IMPORTANTA DEOSEBITA A APEI

IN ORGANISMUL UMAN
TEORII DESFIINTATE
• GRECII ANTICI CONSIDERAU CA MATERIA ESTE ALCATUITA DIN PATRU ELEMENTE: PAMANT, APA,
AER SI FOC. ACEASTA TEORIE, SUSTINUTA SI DE ARISTOTEL, A FOST DESFIINTATA MAI TARIU, DE
DIFERITI OAMENI DE STIINTA.

• IN ANUL 1781, FIZICIANUL ENGLEZ, HENRY CAVENDISH A DEMONSTRAT CA APA SE

FORMEAZA IN URMA EXPLOZIEI UNUI AMESTEC DE HIDROGEN SI OXIGEN, CU AJUTORUL
SCANTEII ELECTRICE.

• DOI ANI MAI TARZIU, FIZICIANUL SI CHIMISTUL ANTOINE LAVOISIER, A DEMONSTRAT, IN URMA
EXPERIMENTELOR SALE CA APA ESTE COMPUSA DIN DOUA ELEMENTE, OXIGEN SI HIDROGEN,
DESCOPERIRE CARE AVEA SA CONTRAZICA AFIRMATIA LUI ARISTOTEL CUM CA APA AR FI FOST
UN ELEMENT.
„APA ESTE VIATA” – O EXPRESIE DEVENITA APROAPE CLISEU

• DACA DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC, PAMANTUL ESTE 2/3 APA, SI STIINTA SUSTINE CA
ORGANISMUL UMAN ESTE 70% APA, ATUNCI ESTE DE LA SINE INTELES CA FARA APA NU AR
EXISTA VIATA.
• IN NATURA APA SE INTALNESTE IN CELE TREI STARI DE AGREGARE: GAZOASA (NORI), LICHIDA
(MARI, OCEANE, APE CURGATOARE SI STATATOARE, PRECIPITATII, PANZE FREATICE SI
SUBTERANE) SI SOLIDA (GHETARI, DE CALOTE POLARE, DE AISBERGURI, DE ZAPADA, DE GHEATA
SI DE NINSOARE).
DEFINITIA APEI MINERALE DATA DE HG NR 1020/2005

• APA MINERALA NATURALA ESTE APA PURA DIN PUNCT DE VEDERE MICROBIOLOGIC, CARE ISI
ARE ORIGINEA INTR-O PANZA FREATICA SAU INTR-UN ZACAMANT ACVIFER SUBTERAN SI CARE
PROVINE DINTR-O SURSA EXPLOATATA PRIN UNA SAU MAI MULTE EMERGENTE NATURALE SAU
FORAJE.

• TERMENUL DE ,,APA MINERALĂ” A SUFERIT IN TIMP, MUTATII, CONDITIONATE DE MODUL DE

UTILIZARE A ACESTEIA, CARE, DINTR-UN PRODUS CU PROPRIETATI CURATIVE, S-A
TRANSFORMAT INTR-UN PRODUS PREPONDERENT ALIMENTAR. TERMENUL DE „APA MINERALA
NATURALA” REVINE DE ACUM INCOLO EXCLUSIV APELOR MINERALE IMBUTELIATE, IN DEFINIREA
CARORA DEVIN PRIORITARE CRITERIILE PRIVIND ORIGINEA, PURITATEA, COMPOZITIA SI
CONSTANTA ACESTEIA IN TIMP, PRECUM SI CONDITIILE DE IMBUTELIERE.
TIPURI DE APE DEPINDE DE COMPOZITIA ROCII TRAVERSATA DE ACEASTA, DE
PARCURSUL PE CARE APA IL ARE, DE DURATA ACESTUI PARCURS, DE AMESTECUL
CU ALTE APE, DE PREZENTA ANUMITOR EMANATII DE DIOXID DE CARBON.

