TROMBOCITUL

HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 TROMBOCITE
PLACHETE SANGUINE
 formatiuni
• de 2-3 m
• anucleate
• delimitate de plasmalema
• formate prin ruperea de fragmente din megacariocite
• cu durata medie de viata ~8 zile
 180000-400000/mm3 in sange
• 1/3 depozitate in splina
• sub 150000/mmc = trombocitopenie
• peste 500000/mmc = trombocitoza
 productie zilnica 20000-50000/mmc
• stimulata de trombopoetina
• inhibată de estrogeni si corticosteron
 TROMBOCITE
Plachetele prezinta trei zone:
- periferica (adeziune, pseudopode),
- sol-gel (hialoplasma, contractilitate),
- granulomer (organite, granule, corpi
densi secretori).
Granulele dense contin ADP si 5HT,
factori agreganti.
Proteine importante: contractile (actina,
miozina, trombostenina), coagulante
(fibrinogen, V, VIII, XI, XIII, f2, f3).
 TROMBOCITE

Plachetele sunt strict specializate

pentru hemostaza,
la care participa prin
- formarea dopului plachetar,
- eliberare de factori ai coagularii.
 TROMBOCITE
Cuplarea stimul - activare plachetara

Activarea plachetara este declansata de:

- trombina formata initial la locul leziunii
- colagenul de la nivel subendotelial.

ADP si produsii de oxidare a acidului

arahidonic mentin si amplifica activarea
plachetara.
 TROMBOCITE
Secretia plachetara

Plachetele contin trei tipuri de granule:

- granule  (proteine citosolice / secretorii)

- granule dense (ADP, ATP, calciu, 5-HT)

- granule lizozomale.

Granulele sunt distribuite randomizat in

plachetele nestimulate; se vor misca in
centrul plachetelor dupa activare.
 TROMBOCITE
a.proteine din care albumina si Ig G sunt cele
mai importante; preluate de plachete prin
mecanisme nespecifice

b.proteine sintetizate de plachete sau preluate

din plasma prin maturarea megakariocitelor
(fibrinogen, factor von Willebrand si factor V);
fiecare se leaga de suprafata membranei
plachetare; fenomen care le face disponibile in
concentratii mari pentru a participa la reactiile
hemostatice in timpul formarii cheagului
 TROMBOCITE
 Proteinele granulelor α sunt absente în
plasmă până când sunt secretate în urma
activării plachetare;
 sunt reprezentate de trombospondina, β-
tromboglobulina, factorul plachetar 4
(PF4), factorul de creştere derivat din
plachete (PDGF) şi factorul de creştere β
transformat (TGF-β).
 Un rol posibil al trombospondinei în
agregarea plachetară a fost deja discutat.
PF4 are rol de a neutraliza activitatea
anticoagulantă a heparinei.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Hemostaza reprezintă fenomenul de
oprire a hemoragiei (extravazarea
sangelui prin peretele vascular lezat).

 Hemostaza fiziologică reprezintă oprirea

hemoragiei ca urmare a lezării vaselor
mici şi mijlocii.

