chirurgicale
 Materiale necesare
 o Musama, sort de cauciuc, prosoape
 o Sonda Einhorn sterila
 o Pensa hemostatica
 o Seringi, eprubete
 o Un pahar cu apa aromata
 o O perna rulata
 Pozitia pacientului in sondajul duodenal
 – Decubit lateral drept
 Pregatirea pacientului
 Se informeaza pacientul cu privire la necesitatea tehnicii
 Se obtine consimtamantul si colaboarea acestuia
 Pacientul va fi nemancat

 Bolnavul se aseaza in pozitie sezanda
 Se protejeaza pacientul cu musamaua
 I se da tavita renala si i se indica sa o tina sub barbie
 Se lubrifiaza sonda
 Se introduce sonda si se invita pacientul sa inghita
 Cand sonda a ajuns in dreptul arcadelor dentare la semnul 45 cm,
aceasta a trecut de cardia si a patruns in stomac
 Se aseaza pacientul in decubit lateral drept
 Se aseaza perna sub hipocondrul drept
 Ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1-2 cm la 5 minute
 Se impinge usor sonda, favorizand inaintarea ei catre pilor (la 60 cm)
 Se continua introducerea sondei incet, cu rabdare si concomitent cu
actiunea de a inghiti
 Cand sonda a ajuns la 75 de cm, ea a ajuns in duoden
 Timpul in care vom ajunge cu sonda in duoden este de aproximativ o
ora, o ora jumatate.
 CUM VERIFICAM DACA AM AJUNS CU SONDA IN DUODEN?
 – Daca lichidul scurs nu are aspectul bilei, este posibil ca sonda
sa se fi incolacit in stomac. In acest caz, se va insufla aproximativ 60ml
de aer, iar dupa un minut se aspira. Daca recuperam mai putin de 20
de ml, inseamna ca sonda este in duoden. Daca se recupereaza tot,
inseamna ca sonda este in stomac.
 CAPTAREA BILEI

Dupa o ora, o ora si jumatate de la patrundere, pe sonda o sa apara

bila A care provine din canalul coledoc si care are o culoare galben-
aurie
Pentru captarea bilei B si C se introduce pe sonda sulfat de magneziu
40 ml. Se penseaza sonda. Dupa 15-30 minute se va scurge pe
sonda bila B de culoare castanie si care este bila veziculara, iar mai
apoi se va putea colecta bila C, provenita de la ficat.
 Pregatirea probelor
 – Se eticheteaza ; Se determina cantitatea de bila obtinuta
 – Se trimit la laborator
 Extragerea sondei
 Se insufla cativa ml de aer ; Se penseaza sonda cu o pensa ; Se
extrage sonda ; Se ofera pacientului un pahar cu apa aromata pentru
clatirea gurii ; Se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda.
 Accidente/ Incidente
 o Inodarea sondei ( din cauza contractiilor peretilor abdominali)
 o Incolacirea sondei
 o Greata, varsaturi
 o Imposibilitatea drenarii bilei din cauza unui obstacol (exemplu:
spasm al sfincterului oddic. Relaxarea sfincterului oddic se face prin
introducerea de 5-10ml de novocaina, la recomandarea medicului)
 o De evitat! Grabirea inaintarii sondei in duoden mai
devreme de 1 ora, 1 si jumatate, sau depasirea sondajului
peste 3 ore
 BIOCHIMIA MATERIILOR FECALE
 Recoltarea materiilor fecale:
 Analiza materiilor fecale este indicată pentru descoperirea bolilor
digestive de natură microbiană (febra tifoidă, dizenterie, intoxicaţie
alimentară etc.) sau de natură parazitară (ouă de paraziţi intestinali),
precum şi pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor.
 Recoltarea materiilor fecale pentru analiza ouălor de paraziţi se face în
recipiente speciale,primite de la laborator. În lipsa acestora, se pot
recolta în recipiente sau vase din material plastic, sticlă sau material,
bine spălate şi bine închise cu capace sau dopuri.
 Vor fi recoltate materii fecale proaspete, emise dimineaţa. Dacă nu
este posibil (mai ales la copii), produsul se va recolta şi seara şi va fi
păstrat la rece pentru a nu fermenta. (Nu se vor păstra materiile fecale
în frigider căci există riscul infectării alimentelor).
 Pe recipient se va nota numele bolnavului şi vârsta, se va ambala în
hârtie şi va fi transportat cât mai repede la laborator. Este indicat ca
fiecare persoană, mai ales în caz de boală, să observe şi aspectul
scaunului: dacă este colorat şi ce culoare are, sau dacă este
necolorat,albicios, dacă are urme de sânge etc.
 Când bolnavului i se recomandă coprocultura (cercetarea microbilor
din scaun) el va solicita un recipient special, sterilizat, de la laborator.
Nu se va utiliza însă nici un medicament (antibiotice,
sulfamide,Mexaform, etc.) înainte de analiză care ar putea distruge
microbii din scaun.
 La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sângelui (hemoragii
oculte) sau pentru cercetarea digestiei alimentelor bolnavul va urma
un regim alimentar special, recomandat de medic şi nu se va lua nici
un medicament cu 24 de ore înainte de analiză.
 Analiza materiilor fecale este obligatorie pentru următoarele categorii
de persoane: cele care lucrează în sectorul alimentaţiei publice, copii
care merg la grădiniţe, creşe, bolnavii care au suferit de boli
infecţioase digestive (febra tifoidă, dizenterie, holeră etc.), persoane
care au sosit din ţările în care există boli infecţioase digestive.
 Coprocultura este o metodă de lucru utilizată în laboratoarele de
microbiologie clinică în scopul cultivării şi identificării agenţilor
patogeni existenţi în intestinul omului.Limitându-ne doar la infecţiile
bacteriene putem întâlni următoarele situaţii în care coprocultura este
indicată:- infecţii cu localizare primară enterală şi invazie ulterioară
(aspect septicemic)
 -infecţii cu localizare exclusiv enterală sub formă clinica de
enterocolite, boală diareică,toxiinfecţii alimentare, evoluând sub formă
acută, subacută, cronică, clinic inaparentă sau simplu portaj.
 - infecţii bacteriene ale altor sisteme în care localizarea enterală este
accidentală (tuberculoza, antrax)
 -Schimbarea structurii florei bacteriene specifice intestinului care
poate apărea în unele situaţii patologice (colită pseudomembranoasă)
sau ca o consecinţă a selecţiei unui grup de germeni, consecutiv
antibioterapiei.
 În etiologia acestora, trebuie avute în vedere, în primul rând
enterobacteriile patogene pentru care diagnosticul etiologic este
obligatoriu şi anume:
 infecţii cu germeni din grupul Shigella
 infecţii cu germeni din grupul Salmonella
 infecţii cu germeni din grupul Escherichia, serotipuri enteropatogene
 În toxiinfecţiile alimentare pot fi avute în vedere şi alte grupe de
enteropatogeni:Staphylococus, Yersinia, Vibrio, Aeromonas,
Pseudomonas, Bacillus, Clostridium etc.
 Datorită faptului că o mare varietate de microorganisme folosesc calea
enterală pentru pătrunderea în organism cu consecinţe patogenice şi
clinice, coprocultura este unul din cele mai solicitate examene de
laborator.
 În mod normal în materiile fecale ale omului nu se găseşte sânge. Numai în
unele boli ale tubului digestiv care produc sângerări (hemoragii) cum sunt
ulcerul gastric, ulcerul duodenal, enterita, colita, sângele apare în materiile
fecale.
 Când hemoragia este mare şi provine din partea superioară a tubului
digestiv (stomac,intestin) scaunul are un aspect negricios din cauza
digerării sângelui respectiv.
 Dacă hemoragia provine din partea inferioară a intestinului (hemoroizi)
atunci sângele nu este digerat şi scaunul apare colorat în roşu.
 În cazurile în care hemoragia este mică (hemoragie ocultă), chiar dacă
este permanentă, scaunul nu pare colorat şi în această situaţie numai
laboratorul poate preciza dacă este sânge în scaun.
 În vederea acestei analize persoana suspectă de hemoragie trebuie să
urmeze întocmai, timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic,
compus din lapte, brânză, făinoase şi cartofi. Se vor scoate din alimentatie
carnea de orice fel, ouăle, legumele verzi şi nu se va lua nici un
medicament.
 După acest timp se va recolta o cantitate de materii fecale cât o nucă,
care se va transporta la laborator într-un recipient de material plastic.
Materiile fecale nu trebuie să fie în contact cu vase sau recipiente din
fier. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sângerează, să
informeze de acest lucru pe medic, pentru că în acest caz rezultatul
analizei nu are nici o valoare. De asemenea, persoanele cărora le
sângerează gingiile vor evita să se spele pe dinţi înainte de analiză,
căci sângele înghiţit poate modifica rezultatul analizei