• APA HIDROGENCARBONATA – CONTINUTUL DE HIDROGEN-CARBONAT (HCO3) ESTE MAI

MARE DE 600 MG/L;
• APA SULFATATA - CONTINUTUL DE SULFATI ESTE MAI MARE DE 200 MG/L;
• APA CLORURATA - CONTINUTUL DE CLOR ESTE MAI MARE DE 200 MG/L;
• APA CALCICA - CONTINUTUL DE CALCIU ESTE MAI MARE DE 150 MG/L;
• APA MAGNEZIANA - CONTINUTUL DE MAGNEZIU ESTE MAI MARE DE 50 MG/L;
• APA FERUGINOASA - CONTINUTUL DE FIER BIVALENT ESTE MAI MARE DE 1 MG/L;
• APA SODICA - CONTINUTUL DE SODIU ESTE MAI MARE DE 200 MG/L.
PH-UL APEI

• PH-UL UNEI APE EXPRIMA ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC AL ACESTEIA, PE O SCARA DE REFERINTA

CUPRINSA INTRE 1 SI 14.
• LA UN PH MAI MIC DECAT 7, APA ARE UN CARACTER ACID, IAR LA UN PH MAI MARE DECAT 7,
APA ARE UN CARACTER BAZIC.
• IN FUNCTIE DE ACEST PH, APELE SE IMPART IN APE MINERALE ACIDE (PH < 6,8), APE MINERALE
NEUTRE (6,8 < PH < 7,2) SI APE MINERALE BAZICE (PH > 7,2).
 CONTAMINAREA APEI – PERICOL PENTRU SANATATE

• NITRATII SI NITRITII APAR IN URMA MINERALIZARII SUBSTNATELOR OGANICE AZOTOASE PROVENITE

DE LA PLANTE SI ANIMALE. O PARTE DIN NITRITI SUNT ABSORBITI DE RADACINILE PLANTELOR, INSA
SURPLUSUL RAMAS CONTAMINEAZA PANZA FREATICA.
• LIMITA ADMISA DE LEGE PENTRU CONTINUTUL DE NITRATI IN APA, IN ROMANIA SI IN UE, ESTE DE 50
MG NO3/L. INSA AUTORITATILE DIN SUA SI UE AU HOTARAT CA PENTRU UN COPIL CU VARSTA MAI
MICA DE 10 ANI, CONCENTRATIA MAXIM ADMISA DE NITRATI SA FIE DE 10 MG NO3/L. S-AU LUAT
ACESTE HOTARARI DEOARECE TRACTUL DIGESTIV AL UNUI COPIL NU ESTE SUFICIENT DE DEZVOLTAT
INCAT SA SUPORTE CONCENTRATII MARI DE NO3.
• COPILUL POATE FI CONTAMINAT CU NO3 ATUNCI CAND BEA APA SAU CHIAR SI IN MOMENTUL IN
CARE CONSUMA MANCARE PREPARATA CU APA CONTAMINATA CU NO3. ODATA CONTAMINAT,
BUZELE SI PIELEA COPILULUI CAPATA O CULOARE ALBASTRA, POT APAREA SI PAUZE SCURTE DE
RESPIRATIE, COPILUL DEVENIND AGITAT SAU PATIC. ACEASTA BOALA SE NUMESTE
METHEMOGLOBINEMIE SAU „SINDROMUL COPILULUI ALBASTRU”.
CONTAMINAREA APEI – PERICOL PENTRU SANATATE

