CURS 1

Obiectivele cursului:
- definitia puericulturii
- perioadele copilariei
- notiuni de crestere si dezvoltare
- indice ponderal
- nou nascutul la termen
- prematurul
- postmaturul
- dismaturul
 Termenul de PUERICULTURĂ îşi are originecontopirea a
două cuvinte latine; puer = copil + cultură = creştere.

Puericultura este o disciplină

Pediatria este o disciplina
medicală care se adresează
medicala care se ocupa de
cresterii si dezvoltarii
ingrijirea copilului bolnav
normale somatice si psihice
a copilului
PERIOADA COPILARIEI

Perioada de nou născut cuprinde

primele 28 de zile de viaţă şi
reprezintă o etapă de adaptare la
viaţa postnatală, cu modificări
funcţionale ale tuturor organelor
şi sistemelor.
Primele 7 zile reprezintă perioada
perinatală.

Prima copilărie, este cuprinsă de

la naştere până la vârsta de 3
ani, vârstă la care se încheie
erupţia dentiţiei temporare.
Perioada de sugar durează de la vârsta de o lună până la 1 an
Perioada de copil mic (antepreşcolar) se delimitează cronologic
între vârsta de 1 an şi 3 ani
Copilăria a II-a (sau perioada preşcolară) este cuprinsă între
vârsta de 3 şi 6 ani
Copilăria a III-a sau perioada şcolară durează de la
6 ani la 16 ani

Perioada de şcolar mic începe de la vârsta de 6 ani şi durează

până la vârsta de 10-11 ani la fete şi 12-13 ani la băieţi.

Perioada de şcolar mare sau pubertatea dureaza intre 11-14 ani

la fete si 13-16 ani la baieti
 Greutatea
Greutatea poate fi considerată cel mai bun indicator al creşterii şi
nutriţiei. De aceea, cântărirea periodică trebuie efectuată de 2-3
ori pe săptămână primele 6 luni de viaţă, odată pe săptămână în
semestrul al 2-lea, de 4 ori pe an în următorii 3 ani şi anual după
3 ani.
La naştere, greutatea cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de
2850-4050 g. Aceasta se dublează la 4 luni (printr-o creştere
ponderală cu 750 g pe lună în primele 4 luni) şi se triplează la
12 luni (printr-o creştere ponderală cu 500 g pe lună în
trimestrul al 2-lea de viaţă şi câte 250 g pe lună în trimestrul
al 3-lea).
Intre 1 si 2 ani de viata crestere in greutate este de 250
grame/luna
Formula de calcul a greutatii in kg dupa varsta de 2 ani:
G=9+2 V (varsta)
 Lungime sau înălţime
Creşterea staturală este expresia creşterii scheletului
Lungimea sau înălţimea copilului reprezintă distanţa dintre vertex şi
plante şi se măsoară cu pediometru în poziţie culcat în primii 3
ani şi apoi cu statimetru sau taliometru în poziţie ortostatică.

La naştere, lungimea cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de

48-54 cm. Creşterea în primul an de viaţă se face cu 25 cm.
(5 cm în prima lună, 3 cm în luna a 2-a, câte 2 cm pe lună de la 3 la
7 luni şi câte 1 cm pe lună de la 8 la 12 luni).

După vârsta de 2 ani valoarea medie aproximativă a înălţimii (în

cm.) se află din:
- Talia în cm. = 80 + 5v. (v = vârsta în ani)
Pediometru
pliabil si foarte usor, economisind spatiu. Este usor de folosit si de curatat, menajeaza pielea
sugarului; are precizie de masurare a lungimii sugarului in pozitie culcata. Simplu de utilizat prin
fixarea pozitiei capului si culisarea partii de sprijin a picioarelor.
Pediometru neonatal
 Perimetrul cranian

Perimetrul cranian sau circumferinţa fronto-occipitală uneşte oasele

frontale cu protuberanţa occipitală .

La naştere, valoarea P.C. este de 34,3 cm pe percentila 50. La 6

luni este de 42,4 cm, la 1 an - 45,6 cm, la 2 ani - 48,1 cm, la 3
ani - 49,3 cm, la 4 ani - 50,4 cm, la 5 ani - 50,8 cm.