 Paraziţi intestinali
 De regulă, paraziţii intestinali se prezintă sub formă de viermi
intestinali: limbrici (ascaris lumbricoides), oxiuri (enterobius
vermicularis), panglică (taenia), tricocefal şi alţii.
 Paraziţii adulţi (viermii intestinali) se elimină prin materiile fecale şi pot
fi observaţi chiar de către bolnavi, dacă se inspectează atent materiile
fecale. Se recomandă ca părinţii să observe din când în când scaunul
copiilor lor pentru a putea descoperi din timp prezenţa viermilor
intestinali.
 Dacă s-au descoperit în materiile fecale paraziţi adulţi şi aceştia sunt
recunoscuţi, nu mai este necesară aducerea de materii fecale la
laborator pentru analiză. În cazul în care parazitul nu poate fi
identificat sau recunoscut, atunci acesta se introduce cu o pensă într-
o sticlă cu spirt sanitar şi se aduce la laborator pentru analiză. Nu se
vor aduce la analiză paraziti sau fragmente de paraziţi în stare
uscată. În majoritatea cazurilor de parazitism intestinal, nu se pot
pune în evidenţă paraziţii adulţi. De aceea, se caută în materiile
fecale ouăle de paraziţi. Aceste ouă sunt foarte mici, de câţiva
microni şi nu se văd cu ochiul liber ci numai la microscop. Dar în
materiile fecale nu se găsesc totdeauna ouăle paraziţilor, deoarece
aceştia nu produc ouă în fiecare zi, ci la diferite intervale de timp.
 Ca urmare a acestui fenomen, analiza pentru ouăle paraziţilor
trebuie repetată de 2-3 ori la intervale de câte o săptămână, pentru
a putea surprinde faza când paraziţii depun ouă.
 Depistarea ouălor de paraziţi intestinali, impune un tratament de
urgenţă pentru omorârea şi eliminarea paraziţilor adulţi din intestin,
deoarece aceştia hrănindu-se cu sânge şi cu substanţele hrănitoare
destinate organismului omului produc slăbirea şi anemierea
acestuia.
 După două săptămâni de la terminarea tratamentului se repetă
analiza pentru ouă de paraziti.
 Dacă după trei analize efectuate la interval de două săptămâni
rezultatele sunt negative, bolnavul se poate considera vindecat.
MULTUMESC PENTRU ATENTIE !!