Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc atunci cînd

fluxul sanguin este brusc întrerupt către o parte a

creierului. Din cauza lipsei de sînge, oxigenul și glucoza
nu mai pot ajunge la creier, ceea ce duce la moartea
celulelor cerebrale.

Există două tipuri de accident vascular

cerebral: hemoragia cerebrală și ischemia
cerebrală(infarctul cerebral). Cele ischemice sunt mai
frecvent întîlnite, reprezentînd peste 80% din numarul
de accidente vasculare.
• Blocarea unei artere
• Întarirea arterelor care duc la creier (ateroscleroza)
• Ruptura unei artere (hemoragia)
• Durerile de cap asociate cu migrenele
• Atacul ischemic tranzitoriu (AIT)
În categoria factorilor ce pot fi controlați intră:
• Tensiunea arterială crescută, al doilea factor de risc ca importanță după vîrsta
pacientului;
• Diabetul zaharat – aprox. 25% din persoanele cu diabet înregistrează decese prin
atac vascular cerebral;
• Colesterolul crescut din sînge, care duce la afecțiuni ale arterelor coronare, dar și
la infarctul miocardic, care creste riscul producerii de AVC;
• Afecțiuni ale arterelor coronare și alte afecțiuni cardiace precum fibrilația atrială,
endocardita, afecțiuni ale valvelor cardiace sau cardiomiopatie;
• Fumatul, inclusiv cel pasiv;
• Lipsa activității fizice și obezitatea;
• Folosirea de medicamente precum anticoncepționale orale la femeile care
fumează sau care au avut tulburari de coagulare și anticoagulare;
• Consumul ridicat de alcool – consumul excesiv de alcool creste foarte mult riscul
de AVC. Beția alcoolică este definită prin consumul a peste cinci pahare de alcool
intr-o perioada foarte scurta de timp.
Printre factorii de risc ce nu pot fi modificați:

• Varsta – riscul de AVC creste odata cu varsta, acesta dublandu-

se la fiecare decada dupa varsta de 55 de ani;
• Rasa – persoanele de origine africano-americana și ispanica
au riscul mai mare de a face un atac vascular cerebral fața de
persoanele de rasa alba.
• Sexul – accidentul vascular cerebal este mai frecvent la
barbati decat la femei pana la varsta de 75 de ani. Dupa
această vîrstă, femeile sunt mai afectate. Însa indiferent de
vîrstă, procentul femeilor care decedează în urma unui AVC
este mai mare decît cel al bărbaților.
• Ereditate – riscul de AVC este mai mare dacă în familie unul
din parinți, frați sau surori a avut un accident vascular cerebral
sau un accident ischemic tranzitor.
• Existența anterioara a unui AVC sau a unui accident ischemic
tranzitor.
 Semne ale accidentului vascular
• Îți slăbește forța într-unul dintre membre.
• Poți avea furnicături sau amorțeli în membrul în care ai
pierdut din forță.
• Poți prezenta tulburări de vorbire, mai ales la articularea
cuvintelor.
• Poate fi observată de cei din jur o asimetrie a feței, foarte
evidențiată, care apare brusc, și nu poate fi confundată cu
asimetria ușoară caracteristica fiecărei persoane din nastere.
Cel mai frecvent semn este căderea colțului gurii,în
majoritatea cazurilor fiind afectată partea inferioară a feței.
• Ai o durere de cap care apare în cazul accidentului vascular
hemoragic, cel ischemic fiind lipsit de durere. Această durere
resimțită poate avea intensitați variabile, putînd să ajungă la
durere atroce.
 1. Amorțirea bruscă sau senzația de slăbiciune apărute brusc la
fața, mîna sau picior, în mod special pe o singură parte a
corpului. Pierderea mișcarii voluntare poate fi completă sau
parțială. În zona afectată se poate asocia și o senzație de
furnicături sau de “anestezie”.
2. Instalarea bruscă a stării de confuzie, de dificultate în
vorbire sau în înțelegere. Uneori, slăbirea mușchilor feței poate
cauza o asimetrie facială (pareza facială centrală).
3. Probleme bruște de vedere, cu unul sau cu ambii ochi,
privire încetoșată sau dublă, lipsa vederii în jumătatea dreaptă
sau stîngă a cîmpului vizual (hemianopsie).
4. Probleme bruște de mers, amețeli, pierderea echilibrului
sau a coordonării, stare inexplicabilă de somnolență sau greață.
5. Dureri severe de cap apărute brusc, fară o cauză precisă.
• Accidentul vascular ischemic se produce atunci cînd
un vas de sînge de la nivelul creierului este blocat de
un cheag de sînge. AVC-ul ischemic este cel mai
frecvent întîlnit, reprezentînd peste 80% din numarul
de accidente vasculare.
•
Accidentul vascular hemoragic se produce atunci
cînd un vas de sange de la nivelul creierului se
subțiază și se sparge, determinînd o hemoragie care
distruge celulele creierului. Acesta reprezintă 20%
din cazurile de AVC.
Consumă alimente bogate în potasiu
• Cartofii dulci, stafidele, bananele şi sucul de roşii sunt surse excelente
de potasiu, alimente care în cantităţi recomandate pot reduce cu 20%
riscul de accident vascular cerebral. Alte surse importante de potasiu
sunt: fructele şi legumele proaspete, peştele, carnea slabă (curcan, pui)
şi produsele lactate cu conţinut scăzut de grăsimi.