Circumferinţa craniană este un indicator al dezvoltării

creierului
 Tehnica de
masurare a
perimetrului
cranian

Formula de calcul a
perimetrului cranian:
Formula BOYD Pc=T/2+10.
Masurarea
perimetrului
cranian la
nou nascut
 Evaluarea individuală a stării de nutriţie

Indicele ponderal (I.P.) este raportul între greutatea actuală a

copilului şi greutatea ideală pentru vârstă.
Greutatea ideala pentru varsta= G la nastere+ sporul ponderal
Sporul ponderal=750 grame/luna in primele 4 luni;500 grame
/luna in urmatoarele 4 luni si 250 grame/luna in ultimele 4 luni.
Indicele ponderal are următoarele valori:
- unitar (0,90 - 1) la sugarii normal dezvoltaţi,
- Supraunitar (>1) - la sugarii cu greutate mai mare decât normalul
(paratrofici).
-subunitar (<0,90)- la sugarii subnutriţi sau distrofici.
Gradele de severitate ale distrofiei după indicele ponderal sunt:
gradul I - I.P = 0,89 - 0,76,
gradul II - I.P= 0,75 - 0,61,
gradul III - I.P < 0,60 (Atrepsie)
NOU-NASCUTUL LA
TERMEN
Durata gestatiei normale 37 – 42
saptamani (259-294 zile): nou-
nascut la termen

Terminologia in functie de varsta

gestationala:
< 37 saptamani – prematur
> 42 saptamani – postmatur
 Sala aseptica

Temperatura 24-26 grade C

NN este primit in campuri sterile

Imediat dupa expulzie se face aspirarea CRS cu o sonda Nelaton

nr. 12-14, sterila

Se evalueaza starea clinica a NN prin scorul Apgar.

Imaginat de Dr. Virginia
Apgar (1909-1974), in anul
1953 ca o modalitate de
evaluare masurabila,
cantitativa, a starii nou-
nascutului si, de atunci, este
folosit in toate salile de
nastere din lume fiind usor
de cuantificat.
Scorul se acorda la 1, 5 si 10’

7-10 – stare clinica buna

4-6 – asfixie albastra

0-3 – asfixie alba

 Scorul Apgar 8-10 – nou nascutul respira normal,
singur, are ritm cardiac mai mare de 100/min.,
tegumentele capata curand culoarea roz
generalizata. In aceasta situatie se gasesc 90%
dintre nou-nascutii la nastere.
 Scorul Apgar 5-7 – nou nascutul are o apnee
primara, nu respira initial spontan, iar respiratia se
reia doar dupa manevrele tactile (frictiuni usoare
intre regiunea dintre omoplati). Ritmul cardiac
este mai mare de 100 batai pe minut, dar culoarea
tegumentelor ramane cianotica. Se asociaza
administrarea de oxigen pe masca.
 Scorul Apgar 3-4 - copilul nu respira spontan, in ciuda
stimularii tactile, iar ritmul cardiac este mai mic de
100/min.

 Scorul Apgar 0-2 – nou nascutul nu respira, nu are

batai cardiace audibile, este hipoton, cianotic si nu
reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
 Prelungireaunui scor Apgar cu valoare scazuta la 5-10-
15 minute dupa nastere, se coreleaza cu un viitor
neurologic sumbru.
Dupa nastere se masoara:
-Greutate: 2800 – 4000g (medie
3000g)

-Talie: 48-54 cm (medie 50 cm)

-Perimetru cranian:34-35 cm
 Imbaierea NN imediat
dupa nastere se face
numai daca tegumentele
acestuia sunt impregnate
cu sange sau meconiu.

 Profilaxia oftalmiei
gonococice se face prin
instilarea in fiecare sac
conjunctival a unei
picaturi de nitrat de
argint 1%o

 Transferul in sectia de
nou nascuti
 In sectia de NN normali se
admit NN cu G=2500-4000
g, varsta gestationala 37-
41 saptamani, fara semne
clinice de boala, proveniti
din sarcini si nasteri cu
evolutie fiziologica.

