Sunteți pe pagina 1din 32

URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 1 – URGENTELE
RESPIRATORII

Dr. Gabriela Turcu


DISPNEEA

 Dispneea = o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea


ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii

 Cauza = patrundere insuficienta in tesuturi a O2 sau asimilare


(captare) insuficienta a O2 de catre tesuturi scadere
consecutiva a proceselor oxidative tisulare creste nivelul CO2
in sange dispneea = reactie de adaptare a organismului la
lipsa de O2 si acumularea CO2

 Subiectiv = senzatia "lipsei de aer” si prezenta constienta a unui


"disconfort respirator”
DISPNEEA

 Dispnee pulmonara
extrapulmonara

 Tipuri de dispnee obstructiva


restrictiva
mixta
DISPNEEA

Dispneea obstructiva - in:

 afectiuni obstructive ale cailor aeriene superioare


(stenoze laringiene si traheale)
 procese obstructive la nivelul bronhiilor si tesutului
pulmonar (astm bronsic, bronsiolite, emfizem pulmonar)
 stenoze circumscrise ale arborelui bronsic
Stenoza
laringo-
traheala

Bronsita
cronica
in astm Emfizem pulmonar
bronsic
DISPNEEA

Dispneea restrictiva - in :
 afectiuni respiratorii acute si cronice care intereseaza portiuni
intinse din plaman (pneumonii, bronhopneumonii, tuberculoza)
 revarsate lichidiene pleurale abundente (pleurezii de diferite
etiologii precum si hidrotoraxul, hemotoraxul, pneumotorax
spontan, chist hidatic)

Dispneea mixta - asocierea sau intricarea unor componente


din dispneea obstructiva cu elemente de dispnee restrictiva
Tuberculoza

Pneumonie

Pleurezie
Pneumotorax

Chist
hidatic
pulmonar
DISPNEEA

Dispneea extrapulmonara
 afectiunile cardio-vasculare ce evolueaza cu insuficienta cardiaca
hemodinamica, afectiunile miocardice, valvulare, pericarditele
 afectiunile nervoase si endocrine ce evolueaza cu tulburari ale
excitabilitatii centrului respirator (psihoze, distonii neuro-vegetative,
meningoencefalita, afectiuni vasculare cerebrale, hipertiroidie, acidoza,
intoxicatii exogene, insuficienta suprarenaliana, hiperfoliculinimii)
 bolile sangelui caracterizate prin modificari care tulbura functia de
transportor al oxigenului (anemii, hemoglobinopatii, atmosfera viciata cu
CO2)
 altitudinea ridicata, situatiile speciale pentru piloti, scafandri scaderea
continutului de O2 al atmosferei dispnee
DISPNEEA

Caracteristicile dispneei
 Polipneea (hiperpneea) = accelerarea ritmului respirator

 Tahipneea = respiratie rapida si superficiala, foarte putin eficace

 Bradipneea = diminuarea ritmului respirator


 compensata (fiziologica) la sportivi
 decompensata (patologica)
 dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene
superioare)
 dispnee cu expir prelungit (astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsiolita)
DISPNEEA

Caracteristicile dispneei

 Respiratia neregulata = expresia unei iritatii a centrului respirator

 respiratia Cheyne-Stokes = alternanta de polipnee neregulata ca


amplitudine, cu apnee care poate dura 10-30 de secunde (apare in
ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale,
tumori)
 respiratia Biot - miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata
de 5-30 de secunde (in meningite, septicemii, stari de agonie)
 respiratia Kussmaul = respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa
DISPNEEA

Caracteristicile dispneei
 Fazele dispneea inspiratorie (inspirul mult prelungit)
expiratiei dispneea expiratorie (expirul mult prelungit)
dispneea mixta - ambele faze ale respiratiei

 Debut brusc - in pneumotorace


lent – progresiv - emfizem pulmonar, cancer bronho-pulmonar

 Dispnee paroxistica - astmul bronsic


permanenta - sclerozele pulmonare, emfizemul pulmonar
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA

 Insuficienta respiratorie acuta = incapacitatea plamanilor de a


face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus
si efort hipoxemie (scaderea O2 din sange) +/- hipercapnie
(cresterea CO2 din sange)

 Insuficienta tulburari de ventilatie


respiratorie tulburari de difuziune alveolo-capilara
acuta tulburari de transport a gazelor sanguine
Schimb de gaze la nivel pulmonar
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA

Cauze
 de origine bronhopulmonara
 stenoza cailor aeriene superioare (laringe, trahee) – corpi straini,
edem Quincke, laringite acute, crup difteric, traumatisme mecanice,
stenoze postcaustice, neoplasme
 crize de astm bronsic
 bronhoalveolite de deglutitie – regurgitarea in caile aeriene a
continutului gastric
 reducerea campului respirator – pneumonie masiva,
bronhopneumonie, pneumotorax spontan, pleurezie masiva,
tuberculoza miliara, fibroza pulmonara, neoplasm bronhopulmonar
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA

Cauze
 de origine extrapulmonara
 cauze cardiace – astm cardiac, infarctul de miocard, edemul pulmonar acut,
embolia pulmonara, socul cardiogen
 alterarea functiei centrului respirator – intoxicatii, acidoza sau alcaloza
metabolica (in coma diabetica sau uremica), AVC, meningita, tumori
 afectarea cutiei toracice – fracturi costale cu volet, traumatisme toracice,
miastenia gravis, tetanos, traumatisme medulare
 afectiuni abdominale – ascite acute masive, peritonite acute, operatii
laborioase pe abdomen
 alte afectari generale – intoxicatii, medicamente sau toxice convulsivante
(compusi organo-fosforici, CO2, CO), anemie importanta brusc instalata
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA

Simptome
 dispnee
 bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj si cornaj, in obstructia cailor aeriene
superioare
 bradipnee expiratorie – criza de astm bronsic
 bradipnee sau polipnee mixta
 respiratie Kussmaul, respiratie Cheyne-Stoke
 cianoza desaturarea in O2 a sangelui arterial, apare la buze, unghii si
apoi se generalizeaza
 modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii - rare si ample sau frecvente
si superficiale
 tahicardia – apare ca fenomen compensator
Cianoza
periferica
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA
Simptome
 durerea toracica – aparitia si caracterul ei depind de cauza insuficientei
respiratorii: retrosternal sau precordial in afectare coronariana,
mediastinala, traheala; la baza hemitoracelui in pneumotorax spontan sau
pleurezie

 tulburari neurologice – somnolenta, stare confuzionala, obnubilare,


iritabilitate, fasciculatii, tremuraturi, convulsii, coma

 alte semne generale – transpiratii abundente, hipersalivatie


 modificari ascultatorii pulmonare – hipersonoritate, matitate, raluri
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
ACUTA

Conduita de urgenta
 asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare si inferioare si
mentinerea acestei permeabilitati

 respiratie artificiala atunci cand pacientul nu respira spontan sau cand


respiratia spontana poate epuiza pacientul

 oxigenoterapia – se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie


acuta
 mijloace terapeutice specifice cauzei – evacuarea revarsatelor pleurale,
evacuarea aerului in pneumotorax, bronhodilatatoare, combaterea
acidozei respiratorii, HHC in edem laringian, etc.
CRIZA DE ASTM BRONSIC

 Astmul bronsic = boala caracterizata prin crize de dispnee paroxistica


expiratorie, provocate de stenoza functionala spastica a bronhiilor

 Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii bronsice, edemului


mucoasei si hipersecretiei bronsice obstructie bronsica
dificultate la eliminarea aerului in timpul expirului

 Hiperreactivitatea bronsica poate fi influentata de:


 factori endogeni: acetilcolina, catecolaminele si histamina stresul
 factori exogeni - pneumalergenii din praful de casa, polenul, fulgii, mucegaiurile,
fumul, pulberile industriale, vaporii, ceata si aerul rece
 unele medicamente cum sunt aspirina, beta-blocantele (propranolol) si factorii
infectiosi
Bronhospasm
in criza de
astm bronsic
CRIZA DE ASTM BRONSIC

