Sunteți pe pagina 1din 9

Substanțele nutritive din alimentație

PROTEINELE

Proteinele sunt importante în orice dietă. Există proteine de origine animală şi proteine de
origine vegetală.

Principalele surse de proteine rămân carnea şi peştele, iar proteinele animale sunt digerate în proporţie
mai mare, pe când cele vegetale au un conţinut mai mare de fibre şi gradul lor de digerabilitate este mai mic.

Proteinele reprezintă o parte importantă din componența celulelor, mușchilor și țesuturilor. Proteinele nu
trebuie să lipsească din alimentație, în special din dieta atleților și a persoanelor care practică sport regulat, deoarece
exercițiile fizice distrug fibrele musculare, iar proteinele ajută la repararea țesutului muscular.
Din punct de vedere chimic, proteinele sunt compuse din 22 de aminoacizi, care sunt compuși organici
din carbon, hidrogen, azot, oxigen sau sulf.

Aminoacizii sunt impartiti in:


• aminoacizi esentiali - nu pot fi creati de organism si trebuie sa fie obtinuti din alimente sau suplimente alimentare;
• aminoacizi neesentiali - sunt produsi de organism din alti aminoacizi.
Soia, unul din cele mai sănătoase alimente, conţine nu doar multe proteine, dar multe minerale, vitamine
şi fibre.
Tonul şi Somonul reprezintă o sursă importantă de proteine şi acizi graşi Omega 3, nutrienţi esenţiali
pentru menţinerea sănătăţii.
Carnea albă de pui sau curcan, carnea de vită și ouăle reprezintă alte surse bogate în proteine.
GLUCIDELE

Glucidele sunt substanţe organice naturale care conţin carbon, hidrogen şi oxigen. Sunt perfect
compatibile cu metabolismul nostru şi se descompun uşor, regăsindu-se în multe alimente de bază.
Glucidele se găsesc în diferite forme, cum ar fi zahărul, fibrele, amidonul şi pot fi simple sau complexe.
Simple sunt zahărul, fructoza, dextroza şi glucoza, ce cresc glicemia foarte repede şi care se depozitează ca grăsimi în
organism. Cele complexe sunt alcătuite din trei sau mai multe zaharuri, se absorb treptat în sânge şi nu cresc atât de
rapid nivelul glicemiei, cum ar fi amidonul.
Multe dintre alimentele pe care le consumăm zi de zi au un conținut mare de zahăr, iar din această cauză,
doza zilnică recomandtă de 50 de grame de zahăr este depășită.
Efectele negative ale excesului de zahăr includ diabetul zaharat, cariile dentare, obezitatea și bolile de
inimă. Nutriționiștii recomandă să renunțăm la zahăr în favoarea îndulcitorilor naturali, fiindcă aceștia reprezintă
alternative sănătoase pentru organism.

Mierea este, probabil, cel mai cunoscut îndulcitor natural. Consumată de mii de ani, aceasta conține
vitamine și minerale, precum fier, potasiu, zinc, calciu, fosfor, și are proprietăți energizante, antioxidante și
antiseptice.

Siropul de arțar are un număr redus de calorii, iar în compoziţie conține calciu, potasiu, fier, zinc şi
mangan. Important este să nu fie consummate siropurile de arțar care au în compoziţie sirop de fructoză, zahăr şi alţi
îndulcitori artificiali.
Siropul de ștevie este un îndulcitor 100% natural, de 40 de ori mai dulce decât zahărul, însă nu afectează
nivelul de zahăr din sânge. De asemenea, siropul de ștevie este rezistent la prepararea termică.
Eritritolul este un îndulcitor natural cu indice glicemic aproape zero și conținut foarte redus de calorii.
Are aproximativ 24 calorii la 100 g și nu afectează în mod negativ nivelul zahărului din sânge.

LIPIDELE

Lipidele, numite și grăsimi, fac parte din clasa macronutrienților, împreună cu proteinele și glucidele.
Acestea pot fi de origine animală și vegetală. Deosebirea o dau acizii grași care intră în constituția lor. Aceștia
sunt saturați în grăsimile animale și nesăturați în cele vegetale.
Pe lângă rolul structural, acela de a participa la alcătuirea membranelor celulare, lipidele mai îndeplinesc
și un rol de rezervă energetică.
Acizii grași esențiali sunt acizii pe care organismul nu-i poate sintetiza, sau îi sintetizează în cantități mai
mici decât cele necesare creșterii și susținerii unor procese fiziologice. Lipidele mai au, pe lângă funcțiile enumerate
anterior, și rolul de a asigura aportul de vitamine A, D, E și K.
Acizii grași se clasifică în:
• acizi grași saturați;
• acizi grași nesaturați, iar aceștia se împart în mononesaturați și polinesaturați.
SURSE:

https://www.naturalplus.ro/blog/post/ce-sunt-proteinele/
https://cursuri-sibiu.ro/general/principiile-nutritiei-sanatoase-si-echilibrate/
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/stiai-ca-necesarul-de-proteine-este-de-minimum-10-din-
hrana-zilnica
https://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/proteinele-baza-alimentatiei-tale-12968633
https://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/spune-adio-zaharului-foloseste-indulcitori-naturali-
10792568
https://www.kilostop.ro/10-inlocuitori-sanatosi-ai-zaharului/
https://psychologies.ro/definitii/lipidele-376952
https://www.pro-sanatate.com/lipidele/
Sfârșit!