 Hemostaza medicamentoasă /
chirurgicală în cazul lezării vaselor mari.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 La procesul de hemostază participă vasele
sanguine, plachetele şi factorii plasmatici ai
coagulării; fiind iniţiată de contactul sangelui cu
suprafeţe rugoase.
 Prezintă mai multe faze suprapuse in timp şi
intricate:
• reacţia vasculară
• aderarea şi agregarea plachetară  dop plachetar
• coagularea =formarea +retracţia cheagului de fibrină
• fibrinoliza (disoluţia cheagului) +
 reparaţia conjunctivă a peretelui vascular
 perforarea cheagului voluminos de vase de neoformaţie
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Reacţia vasculară hemostatică cuprinde:
- constricţia vaselor lezate;
- spasm miogen;
- vasoconstricţie reflexă simpatică.
Mediatorii implicaţi sunt histamina, 5HT, TXA2,
adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se
adaugă şi vasodilataţia in teritoriile invecinate.
Spasmul este mai puternic când aria lezată este
mai întinsă. In cazul acumulării interstiţiale a
sangelui creşterea presiunii tisulare are şi ea
efect hemostatic.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Aderarea şi agregarea plachetară.
 Distrugerea endoteliului expune
structurile subendoteliale la contactul cu
plachetele.
 Activarea plachetară este declanşată de
trombină (formată la locul leziunii) şi de
colagen de la nivel subendotelial; acest
proces este menţinut şi amplificat de
către creşterea concentraţiei de trombină
şi de agonişti care determină activarea
plachetară (ADP şi produşi de oxidare ai
acidului arahidonic).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Trombocitele aderă prin stabilirea de punţi
formate din factorul von Willebrand (proteină
produsă de celulele endoteliale şi
megacariocite) intre complexul glicoproteic
membranar IbIX şi grupările aminice ale
colagenului (laminina).
 Agregarea se produce prin punţi de fibrinogen
legate de complexul glicoproteic IIbIIIa
(integrina α2bβ3). Factori activatori plachetari
principali sunt: ADP (eliberat din celule lezate)
şi trombina (produsă in cadrul coagulării).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Plachetele activate eliberează numeroase
substanţe bioactive printr-un mecanism
specific numit degranulare şi anume:
ADP, factor 3 plachetar, catecolamine,
5HT, TXA2.
 Formarea trombului plachetar parcurge
trei stadii:
- agregare provizorie (val primar de
trombocite),
- faza de remisiune,
- agregare definitivă (metamorfoză
vâscoasă).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Coagularea
constă în formarea unei reţele de fibrină în
care sunt prinse elementele figurate şi o
cantitate redusă de ser. La acest proces
complex participă:
- factorii plachetari ai coagulării (1 =
proaccelerină, 2 = fibrinogen, 3 =
fosfolipide, 4 = antiheparinic, 5 = proteina
S, 6 = antifibrinolitic, 7 = serotonină, 8 =
retractozim, 9 = protrombină);
- factorii plasmatici; activarea factorilor
polipeptidici se realizează prin proteoliza
limitată, în cadrul unei cascade enzimatice
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Monomerii de fibrină se formează prin
înlăturarea de către trombină a peptidelor
asociate din fibrinogen (FI).
 Fibrinogenul este sensibilizat la acţiunea
trombinei de către f2. Formarea
legăturilor covalente între polimeri de
fibrină este catalizată de un factor
stabilizator al fibrinei (XIII), activat de
trombină.
 Trombina rezultă prin activarea
protrombinei (FII).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Complexul enzimatic activator cuprinde
factorul Stuart (X) activat, proaccelerina
(V), fosfolipidele plachetare (3) şi calciul
(IV);
 Odată declanşată, activarea protrombinei
este catalizată şi de trombina formată.

 Acest mecanism de autoamplificare este

completat de acţiunea activatoare a
trombinei asupra factorilor VII, IX, X.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Factorul X poate fi activat pe cale:
- extrinsecă, cu participarea proconvertinei
(VII) şi tromboplastinei tisulare (III);
- intrinsecă, toţi factorii necesari fiind prezenţi

in plasmă, activaţi in următoarea ordine:

=factorul Hageman (XII),
=precursorul plasmatic al tromboplastinei (XI,
AHGC, PTA),
=factorul Christmas (IX, AHGB, PTC), în final
participând şi factorul antihemofilic A (VIII,
AHGA) şi fosfolipidele plachetare (3).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Factorul X este activat în prezenţa
colagenului (suprafeţe rugoase),
kalicreinei şi kininogenului greu (HMWK);
 La iniţierea activării participă factorul XI.

 Sunt două forme activate:

- , cu greutate moleculară mare, legată

de suprafaţa activantă şi care activează
fXI;
- , cu greutate moleculară mică, mobilă,
diseminează formarea de kinine şi
plasmină.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Odată declanşată una din cele două căi,
ele coexistă interdependent.
 Retracţia cheagului se produce prin
retracţia pseudopodelor plachetare
ancorate la reţeaua de fibrină; reţeaua se
rigidizează şi serul este expulzat din
structura cheagului.
 Timpul de coagulare total este de 6-8
min, din care formarea fibrinei doar 2-5 s
iar activarea trombinei doar 5-7 s.
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
Controlul coagulării şi fibrinoliza
 Factorul tisular activator al plasminogenului,
eliberat de celulele endoteliale, transformă
plasminogenul în plasmină, care hidrolizează
fibrina, limitand extinderea cheagului.
 Trombina legată de trombomodulina de pe
suprafaţa celulelor endoteliale activează
proteina C, care in prezenţa proteinei S
inactivează factorul Va şi factorul VIIIa.
Proteina C activă mai inhibă coagularea şi prin
blocarea unui inhibitor al activatorului tisular al
plasminogenului (TPA).
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICA
 Antitrombina III este un inhibitor general al
factorilor coagularii; heparina potenţează
activitatea acesteia; factorul f2 o blochează.
 Pe măsura avansarii fibrinolizei are loc
invazia fibroblastică cu secreţie de colagen
şi refacerea peretelui vascular prin ţesut
cicatriceal.
 Neoformaţia vasculară reprezintă formarea
de vase noi care vor perfora ţesutul
conjunctiv ce împiedică irigarea normală.