 Sectoare separate pentru

NN prin operatie cezariana,
nascuti la domiciliu, cu
potential septic (membrane
rupte de peste 24 ore)
 La
intrarea in sectia NN: se noteza G, lungime,
perimetrul cranian, perimetrul toracic,
temperatura

 Seurmareste eliminarea primului scaun

(meconiu) in primele 36 ore de la nastere si a
primei mictiuni (primele 48 ore).
 Ingrijireabontului ombilical cu alcool 70% sau
betadina. Acesta se va mumifica si se va detasa
in 7-10 zile. Persistenta unei secretii reziduale
se numeste granulom ombilical. Se trateaza
prin atingerea zonei cu un creion cu nitrat de
argint timp de 1 minut la 2 zile interval.
 Raportul craniu/talie ¼, fata de 1/8
la adult
 Fontanelele reprezinta zone
neosificate la nastere, situate la
jonctiunea intre oasele late ale
craniului.
 Fontanela anterioara, bregmatica, de
forma romboida, localizata intre
parietale si frontal, deschisa la nastere
la 100%, se inchide la 12-18 luni.
Dimensiuni 4/3-4 cm.
 Fontanela posterioara, lambdoida,
localizata intre parietale si occipital,
deschisa la nastere la 25%, se inchide
la 1-2 luni. Masoara 1 cm.
 Fontanelele laterale – rar prezente la
nastere
 Tegumente si fanere
 Eritrodermia fiziologica – coloratie
caracteristica (rosie) a tegumentelor,
subtiri, ce permit vizualizarea vaselor
de sange.

 Vernix caseosa – substanta grasa, alb-

galbui, secretata de glandele sebacee
si de epiteliul amniotic. Distribuita pe
tot corpul, mai ales la plici, are rol de
protectie termica, chimica, mecanica.
Nu trebuie indepartata complet in
primele ore postnatal.

 Acrocianoza: discreta coloratie

cianotica a extremitatilor, reversibila
la manevre de stimulare a circulatiei
(masaj usor); este mai accentuata in
primele 2-3 zile, dispare progresiv
dupa 1-2 saptamani.
Lanugo – pilozitate cu aspect fin
(fire subtiri, fara radacina, care se
detaseaza usor), pe tot corpul, in
special pe toracele posterior,
regiunea frontala. Dispare progresiv
in 1-4 saptamani.
Milium facial: mici puncte alb-
galbui, mai frecvente la nivelul
aripilor nazale, frunte; reprezinta
glande sebacee hiperplazice.
Pata mongoloida: zona de
hiperpigmentare a tegumentelor
regiunii sacro-lombare si fesiere
(coloratie cenusiu-violacee), de
dimensiuni variabile, fara
semnificatie patologica. Se intalneste
la 10-15% la rasa alba, 80% la
persoanele cu tegumente
hiperpigmentate.
Santurile palmo-plantare: la nou-nascutul la
termen sunt numeroase si repartizate pe toata
suprafata palmei si a plantei

Unghiile au marginea libera la varful degetelor.

Ombilicul – Cordonul ombilical este format dintr-

o vena si doua artere cuprinse intr-un tesut
conjunctivo - mucos (gelatina lui Wharton). Dupa
sectionarea cordonului, arterele ombilicale se
retracta, iar vena ramane inca deschisa. Caderea
bontului ombilical mumificat se face prin aparitia
santului de eliminare in ziua 5-10. Pana la cadere
este indicata numai baia partiala (plaga ombilicala
poate reprezenta poarta de intrare pentru microbi)

Organele genitale externe:

-masculine – scrot pigmentat si
plicaturat; testiculele coborate in scrot
-feminine – labiile mari acopera labiile
mici.
 ABDOMEN, ERITRODERMIE
FIZIOLOGICA, BONT OMBILICAL ACROCIANOZA
 Dupa externare sugarii mici nu
sunt scosi afara cand este ger
(temperaturi negative), vant
puternic, ploaie torentiala, ceata
densa, canicula.

 Primavara si vara expunerea la

aer poate fi mai precoce si
progresele se fac mai rapid.
La domiciliu:
De la varsta de 14 zile se
incepe profilaxia
rahitismului cu vitamina
D sub forma de picaturi
(Vigantol, Sterogyl,
vitamina D3 natural), 2
picaturi zilnic pana la
varsta de 2 ani.
Instalarea primei respiratii are loc in
primele 10 secunde datorita unor
factori declansatori :