Vedeta din farfurie – uleiul de măsline

• Foloseşte ulei de măsline la orice preparat, deoarece ajută la
normalizarea tensiunii arteriale, scăzînd astfel riscul de boli
cardiovasculare. Un studiu observaţional pe 7.600 de femei din
Franţa, cu vârsta de peste 65 de ani, arată că un consum regulat
de ulei de măsline scade riscul de AVC cu aproape 40%.
Scurte plimbări zilnice sau mişcare la sala de sport
• 20 de minute de plimbare în aer liber pe zi, ce-i drept, în ritm
alert, sunt suficiente pentru a ne feri de orice problemă de
sănătate. Dacă însumăm cele 20 de minute zilnice, la finalul
săptămânii vom avea 2 ore de mişcare, iar acest lucru ne
poate reduce riscul de atac cerebral cu aproape 40%,
conform unui studiu realizat pe 40.000 de femei.
 Recuperare dupa AVC
Sala de gimnastică
• Din săptămâna a patra sau a cincea, bolnavul poate fi dus la sala de
gimnastică, unde se pot asigura proceduri de tip mai intensive. Acestea se
pot asocia cu elemente de fizioterapie. Pot începe mişcări adaptate unui
scop - încheierea şi descheierea unui nasture, folosirea unei căni sau a unui
pahar pentru a bea apă, poziţionarea în scaun - fie scaun cu rotile şi
transferat de pe pat pe scaun; fie transferat de pe scaun cu rotile pe un
scaun obişnuit sau un fotoliu, unde bolnavul poate sta o perioadă mai lungă
de timp. Toate acestea sunt ca o etapă de adaptare spre ceea ce era
activitate normală înainte de AVC.
Atenţie la greutate
• Bolnavului îi este recomandat să nu mai crească în greutate. Pe
un sistem osos şi articular cu comandă deficitară, adăugarea
unor kilograme în plus înseamnă un efort în plus. Acest efort
îngreunează funcţionarea optimă a articulaţiilor şi apar dureri,
elemente distrofice - cum este genunchiul instabil care
compromite mersul.
Stimularea raţionamentului
• După 5-6 săptămâni pot fi stimulate şi unele elemente din sfera cognitivă, din
sfera judecăţii, a raţionamentului. Pot să înceapă tentative de citit - pentru că
cititul înseamnă un act extrem de complex pe lângă varianta lui motorie - dirijarea
globilor oculari cu un anume scop - urmărirea rândurilor, dar şi cu înţelegerea a
ceea ce se scrie.
• Se utilizează nişte tehnici care vizează forma, dimensiunea şi culoarea: un cub mai
mare sau mai mic, o piramidă mai mare sau mai mică, o bilă de o anumită culoare,
de o anumită mărime pe care bolnavul trebuie să le pună în ordinea dictată - el
reuşind astfel să înţeleagă şi să execute unul din ordinele cele mai simple.