• O ALTA CONTAMINARE PERICULOASA O REPREZINTA CONTAMINAREA APEI CU CLOR. CLORUL

ESTE UN ELEMENT CHIMIC CARE SE REGASESTE IN NATURA, INSA ESTE PREZENT SI IN CORPUL
UMAN IN CANTITATI FOARTE MICI. EXISTA O CANTITATE MAXIMA CARE POATE FI TOLERATA DE
ORGANISMUL NOSTRU.
• CLORUL ESTE UN OXIDANT PUTERNIC SI ESTE FOARTE TOXIC, MAI ALES IN CANTITATI MARI.
CLORUL ESTE FOLOSIT LA DEZINFECTAREA APEI POTABILE SAU A PISCINELOR, UNDE SE
FOLOSESC CANTITATI FOARTE MARI. DESI IMPIEDICA DEZVOLTAREA BACTERIILOR PRECUM
GIARDIA SAU E COLI, CLORUL ESTE IN ACELASI TIMP TOXIC PENTRU ORGANISMUL UMAN.
• CLORUL ESTE UN IRITANT FOARTE PUTERNIC CARE CONTRIBUIE LA ACUMULAREA RADICALILOR
LIBERI, AVAND EFECTE ASUPRA SANATATII CELULELOR. STATISTICILE ARATA CA UNUL DIN
RISCURILE CELE MAI MARI LA CARE SUNT EXPUSE PERSOANELE CARE CONSUMA APE
DEZINFECTATA CU CLOR ESTE CANCERUL DE COLON.
RAPORTUL DE APA DIN ORGANISMUL UMAN
RAPORTUL DE APA DIN ORGANISMUL UMAN

• IN ORGANISMUL UMAN, APA REPREZINTA 50-90% DIN GREUTATEA SA. CANTITATEA DE APA
DISTRIBUITA IN TESUTURI VARIAZA DIRECT PROPORTIONAL CU VARSTA.
• FATUL ESTE FORMAT IN PROPORTIE DE 90% APA
• ORGANISMUL COPILULUI AFLAT IN CRESTERE CONTINE 70-80% APA
• ORGANISMUL ADULTULUI, 60-70% APA
• IAR DUPA VARSTA DE 60 DE ANI RAPORTUL DE APA DIN ORGANISM SCADE SUB 60%.
RAPORTUL DE APA DIN ORGANISMUL UMAN

SEXUL SI TESUTUL ADIPOS INFLUENTEAZA CONTINUTUL DE APA DIN ORGANISM.

DE OBICEI, FEMEILE AU UN CONTINUT CU 10% MAI REDUS DE APA DECAT BARBATII, DATORITA
MASEI MUSCULARE MAI CRESCUTE LA BARBATI SI DISPUNERII CARACTERISTICE A TESUTULUI
ADIPOS LA FEMEI.
REPARTITIA APEI IN ORGANISM
REPARTITIA APEI IN ORGANISM

• IN ORGANISMUL UMAN, APA ESTE REPARTIZATA IN MOD DIFERIT IN VASELE DE SANGE SI

LIMFATICE, IN SPATIILE INTERCELULARE SI IN CELULE.
• ACESTE COMPARTIMENTE DIFERA ATAT PRIN LOCALIZARE, CAT SI PRIN FUNCTIA LOR, FIIND
CLASIFICATE IN DOUA MARI SECTOARE: SECTORUL INTRACELULAR, CARE REPREZINTA
APROXIMATIV 50% DIN MASA CORPULUI, ŞI SECTORUL EXTRACELULAR, CARE CUPRINDE DOAR
20% DIN MASA CORPULUI.
PIERDERILE DE APA

• PIERDERILE DE APA SE PRODUC MAI ALES PRIN URINA, PRIN TRASNPIRATIE SI PRIN RESPIRATIE.
• MOMENTUL IN CARE SUNTEM CEL MAI DESHIDRATATI ESTE DIMINEATA, DEOARECE PE TIMPUL
NOPTII AM PIERDUT APA DIN ORGANSIM PRIN TRANSPIRATIE SI PRIN RESPIRATIE, IAR
DIMINEATA, PRIN URINA.
• ESTE FOARTE IMPORTANT SA READUCEM IN CORP ACEASTA APA PIERDUTA, FAPT PENTRU CARE
SE RECOMANDA O BUNA HIDRATARE INCA DE LA TREZIRE.
HIDRATAREA