acidoza si hipoxia moderate din timpul expulziei

hipercapnia

hipotermia

cresterea presiunii in circulatia sistemica fetala

dupa ligatura cordonului ombilical

stimularea mecanica a proprioceptorilor in timpul

strabaterii filierei pelvi-genitale
 FR=30-60/min

La nou nascut, respiratiile

fiind superficiale, MV se
asculta cu dificultate.
Stetacustic, deplierea
alveolelor se insoteste
de raluri crepitante.
Unii nou nascuti prezinta la nastere stridor
congenital – zgomot laringian, fara
dispnee, care se aude in timpul inspirului.
Se datoreaza unei laringomalacii care face
ca epiglota sa cada pe orificiul glotic cu
fiecare inspiratie. Cel mai adesea este fara
importanta si dispare la 1 an.
Sintetizat de pneumocitele II, din
saptamana a 22-a si eliberat in alveole
Rol de a scadea tensiunea superficiala la
nivelul alveolelor, amelioreaza ventilatia
si hematoza.

Constituit din 90% lipoproteine, 10%

glicoproteine

Deficienta de surfactant are drept

consecinta colabarea alveolelor, tradusa
clinic prin Boala Membranelor Hialine
(Detresa Respiratorie Idiopatica) a nou
nascutului prematur.
AV=140-160/min
TA=70/50 mm Hg
 In primele 3-4 zile postnatal, tubul digestiv este
steril, ulterior fiind colonizat cu Bacilus Bifidus.
 Dpdv enzimatic tubul digestiv este perfect
adaptat alimentatiei cu lapte de mama.
 Functia motorie digestiva
imaturitate a coordonarii faringo-esofagiene
tonus redus al sfincterului esofagian inferior
cu tendinta la regurgitatii si varsaturi in
primele 1-2 luni

 Meconiul – primul scaun, se elimina in primele

6- 24 ore, max 48 ore, este brun-verzui, steril,
contine saruri biliare, pigmenti, lipide, celule
din epiteliul digestiv. Eliminarea sa intarziata
sau lipsa eliminarii in primele 48 de ore poate
semnifica un sindrom subocluziv/fibroza
chistica.
In ansamblu, exista imaturitate
enzimatica si functionala, tradusa
prin:
 insuficienta conjugarii bilirubinei
 insuficienta excretiei bilirubinei
conjugate
 insuficienta sintezei proteice,
inclusiv a factorilor de coagulare
care, alaturi de deficitul tranzitoriu
al factorului V, determina riscul
aparitiei bolii hemoragice neonatale.
In perioada postnatala incepe o
imbunatatire a parametrilor functiei
renale:
 Creste filtrarea glomerulara prin

 cresterea fluxului sanguin glomerular

 Creste capacitatea de concentrare prin
incarcarea osmotica o data cu
alimentatia lactata
 Transportul tubular deficitar se
normalizeaza progresiv
 Prima mictiune apare in primele 6-24
ore
 Diureza = 50-100 ml/zi. Creste la 300
ml/zi la 7 zile.
 Nr. Mictiuni = 10-20/zi
 Valorile hemoglobinei, hematocritului şi reticulocitelor
în prima săptămână de viaţă

Hemostaza este
Cordon Primel 24-72h Prima
deficitară în ombilic e 24h săptămân
primele 6 luni al ă
de viaţă
Hemoglobi 17 - 18 18 - 19 17 - 18 17
na (g/100
ml)
Hematocrit 50 - 55 55 - 60 50 - 55 50
(%)
Reticulocit 3-5 1-3 0,1
e (%) 3-5
Bariera mecanică naturală oferită de piele şi mucoase la nou-
născut este redusă.

Imunitatea nespecifică celulară este asigurată de celulele

fagocitare şi celulele citotoxice

Imunitatea nespecifică umorală este asigurată de lizozomi,

sistemul complementului seric, opsonine, properdina şi
interferon.
In perioada postnatala exista tendinta la hipotermie, data de un
dezechilibru intre cele doua componente ale termoreglarii: termoliza
crescuta si termogeneza scazuta.

Termoliza este de 4 ori mai mare la nou-nascut raportul SC/G

favorizeaza pierderea de caldura .

Termogeneza –se realizeaza la nivelul grasimii brune.

grasimea bruna - reprezinta 5% din greutate, distribuita cervical,
periaarticular, perirenal, subscapular. Cand nou-nascutul este
expus la frig, prin intermediul receptorilor cutanati se stimuleaza
secretia de norepinefrina si eliberarea de acizi grasi din adipocite.
Acestia sunt oxidati, reactiile fiind insotite de eliberare de caldura.
 Olfactie (perechea I). Exista discriminare olfactiva la nou nascut,
care deosebeste mirosul sanului mamei de cel al altor femei.

