NERVII CRANIENI

Curs II
Sef. Lucrari Hreniuc Catalin
NERVII CRANIENI
 Ⅰ Olfactory nerve
 Ⅱ Optic nerve
 Ⅲ Oculomotor nerve
 Ⅳ Trochlear nerve
 Ⅴ Trigeminal nerve
 Ⅵ Abducent nerve
 Ⅶ Facial nerve
 Ⅷ Vestibulocochlear nerve
 Ⅸ Glossopharyngeal nerve
 Ⅹ Vagus nerve
 Ⅺ Accessory nerve
 Ⅻ Hypoglossal nerve
Clasificarea nervilor cranieni
 Nervi cranieni senzitivi:contin doar fibre aferente(senzitive)
 Ⅰnervul olfactiv
 Ⅱnervul optic
 Ⅷ nervul vestibulocohlear
 Nervii cranieni motori:contin doar fibre eferente(motorii)
 Ⅲ Oculomotor
 Ⅳ Trochlear
 ⅥAbducens
 Ⅺ Accessor
 Ⅻ Hipoglos
 Nervi micsti:contin ambele tipuri de fibre
 ⅤTrigeminal
 Ⅶ Facial
 ⅨGlossopharyngeal
 ⅩVag
 Nervul olfactiv

Mucoasa olfactiva(SVA)→ lamina cribriforma → bulbul olfactiv

 Nu apartin trunchiului cerebral
 Optic nerve
Originea in ggl. multipolari din retina → canalul optic → corpul
geniculat lateral
 Nervul oculomotor
 Nervi motori, somato-vegetativi.
 Originea reală: în calota mezencefalică, la nivelul substanţei cenuşii
periapeductale,ventrolateral faţă de apeductul Sylvius. Nucleul de
origine se subîmparte în 5 grupe neuronale, dedicate câte unui muşchi.
 Nucleul Edinger-Westphall: răspunde de funcţia parasimpatică a
nervilor III.
 Muşchii enervaţi:
 Musculatura extrinsecă a globilor oculari, 5 muşchi:
 ridicătorul pleoapei superioare
 drept superior
 drept inferior
 drept intern
 oblic intern (mic)
 Musculatura intrinsecă (:
 muşchiul ciliar
 sfincterul irian (fibrele circulare ale muşchiului irian)
Nervii abducens sunt nervi motori cu originea in punte, punand in miscare
muschiul drept extern al globilor oculari(VI)

Nervul abducens
Nervii accesori (XI)
 Originea reală: nucleul bulbar din
etajul inferior al nucleului ambiguu
şi nucleul medular din cornul
cenuşiu anterior C1-C5. Fibrele
părăsesc măduva şi intră în craniu
prin gaura vestibulară , unindu-se
cu fibrele de origine
bulbară,formând nervul spinal care
iese din craniu prin gaura ruptă
posterioară. Nervul se divide în
două:
 Ramura internă: fibre bulbare, care
alături de fibre din X formează
nervul laringeu recurent (inferior),
care inervează majoritatea
muşchilor laringelui.
 Ramura externă: fibre de
provenienţă cervicală, care
inervează muşchii trapez şi
sternocleidomastoidian.
Nervii hipoglosi (XII)

 Originea reală: în bulb, din nucleul dispus sub planşeul ventriculului

IV. Axonii străbat calota bulbară şi ies din trunchi la nivelul şanţului
preolivar, apoi părăsesc craniul prin gaura condiliană, distribuindu-
se muşchilor limbii.

 Există conexiuni centrale prin fibrele corticonucleare ale fasciculului

geniculat, prin care sosesc impulsurile motilităţii voluntare.

 Conexiuni cu formaţiuni extrapiramidale, cerebeloase, reticulate şi

proprioceptive, prin care se asigură activitatea automată şi reflexă a
limbii.
Nervii hipoglosi(XII)

NERVUL HIPOGLOS
 Paralizie de oculomotor

Traumatism de abducens (OE)

Nervii cranieni micsti
 Perechea V (nervii trigemeni)
 Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.
 Trigemenul senzitiv:
 protoneuron în ganglionul Gasser (dispus în foseta
Meckel de pe faţa antero-superioară a stâncii
temporalului)
 dendritele protoneuronilor formează trei ramuri, care
sunt de fapt nervi de sine stătători:
 nervul oftalmic (ramura I)
 nervul maxilar superior (ramura II)
 nervul mandibular, componenta senzitivă (ramura III)
Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:

Nervul oftalmic (ramura I):

 scalp, de la nivelul frunţii până la vertex

 pleoapă superioară

 rădăcina nasului

 conjunctivă şi cornee

 bolta foselor nazale

 meninge frontale

 sinus frontal şi sfenoidal

 Celule etmoidale

 -iese din orbită prin fanta sfenoidală şi trece prin peretele extern al
sinusului cavernos.
 -are ataşat ganglionul ciliar (vegetativ), care conţine fibre simpatice
şi parasimpatice pupilare.
Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:

 Nervul maxilar superior(ramura II):

 pleoapa inferioară
 aripa nazală
 regiunea malară
 regiunea temporală anterioară
 buza superioară
 mucoasa gingiilor superioare
 palatul dur
 dinţii superiori
 -intră în craniu prin gaura rotundă mare. Are ataşat ganglionul
sfenopalatin (vegetativ), care conţine fibre parasimpatice destinate
glandelor lacrimale.
Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:

 Nervul mandibular(ramura III):

 buza inferioară
 partea posterioară şi inferioară a obrazului
 tegumentele tâmplei
 bărbia
 gingii şi dinţi inferiori
 planşeul bucal
 limba în cele 2/3 anterioare (sensibilitate termică,tactilă şi
dureroasă) (inervaţie senzitivă, nu senzorială!)
 -intră în craniu prin gaura ovală. Are ataşat ganglionul otic
(vegetativ), cu fibre parasimpatice pentru parotidă.
 -este nerv mixt,conţinând şi fibre motorii
•Trigemenul motor:
•originea reală în nucleul masticator din punte
•ieşind din punte se alătură nervului V senzitiv, ajunge în ganglionul Gasser, de unde intră în constituţia
ramurii inferioare (nervul mandibular), prin care se distribuie la muşchii masticatori.
 Nervul facial(Ⅶ)

 Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi (ca şi V)

 Originea reală a fibrelor motorii somatice: nucleu situat în centrul calotei

pontine.

 Axonii ies prin şanţul bulboprotuberanţial (originea aparentă), traversează

unghiul pontocerebelos, trec în conductul auditiv intern, apoi prin apeductul
Faloppe din stânca temporalului, pentru ca ieşind prin gaura
stilomastoidiană să ajungă în loja parotidiană, unde se împart formând o
ramură temporofacială (neuroni din porţiunea superioară a nucleului, care
inervează musculatura etajului superior al feţei) şi una cervicofacială
(neuroni din porţiunea inferioară a nucleului, inervând musculatura din etajul
inferior al feţei).
 Nervul facial(Ⅶ)

 Nucleul motor pontin primeşte aferenţe corticale prin fasciculul

corticonuclear (din cadrul fasciculului geniculat), ale cărui fibre se
încrucişează în partea superioară a punţii.
 Este de reţinut că porţiunea superioară a nucleului, spre deosebire
de cea inferioară (care primeşte aferenţe numai de la cortexul
contralateral), primeşte fibre de la ambele emisfere.
 Acest fapt are relevanţă în diferenţierea leziunilor supranucleare
(care produc o paralizie facială de tip central), când ramura
temporofacială este foarte puţin afectată şi deci paralizia nu
afectează cadranul superior al hemifeţei, de leziunile nucleilor sau
trunchiurilor faciale (care produc o paralizie facială de tip periferic),
care produc o afectare egală a întregii hemifeţe.
 Nucleii motori faciali sunt conectaţi şi cu centrii extrapiramidali, de
la care primesc impulsurile mimicii automate, ceea ce explică
hipomimia parkinsonianului.
 Nervul facial(Ⅶ)

 Funcţia senzitivo-senzorială a facialului: se realizează prin fibrele

nervului intermediar Wrisberg (VII bis)
 Protoneuronul se află în ganglionul geniculat. Dendritele sale
asigură inervaţia senzitivă pentru concha auriculară, conductul
auditiv extern, faţa externă a timpanului, o zonă tegumentară
retroauriculară (zona Ramsey-Hunt), sensibilitatea (senzorială)
gustativă pentru cele 2/3 anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor
pătrund la nivelul fosetei laterale a bulbului.
 Deutoneuronii sunt localizaţi în porţiunea superioară a nucleului
solitar, iar axonii lor se asociază panglicii Reil, proiectându-se
cortical în ariile 3, 1, 2 (postrolandice) (impulsurile senzitive) şi în
piciorul circumvoluţiei parietale ascendente (impulsurile gustative)
Nervul facial(Ⅶ)

 Funcţia vegetativă a facialului: prin fibre parasimpatice din:

 nucleul lacrimal:înapoia nucleului motor VII-> stimularea secreţiei

lacrimale
 nucleul salivar superior: în apropierea nucleului VII bis->stimularea
secreţiei parotidiene
 Ramuri in afara canalului facial
 Temporal
 Zigomatic
 Bucal
 Marginal mandibular
 Cervical
Pareza de facial
 - Perechea VIII (nervii vestibulocohleari) –
 Nervul acustic (cohlear):
 Date anatomo-funcţionale:
 Nerv senzorial, parte a analizatorului acustic.
 Protoneuron: în ganglionul spiral Corti situat în urechea internă; dendritele
colectează impulsurile de la celulele senzoriale ale organului Corti, iar
axonii parcurg lama spirală şi se agregă în nervul acustic, care parcurge
conductul auditiv intern şi unghiul pontocerebelos, pătrunzând în calota
pontobulbară, până la nivelul nucleilor acustici (tuberculul acustic lateral şi
nucleul acustic ventral), care conţin deutoneuronul căii auditive;
 axonii deutoneuronilor ajung la corpii geniculaţi mediali din metatalamus (al
treilea neuron) şi la tuberculii cvadrigemeni; de aici, informaţia auditivă se
proiectează pe scoarţa lobului temporal, în circumvoluţia temporală
superioară (ariile 41, 42) şi la nivelul circumvoluţiei Heschl (aria 52), unde
se face analiza superioară a aferenţelor acustice.
 Excitantul fiziologic este constituit de vibraţia sonoră, care influenţează
celulele senzoriale ale organului Corti pe cale aeriană şi osoasă.
 Nervul vestibular:

 Date anatomo-funcţionale:
 Nervul face parte din analizatorul vestibular. Protoneuronul este
situat în ganglionul Scarpa din conductul auditiv intern.
 Prelungirile sale dendritice se pun în legătură cu celulele
receptoare din labirintul membranos din maculele utriculare şi
saculare şi crestele canaliculare. Axonii formează nervii vestibulari,
care se alătură nervilor acustici, împreună cu care trec prin unghiul
pontocerebelos, pătrunzând în trunchi.
 Nucleii sunt situaţi în calota bulbară şi conţin deutoneuronii căii
vestibulare, ai căror axoni se distribuie diverselor formaţiuni cortico-
subcorticale (nucleii nervilor oculomotori, nucleii cerebeloşi,
formaţiunea reticulată, motoneuronii din coarnele medulare
anterioare,nucleul nervului spinal extern).
 - Perechea IX (nervii glosofaringieni) –

 Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.

 Originea reală a porţiunii motorii: etajul superior al nucleului
ambiguu din bulb.
 Axonii ies din bulb în partea superioară, părăsesc craniul prin gaura
ruptă posterioară, alături de X, XI, vena jugulară posterioară, trec în
spaţiul retrostilian şi se distribuie muşchilor:
 constrictori superiori ai faringelui
 stilofaringian
 Originea fibrelor senzitivo-somatice: ganglionul Andersch
(sensibilitatea gustativă) şi Ehrenritter (sensibilitatea generală), fibre
răspunzătoare de sensibilitatea 1/3 posterioare a limbii.
 Aceste fibre mai colectează informaţia senzitivă şi din loja
amigdaliană, pilieri, partea posterioară a vălului palatin, trompa
Eustachio, urechea medie.
 Axonii intră în bulb, ajungând la nucleul fasciculului solitar, unde se
găsesc deutoneuronii, care îşi proiectează axonii în ariile 3, 1, 2 şi
ariile gustative.

 Fibre parasimpatice: din nucleul salivar inferior:

 fibre preganglionare, terminate în ganglionul otic

 fibre postganglionare, destinate glandei parotide.


 Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –

 Date anatomo-funcţionale:
 Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.
 Originea aparentă: şanţul colateral posterior al bulbului, traiectul
fiind spre gaura ruptă posterioară, prin care are loc ieşirea din
craniu.
 Fibrele motorii somatice: au originea reală în nucleul ambiguu.
Se distribuie la muşchii:
 constrictori mijlocii şi inferiori ai faringelui
 dilatatori ai corzilor vocale
 palatului
 Aceşti muşchi sunt implicaţi în special în deglutiţia lichidelor.
 Asigură realizarea primului timp al deglutiţiei, alături de IX şi XI.
 Asigură timpul inspirator al respiraţiei şi fonaţiei împreună cu
corzile vocale
Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –

 Partea senzitivă somatică: protoneuronii sunt situaţi în ganglionul

jugular. Dendritele culeg sensibilitatea mucoasei faringelui,
laringelui, peretelui posterior al conductului auditiv, a unei mici zone
auriculare, a durei mater din fosa posterioară. Axonii se termină prin
sinapse cu deutoneuronii la nivelul nucleului fasciculului solitar.

 Funcţia vegetativă motorie: prin fibre din nucleul dorsal al vagului (în
partea posterioară a calotei bulbare); se asigură inervaţia:
 zonei cardio-aortice
 bronşiilor
 tubului digestiv
Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici)

 Funcţia vegetativă senzitivă: protoneuronul este situat în ganglionul

plexiform.
 Dendritele primesc impulsuri din teritoriul pneumo-gastro-entero-
colic.
 Axonii se termină în nucleul dorsal al vagului, unde se închid
reflexele de:
 deglutiţie
 tuse
 salivaţie
 respiraţie
 cardioinhibitorii
 Superior laryngeal nerve

Internal branch

External branch
 Va multumesc!