• HIDRATAREA PRESUPUNE CAPACITATEA ORGANISMULUI DE A DISTRIBUI APA, IMPREUNA CU

NUTRIENTII NECESARI, DE LA NIVELUL SISTEMULUI DIGESTIV, CATRE FIECARE CELULA IN PARTE.
• TOATE PROCESELE DIN ORGANISMUL NOSTRU SE INTAMPLA IN PREZENTA APEI. EFECTELE
DESHIDRATARII SUNT CUNOSCUTE DE FOARTE MULTI OAMENI.
• CU TOATE ACESTEA, PUTINI CONSUMA CANTITATEA NECESARA DE APA PENTRU A-SI ASIGURA
O HIDRATARE OPTIMA.
HIDRATAREA

• APA CRESTE EFICIENTA HEMATIEI IN PROCESUL DE COLECTARE A OXIGENULUI IN PLAMANI. LA

NIVELUL CELULEI, PAA AJUTA PATRUNDEREA OXIGENULUI SI ELIMINAREA DESEURILOR REZULTATE
IN URMA METABOLISMULUI.

• ALATURI DE ACIZII GRASI OMEGA 3, APA ESTE FOARTE IMPORTANTA PENTRU ARTICULATII. APA
ESTE UTILIZATA LA NIVELUL DISCULUI INTERVERTEBRAL, PENTRU A AMORTIZA SOCURILE.

• O BUNA HIDRATARE A ORGANISMULUI NE SCAPA DE OBOSEALA. CREIERUL FUNCTIONEAZA

MAI BINE DACA SE MENTINE O STARE DE HIDRATARE OPTIMA: CRESTE VITEZA DE REACTIE,
CAPACITATEA DE CONCENTRARE SI DISPARE OBOSEALA.
HIDRATAREA

• APA POATE PREVENI ADHD-UL. DEFICITUL DE ATENTIE ESTE O TULBURARE COMPORTAMENTALA,

CARE AFECTEAZA MAI ALES COPIII SI CARE SE MANIFESTA PRIN IMPOSIBILITATEA ACESTORA DE
A CONCENTRA ASUPRA UNUI ANUMIT SUBIECT SAU ASUPRA UNEI ANUMITE ACTIUNI.
• PENTRU CA APA ESTE IMPORTANTA PENTRU EFICIENTA NEUROTRANSMITATORILOR SI PENTRU
PRODUCEREA ANUMITOR HORMONI AFLATI IN CREIER, ANUMITE STUDII SUSTIN CA APA
MICSOREAZA RISCUL APARITIEI SINDROMULUI DE DEFICIT DE ATENTIE.
LIPSA APEI

• LIPSA APEI DUCE LA APARITIA MIGRENELOR, LA INGROSAREA SANGELUI, LA INSTALAREA STARII

DE OBOSEALA, LA APARITIA DERMATITELOR, A RIDURILOR, A ALERGIILOR, LA CRESTEREA
COLESTEROLULUI (CORPUL SECRETA COLESTEROL MAI MULT PENTRU A IMPIEDICA PIERDEREA
APEI DIN CELULE).
• DESHIDRATREA DETERMINA CRESTEA TOXINELOR IN ORGANISM, DEOARECE IN LIPSA APEI,
DIGESTIA ESTE INGREUNATA, IAR TRANSPORTUL TOXINELOR CATRE APARATUL EXCRETOR ESTE
INGREUNAT.
SA FIM CONSTIENTI DE IMPORTANTA APEI

• PENTRU A FI IN FORMA FIZICA BUNA, PENTRU A FI SANATOSI NU DOAR IN PREZENT, CI SI E

TERMEN LUNG, TREBUIE SA NE HIDRATAM CORESPUNZATOR.

• ASTFEL, II OFERIM ORGANISMULUI NOSTRU SANSA DE A-SI DESFASURA TOATE PROCESELE

CARE AU LOC IN ORGANISMUL NOSTRU.