 Vedere (perechea a II-a). Nou nascutul vede la nastere, ochii

reactioneaza la lumina dar nu cunoaste vederea
cromatica.Miscarile globilor oculari sunt necoordonate iar
strabismul convergent este fiziologic.

 Auz (perechea a VIII-a). De la varsta de 28 saptamani de

gestatie, NN clipeste la auzul unui zgomot puternic.

 Supt si inghitit (perechile V, VII, IX, X, XI, XII). Coordonarea

suptului cu inghititul si respiratia sunt dezvoltate la NN la
termen.
Semnifica integritatea centrilor
subcorticali si sunt lipsite de
controlul scoartei cerebrale.

Reflexul Moro (de imbratisare): la

tractiunea scutecului pe care este
asezat NN se produce extensia si
abductia membrelor superioare
urmata de adductia si flexia lor.

Reflexul punctelor cardinale, de orientare:

la atingerea cu indexul a
tegumentelor peribucale, NN
intoarce capul de partea excitata.
Reflexul de apucare palmar si plantar. La
exercitarea unei presiuni cu degetul la
nivelul palmei/plantei, NN isi flecteaza
degetele.

Reflexul de pasire: sustinut de axile, NN

schiteaza miscari de mers cand piciorul
atinge un plan dur.

Reflexul de redresare a capului: tractionarea de

antebrate a NN pana cand e adus in sezut,
determina caderea posterioara a capului si
aducerea lui inainte.
I. Reflexul Landau : NN e sustinut in decubit ventral pe mana
examinatorului, situatie in care trunchiul si picioarele sunt
in extensie. Daca se face flexia activa a capului copilului,
acesta isi flecteaza membrele inferioare.
II. Reflexul de clipire (cohleo-palpebral) consta in contractia
orbicularului pleoapelor atunci cand se produce un zgomot
in apropierea NN.
III. Reflexul de orientare consta in intoarcerea capului in
directia zgomotului.
IV. Reflexul tonic optic : luminarea brusca a ochilor NN
determina aruncarea inapoi a capului.
V. Reflexul de suctiune: atingerea buzelor este urmata de
declansarea miscarilor de supt.
VI. Reflexul de fixare pentru supt: atingerea obrazului NN
determina intoarcerea capului in directia stimulului si
deschiderea gurii.
Scăderea iniţială în greutate.
Nou-născutul prezintă o scădere în greutate în primele 3-4 zile care atinge maximum în
ziua a 5-a, a 7-a cu revenire la greutatea iniţială în ziua a 8-a, a 10-a. Ea reprezintă
5-10% din greutatea copilului. (150-180g). Scăderea iniţială este determinată de
pierderile de lichide prin urină, meconiu, care nu sunt compensate de aportul
alimentar insuficient în primele zile.

Icterul fiziologic
Icterul neonatal are o incidenţă de 30% la nou-născuţii la termen. În geneza icterului
fiziologic intervin hiperbilirubinemia liberă şi metabolizarea ei defectuoasă.
Se caracterizeaza prin coloratie galbena a tegumentelor, nou-nascutul este mai
somnolent. Nu necesita tratament si dispare dupa 7-10 zile.

Criza genitală
Criza hormonală apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe şi durează 2 săptămâni.Se
datoreaza trecerii hormonilor materni in circulatia fetala. Se produce o tumefactie a
mameloanelor la ambele sexe; la fetite apare o scurgere vaginala si o usoara secretie lactata;
la baieti poate apare tumefactia organelor genitale externe.
 • Aceste naşteri se vor dirija spre o
Prematurul de 26-30 maternitate care dispune de o secţie de
săpt. (850-1250 g) terapie intensivă neonatală
• Mortalitatea este între 30-100%.

• Prevenirea sindromului de detresă

respiratorie, prevenirea hipoxiei,
Prematurul de 30-34 protezarea respiratorie, prevenirea
hipotermiei şi alimentaţia parenterală au
săpt. (1250-2000 g) îmbunătăţit foarte mult rata de
supravieţuire la acest grup de copii.
• Mortalitatea este între 10-40%.

