TEZĂ DE LICENȚĂ ÎN ȘTIINȚE

ALE EDUCAȚIEI
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL
ȘCOALĂ-FAMILIE ÎN EDUCAREA
MODULUI SĂNĂTOS DE VIAȚĂ LA
ȘCOLARII MICI
Autor: BUGA VIOLETA
Gr. PP11Z
Conducător științific: Nina SACALIUC
conf. univ., dr.
 CUVÂNT INTRODUCTIV
Sănătatea copilului se formează sub influenţa
factorilor interdependenţi naturali şi socioeconomici.
Sănătatea copilului este bogăţia societăţii. Dar şi şcoala, şi
societatea în întregime sînt cointeresate ca fiecare elev, nu
numai să dispună de un anumit bagaj de cunoştinţe,
deprinderi, dar și să aibă o sănătate excelentă, necesară
pentru a trăi o viaţă creatoare şi plină de sens.
Modul sănătos de viaţă include o activitate fizică
adecvată (lucru fizic, sport, plimbări, turism etc.) şi o
muncă intelectuală corect organizată.
 Elevii de vârstă şcolară mică trebuie să înţeleagă
necesitatea de a ajunge la o bună stare de sănătate, de a-şi păstra şi
întrema la timp sănătatea.
Principiul de bază în educația pentru sănătate a elevilor
mici este cel al parteneriatului şcoală-familie, un rol deosebit
revenindu-i cadrului didactic. Colaborarea şcolii cu familia
asigură opinii unice cu privire la esenţa şi semnificaţia cerinţelor
igienice şi normelor de conduită în viaţa omului şi dă posibilitate
ca în condiţiile de familie să continue instruirea, să aprofundeze
cunoştinţele acumulate în şcoală, iar priceperile acumulate să le
transforme în deprinderi şi obişnuinţe.
 Considerăm că toate aceste aspecte constituie un
punct de reflexie privind parteneriatul şcoală-familie în
educarea modului sănătos de viaţă a şcolarului mic.
Scopul cercetării: Determinarea condiţiilor
psihopedagogice de colaborare reciprocă cu familia în
directia educării modului sănătos de viață la elevii mici.
 Obiectivele cercetării:
1) Studierea literaturii ştiinţifice care vizează
problema modului sănătos dc viaţă a şcolarilor
mici.
2) Determinarea posibilităţilor şcolare şi
familiale în educaţia pentru sănătate a elevilor.
3) Elaborarea modelului pedagogic de educaţie a
modului sănătos de viață.
4) Verificarca pe cale experimentală a eficienţei
condiţiilor de bază şi a modelului de educare a
modului sănătos de viaţă a şcolarului mic.
 Ipoteza cercetării:
Eficienţa parteneriatului şcoală-familie în
educarea modului sănătos de viaţă va fi posibilă
dacă va fi recunoscut rolul de bază al familiei în
educarea modului sănătos de viaţă, pe de o parte,
iar pe de altă parte, instituţia şcolară se va prezenta
ca organizaţie statală cu funcţie coordonatoare în
problema dată; elevii mici vor fi familiarizaţi cu un
anumit bagaj de cunoştinţe în direcţia atitudinii
conştiente faţă de propria sănătate.
Metodele de cercetare: observarea, chestionarea,
interviul, experimentul pedagogic, metode statistico-
matematice.
Baza conceptuală a cercetării o constituie opiniile
savanţilor F.F. Erisman, N.P. Gundobin. N.A. Semaşco.
G.N. Speranski. T. Zmanovski ş.a.
Valoarea practică: a fost elaborat modelul pedagogic ce
vizează parteneriatul şcoală-familie în educarea modului
sănătos de viață la elevii mici.
Termeni cheie: sănătate, mod sănătos de viață,
pareneriat, regim, educație pentru sănătate.
 CAPITOLUL I: PREMISELE TEORETICE ÎN
EDUCAREA MODULUI SĂNĂTOS DE VIAȚĂ LA
ȘCOLARII MICI

1.1 Delimitări conceptuale: sănătate, educaţie pentru

sănătate, mod sănătos de viaţă

1.2 Viziuni cu referire la problema sănătății și educării

modului sănătos de viață

1.3 Caracteristica aspectelor de conţinut ce ţin de

educarea modului sănătos de viaţă la şcolarii mici
 CAPITOLUL II. CERCETAREA
EXPERIMENTALĂ CU REFERIRE LA
EDUCAREA MODULUI SĂNĂTOS DE
VIAŢĂ LA
ŞCOLARII MICI

Experimentul de constatare
Experimentul formativ
Experimentul de control
 2.1. Experimentul de constatare

În baza studierii literaturii psihopedagogice

am înaintat scopul experimentului de constatare
orientat spre delimitarea valenţei parteneriatului
şcoală-familie în educarea modului sănătos de
viață la elevii mici.
 Obiectivele experimentului de constatare :

l) Determinarea nivelului de cunoştinţe la elevi

despre sănătate, mod sănătos de viaţă.
2) Examinarea opiniei cadrului didactic şi al
părinţilor cu referire la educarea modului sănătos
de viaţă a elevilor mici.
 La etapa iniţială am dus convorbiri individuale şi în
grup cu elevii conform următoarelor întrebări :

1) Ce înseamnă a fi sănătos? Tu eşti sanătos?