Simptome
 Criza apare brusc, mai frecvent noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, sau in
timpul zilei dupa expunerea la factori alergici, stresuri psihice sau efort
fizice; uneori criza este precedata de iritabilitate, rinoree, stranuturi
repetate, care corespund unei faze prodromale

 dispneea expiratorie - expir fortat, prelungit, suierator, de obicei cu


bradipne, ce determina pacientul sa adopte o pozitie specifica – ortopnee –
cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini; dispneea este urmata de
tuse cu expectoratie mucoasa, filanta, care ii da senzatia de eliberare
 facies caracteristic, ce exprima spaima, sete de aer (exoftalmie, gura
intradeschisa), palid-cenusiu, cu transpiratii reci
CRIZA DE ASTM BRONSIC

Starea de rau astmatic


 forma grava de astm bronsic in care crizele se repeta la intervale foarte
scurte sau dureaza peste 24 de ore sindrom asfixic

 starea de rau astmatic se manifesta prin tuse chinuitoare urmata de


absenta tusei
 ortopnee cu polipnee, respiratie superficiala
 transpiratii profuze
 tahicardie, cresterea tensiunii arteriale
 stare de epuizare, somnolenta
 encefalopatie respiratorie
 coma hipercapnica.
CRIZA DE ASTM BRONSIC

Conduita de urgenta

 oxigenoterapie cu oxigen umidificat, 6-8 l/min


 miofilin 1-2 fiole i.v. (bronhodilatator) si hemisuccinat de hidrocortizon 5—
200 mg i.v.
 simpaticomimetice sub forma de inhalatii – berotec, salbutamol
 pacientul cu stare de rau astmatic va fi internat, i se explica importanta
faptului de a tusi si expectora si nevoia de a ramane pe cat posibil, in stare
de veghe
 in cazurile de gravitate extrema - intubatie traheala, aspiratie bronsica si
ventilatie mecanica pana la restabilirea pacientului
PNEUMOTORAXUL SPONTAN

 Pneumotoraxul este caracterizat de patrunderea aerului


in cavitatea pleurala

 tablou clinic dominat de durere toracica violenta si


dispnee severa, la care se pot adauga o serie de
fenomene circulatorii care pot merge pana la colaps
Pneumotorax
Pneumotorax
PNEUMOTORAXUL SPONTAN

Cauze
 penetratia pleurei viscerale de catre o serie de procese inflamatorii, pneumonii,
bronhopneumonii, abcese pulmonare
 penetratia pleurei parietale de catre o serie de factori traumatici, care fac posibila
patrunderea aerului in cavitatea pleurala
 tuberculoza pulmonara
 emfizem pulmonar
 bronsiectazii
 bronsite cronice
 pneumotoraxul idiopatic benign – cu etiologie necunoscuta
 penumotorax traumatic (sau hemopneumotorax) – se poate produce prin plagi
penetrante, fracturi costale (cand un fragment osos poate perfora pleura), acte
chirurgicale
PNEUMOTORAXUL SPONTAN

Simptome
 junghi toracic violent, care apare brusc, dupa un efort sau acces de tuse
 dispnee accentuata cu polipnee si fenomene de insuficienta respiratorie
 anxietate, cianoza
 uneori soc pleural, cu manifestarile caracteristice socului: tahicardie, puls
mic si rapid, paloare cu cianoza extremitatilor, transpiratii reci
 la inspectie se constata bombarea si imobilizarea hemitoracelui interesat
 ascultator exista abolirea murmurului vezicular si hipersonoritate

 Pneumotoraxul spontan si, in special, cel “cu supapa” reprezinta urgente


mari deoarece produc asfixie si colaps vascular, care pot evolua cu deces
PNEUMOTORAXUL SPONTAN

Conduita de urgenta

 adoptarea pozitiei semisezande, cu repaus complet,


inclusiv vocal
 oxigenoterapie
 combaterea durerii cu algocalmin, fortral injectabil
 administrarea de anxiolitice - diazepam

S-ar putea să vă placă și