• Majoritatea acestor copii evoluează

Prematurul de 34-37 favorabil, nefiind necesară internarea într-
săpt. (2000-2500 g) un serviciu de terapie intensivă.Mortalitatea
este între 5-10%.
Factorii care pot influenţa producerea naşterii premature:

naşteri premature în antecedentele materne

boli acute materne

diabet matern

malformaţii uterine

incompetenţa cervicală

sarcini survenite la un interval prea scurt – sarcină multiplă

placenta praevia

ruperea prematură a membranelor secundară infecţiei amniotice

Capul are o configuraţie megacefalică, reprezintă 1/3 din lungime,
suturile sunt dehiscente şi fontanelele larg deschise, dând un aspect de
pseudohidrocefalie.
Faţa este, triunghiulară, gura mare şi gâtul subţire. Pavilioanele urechilor
sunt jos inserate, lipite de cap şi cu o slabă dezvoltare a cartilajelor.
Abdomenul este voluminos, evazat din cauza hipotoniei muşchilor
abdominali şi a volumului mare al ficatului, contrastând cu toracele.
Tegumentele sunt subţiri, uscate, cu o descuamaţie fină, de culoare roşie
la naştere, care devin palide după o săptămână. Lanugo este abundent
pe faţă, membre şi partea posterioară a trunchiului, iar vernix caseosa
este în cantitate redusă sau lipseşte
Unghiile sunt moi, scurte şi lipsite de striaţii longitudinale. Părul este
subţire şi rar. Glandele mamare apar ca simple pete pigmentare, fără
prezenţa nodulului.
Sistemul osos este slab mineralizat, lipsesc nucleii de osificare din
epifiza distală femurală şi epifiza proximală tibială. Sistemul muscular
este redus şi hipoton
1. Deficienţa funcţiei de ventilare
Surfactantul este sintetizat de pneumocitele granulare de tip II, începând cu
săptămâna 22 de gestaţie şi eliberat în alveole.
Sinteza surfactantului este deficitară sub 37 săptămâni de gestaţie
Deficienta de surfactant determina detresa respiratorie idiopatica sau boala
membranelor hialine.
2. Particularităţi hematologice
Prematurul prezintă o anemie normocitară şi normocromă la vârsta de 6-7
săptămâni
3. Deficienţa funcţiei de excreţie
Se traduce prin: filtrare glomerulară scăzută, reabsorbţie tubulară scăzută,
capacitate de concentrare scăzută, diureză osmotică scăzută.
Se consideră că prematurul reţine sodiul şi are tendinţa la edeme.
4. Hipoglicemia prematurului
Prematurul prezintă o hipoglicemie neonatală moderată, frecvent asimptomatică.
5. Deficienţa sistemului nervos
Gradul de maturare a sistemului nervos este în corelaţie cu vârsta gestaţională.
Prematurul prezintă un creier cu volum mare, substanţa cerebrală cu conţinut hidric
mare şi nemielinizată.
6. Deficienţa mijloacelor de apărare antiinfecţioasă
Prematurul are rezistenţa scăzută la infecţii, infectii care evoluează latent, fără
febră, cu alterarea stării generale şi cu caracter septicemic.
7.Deficienţa termoreglării
In perioada postnatala exista tendinta la hipotermie, data de un dezechilibru intre cele
doua componente ale termoreglarii: termoliza crescuta si termogeneza scazuta de
aceea este importanta plasarea lor in incubator.
Prognosticul la nou-
născutul prematur este
proporţional cu
greutatea la naştere şi
durata gestaţiei

Prematuritatea reprezintă
cauza principală de
mortalitate neonatală.
 cel mai mare vârf în primele 24 ore, prin insuficienţa
respiratorie;

un vârf mai redus, în următoarele 24 ore în urma

bolilor pulmonare şi a hemoragiei ventriculare;

un al treilea vârf mai mic şi mai tardiv, dat de infecţii.