2) Preferi să te ocupi cu sportul? Munca fizică?
3) În familia ta se respectă regimul zilei?
4) Cîte ore dormi în sutcă?
5) Respecţi regimul alimentaţiei? De cîte ori mănînci în
zi?
6) Dimineaţa preferi să faci gimnastică?
7) Cum crezi, eşti călit? Dar ce faci ca să-ţi căleşti
organismul?
8) Te îmbolnăveşti vre-o dată?
 Analiza răspunsurilor la întrebările propuse
elevilor supuşi experimentului ne-a dat posibilitate
să ne convingem, că copiii nu înțeleg ce anume le
ajută să-şi ocrotească şi să-şi fortifice sanătatea, nu
văd legătura dintre sănătatea proprie cu
deprinderile cultural-igienice, deprinderie de a se
căli şi a face gimnastica matinală, a se alimenta
corect ş.a.
Din răspunsurile elevilor am constatat că părinții
nu orientează copiii la un mod sănătos de viaţă,
nu-i încadrează activ în diferite genuri de sport.
În scopul examinării opiniei părinților cu
privire la educarea modului sănătos de viaţă la
copil în familie şi organizarea activităţii comune
şcoală-familie, am chestionat părinţii elevilor
supuşi experimentului.
 În rezultatul probelor aplicate elevii au fost
plasaţi în trei niveluri conform criteriilor
respective.

Nivel superior. Elevii care posedă cunoştinţe suficiente

despre modul sănătos de viaţă, ce presupune respectarea
unui regim corect al zilei; durata somnului, alimentaţia
raţională, respectarea igienei personale şi publice. Se
includ în activitatea fizică adecvată (gimnastică, jocuri
dinamice, plimbări). Înţeleg şi conştientizează necesitatea
de a ajunge la o bună stare de sănătate, de a-şi păstra şi
întrema la timp sănătatea.
Nivel mediu. Elevi care posedă cunoştinţe
satisfăcătoare despre modul sănătos de viaţă ce
presupune respectarea unui regim corect al zilei
(somn, alimentaţie, activitate fizică); au
cunoştinţe şi deprinderi necesare despre
respectarea igienei personale şi publice, dar nu în
toate cazurile le respectă. Se includ periodic în
activitatea fizică adecvată (plimbări).
Nivel inferior. Elevi care posedă cunoştinţe
nesatisfăcătoare despre modul sănătos de viaţă, ce
presupune respectarea unui regim corect al zilei
(somn, alimentaţie, activitate fizică).
Nivelul reprezentărilor şi deprinderilor despre modul sănătos
de viaţă la şcolarii mici

Nivelurile Numărul de elevi %

1 Superior 8 33,3
2 Mediu 10 41,7
3 Inferior 6 25,0

45

40

35

30

25

20

15

10

0
Nivel Superior Nivel mediu Nivel inferior
 Prin urmare, pentru ca la elevii mici să se
formeze un mod sănătos de viaţă, este necesară o
unitate a cerinţelor din partea membrilor familiei
şi pedagogilor.
Parteneriatul educaţional şcoală-familie este
o cerință de bază pentru educarea modului sănătos
de viaţă la şcolarii mici. Între obiectivele pe care
le înaintează şcoala şi cele pe care le rezolvă
familia trebuie să fie consecvență şi unitate.
 2.2. Experimentul formativ

La etapa experimentului formativ am înaintat

scopul ca prin intermediul diferitor modalităţi să
contribuim la educarea modului sănătos de viață
la elevi .
 Obiectivele:

• crearea condiţiilor pedagogice favorabile pentru

a educa modul sănătos de viată la elevi;
• verificarea pe cale experimentală a eficienţei
condiţiilor create şi a modelului pedagogic
respectiv. igienice şi a profilacticii.
• Determinarea condiţiilor pedagogice orientate
spre realizarea Modelului respectiv.
 In cadrul muncii experimentale am apelat la un şir
de strategii: am organizat o serie de activităţi didactice şi
momente de regim, orientate la educaţia pentru sănătate,
ceea ce le-a dat posibilitate copiilor să-şi studieze mai
bine organismul propriu; jocuri-activităţi ce le-a ajutat să
înţeleagă legătura alimentaţiei raţionale, mişcările active,
realizarea procedurilor de călire; s-a organizat un mediu
dezvoltativ corespunzător; s-a stimulat atitudinea pozitiv-
activă faţă de sănătatea proprie (fără ca adulţii să le
amintească); respectarea cerinţelor etc.
În cadrul activităților tematice, elevii au fost
familiarizati cu cunostințe ce țin de componenții de
bază ai modului sănătos de viață:
1) Ce este sănătatea?
2) Regimul zilei de muncă şi odihnă.
3) Alimentaţia raţională şi sănătatea.
4) Bolile legate de alimente.
5) Regimul alimentar este oglinda ta.
6) De ce trebuie să avem grijă de curăţenia corpului.
7) Activitatea dinamică zilnică.
8) Igiena personală şi îngrijirea dinţilor.
 La etapa experimentului formativ, în afară de formele
specifice de lucru cu elevii am inclus în modelul pedagogic şi forme
de colaborare cu părinţii:

- şedinţa Şcoala mamei cu subiectul Modul sănătos de viaţă;

- consultația cu tema Cum putem menţine sănătatea familiei.

În concluzie putem menţiona faptul că la vîrsta şcolară mică

formarea atitudinii pozitive faţă de modul sănătos de viaţă are loc
într-un tempou activ. Dar pentru aceasta trebuiesc studiaţi factorii ce
influenţează educaţia pentru sănătate şi de creat condiţii pedagogice
respective.
 2.3. Experimentul de control

La etapa experimentului de control am

înaintat scopul de a verifica dacă Modelul
pedagogic elaborat de noi şi implementat în
cadrul experimentului formativ a contribuit la
educarea modului sănătos de viață la elevii
supuşi experimentului.
 Obiectivele :

observarea manifestărilor atitudinii pozitive faţă de

modul sănătos de viaţă la elevii supuşi experimentului;
determinarea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ce ţin de
educarea modului sănătos de viaţă.
Au fost aceleaşi probe ca şi la etapa
experimentului de constatare, modificînd anturajul şi
condiţiile de desfăşurare. Le-am propus elevilor un
chestionar în rezultatul căruia am înregistrat o schimbare
radicală ce ţine de educarea atitudinii pozitive faţă de
modul sănătos de viaţă.
 În rezultatul experimentului de control elevii au
fost plasaţi după nivelurile indicate în tabelul nr. 5,
conform criteriilor respective:
Nivel superior. S-au plasat 12 elevi. Ei dispun de
cunoştinţe suficiente despre modul sănătos de viaţă, ce
prezintă respectarea regimului zilei; alimentația,
somnul, respectarea igienei personale şi publice. Au
cunoştinţe suficiente şi le sînt formate deprinderie care
permit prevenirea diferitor boli: se includ în diferite
feluri de sport, înţeleg şi conştientizează necesitatea de
a-şi întrema la timp sănătatea.
Nivel mediu. S-au plasat 12 elevi. Ei dispun de cunoştinţe
satisfacătoare despre modul sănătos de viaţă, ce
presupune respectarea regimului corect al zilei: au
cunoştinţele şi deprinderile necesare despre respectarea
igienei personale şi publice, dar nu le respectă zilnic. Au
unele cunoştinţe şi dispun de deprinderi ce permit
prevenirea diferitor boli. Se includ periodic în activitatea
fizică (sport, plimbări). Nu în toate cazurile sînt
conştienţi de faptul că pentru a ajunge la o bună stare de
sănătate trebuie să-şi întremeze la timp sănătatea.
Nivelul reprezentărilor şi deprinderilor despre
modul sănătos de viaţă la şcolarii mici
Nivelurile Număr de elevi %
1. Superior 12 50,0
1. Mediu 12 50,0
1. Inferior 0 0
60

50

40

30

20

10

0
Nivel superior Nivel mediu Nivel inferior
 Datele experimentului de control ne demonstrează
că rezultatele s-au modificat esenţial şi modelul
pedagogic implementat a avut efectul dorit.
Prin urmare, în sistemul măsurilor ce ţin de
educarea modului sănătos de viaţă la şcolarii mici un loc
de bază ocupă instruirea şi educaţia igienică, ce ţine de
formarea reprezentărilor elevilor cu referire la întrebările
ocrotirii şi fortificării sănătăţii, călirii organismului
copiilor, educaţiei fizice, alimentaţiei corecte, muncii
intelectuale, stării emoţionale pozitive.
 Concluzii generale:
Rezultatele cercetării au demonstrat că pentru reuşita
parteneriatului şcoală-familie în educarea modului sănătos de viaţă
la şcolarii mici, trebuie create şi respectate condiţii pedagogice:
— Asigurarea dezvoltării fizice normale;
— Respectarea regimului igienic;
— Alternarea sistemică a diferitor forme de activitate ce crează un
anumit regim al eforturilor dinamice şi intelectuale, precum şi al
odihnei;
— Antrenarea elevilor în respectarea sistemică a regimului;
— Ajutorul din partea învăţătorului în scopul pedagogizării
părinţilor;
— Folosirea diferitor forme de colaborare reciprocă în educarea
modului sănătos de viaţă la copii.
Mulțumim pentru atenție!