 Principalele cauze de mortalitate sunt:

hipoxia, cu consecinţele ei

hemoragia intracraniană (mai ales intraventriculară)

sindromul de detresă respiratorie

infecţiile

malformaţiile congenitale

.
 Menţinerea căldurii
 prematurul este plasat în
incubator de unde este scos
numai când este necesar, la o
temperatură de 32,5-35,50C.
Prevenirea infecţiilor
 secţie separată, cu spaţii mai mari
pentru fiecare prematur.
 personal separat de restul secţiei de
nou-născuţi.
 spălarea frecventă a mâinilor
(înainte şi după manipularea
prematurului).
 posibilităţi de izolare în cadrul
secţiei.
 dezinfecţia incubatoarelor,
chiuvetelor, sterilizarea
incubatoarelor, schimbarea
filtrului, a izoletelor, a
instrumentarului, tubulaturii,
controlului bacteriologic al
eficienţei acestor măsuri, spălarea
pereţilor încăperii, sterilizarea
rufăriei.
 Menţinerea respiraţiei

 echipament de reanimare
adecvat în sala de travaliu şi
secţia de nou-născuţi, încadrate
cu personal bine instruit, care să
ştie să-l folosească.
 metode corecte de reanimare în
caz de hipoxie.
 oxigenoterapie, în caz de
cianoză.
 observarea atentă a
prematurului în primele ore,
pentru depistarea sindromului
de detresă respiratorie, a crizelor
de apnee, a cianozei, stridorului,
convusiilor.
 Complicaţiile
prematurităţii
Criterii pentru externare
Sindromul de detresă greutatea minimă este de
respiratorie idiopatică. 2300 g

Hemoragia intraventriculară.
creşterea ponderală este
regulată
Retinopatia prematurităţii.

starea generală este bună

Hiperbilirubinemia cu
bilirubină indirectă.
acasă există condiţii
Anemia precoce a prematurului. satisfăcătoare
 Factori materni Factori materni: genetice
• statura mică (sub
153 cm.)
• implantaţie anormală • sindromul TORCH
a placentei • gemelaritatea,
• subnutriţie • infarcte placentare • anomalii congenitale
• hipoxie (cardiacă, • anomalii structurale (cardiace, renale)
pulmonară, sau funcţionale
anemică)
• vasculari (toxemie,
HTA, boli renale,
diabet zaharat,
fumat)
• droguri
• alcool
infecţii cronice intrauterine (în special
citomegalia şi rubeola).

fumatul

femeia care a avut

un copil dismatur

femeia gracilă
Dismaturul pune la naştere următoarele probleme:

Asfixia la naştere

Hemoragia pulmonară

Hipoglicemia

Hipocalcemia

Hipotermia

Sindromul de hipervâscozitate sanguină

Malformaţiile congenitale
 Imediat după naştere, se va preveni pneumonia prin aspiraţie de meconiu, prin
aspirarea traheală a lichidului amiotic inhalat.
 Se va preveni stresul hipotermic prin plasarea dismaturului în condiţii de
neutralitate termică.
 La toţi nou-născuţii cu distrofie accentuată se va administra în perfuzie
glucoza 10%, 60 ml/kgc. Se menţine perfuzia până când alimentaţia orală
devine bine tolerată.
 În condiţiile prezenţei acidozei, se va asocia şi bicarbonat de sodiu, în doză
de 2 mEq/kgc/zi, soluţie semimolară.
 Dismaturul are o capacitate gastrică enormă (45 ml/masă în ziua a 3-a). El
începe să crească în greutate rapid mai accelerat decât prematurul cu
aceeaşi greutate.
Se consideră postmatur nou-născutul cu vârsta gestaţională mai
mare de 42 de săptămâni.
Postmaturitatea poate fi cauzată de anencefalie sau se poate asocia cu
trisomia 18.
 Stadiul I
tegumente încreţite, descuamate, fisurate;
scăderea ţesutului celular subcutanat;
tegumente largi, cu falduri;
copil alert, cu privirea vie.
Stadiul II – se adaugă:
tegumente impregnate cu meconiu;
uneori asfixie la naştere.

Stadiul III – la semnele din stadiile I şi II se adaugă:

bont ombilical şi unghii impregnat e cu meconiu;
deces fetal şi neonatal.
 Prenatal
 Stabilirea cu exactitate a
vârstei gestaţionale.
 Terminarea sarcinii prin
cezariană, dacă vârsta
gestaţională este mai mare de
42 săptămâni şi nou-născutul
prezintă semne de suferinţă
intrauterină.
 Monitorizare fetală în
travaliu.
Postnatal
 Aspiraţia meconiului din
trahee, pentru a preveni
bronhopneumonia de
aspiraţie.
 Alimentaţia precoce,
eventual perfuzie cu glucoză
10%, pentru prevenirea
hipoglicemiei.
 Tratamentul sindromului de
hipervâscozitate sanguină.