CONSTANȚA 2019

Date generale:
• Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj,
(în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg,
în idiș ,‫קלויזנבורג‬Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis)
este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România.
La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca
populație. Pe plan geografic, se află la distanțe aproximativ egale de
București (458 kilometri), Budapesta (460 km) și Belgrad (464 km).
Situat pe valea râului Someșul Mic, orașul este considerat capitala
neoficială sau inima regiunii istorice Transilvania. Din 1790 până în
1848 și din 1861 până în 1867 a fost capitala oficială a Marelui
Principat al Transilvaniei.
Zona Metropolitană Cluj este
localizată în Nord-Vestul României,
făcând parte din regiunea de
dezvoltare N-V și din Județul Cluj,
ca teritoriu de cooperare între
Municipiul Cluj Napoca și
localitățile din jurul acestuia.

Regiunea de Dezvoltare VI
Nord- Vest, ca regiune fără
personalitate juridică (statistică) a
fost constituită în anul 1998 prin
asocierea consiliilor județene
Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,
Bistrița-Năsăud și Cluj, având
capitala la Cluj Napoca, în județul
Cluj. Regiunea este una dintre cele
6 de graniță, învecinându-se cu
Ucraina la nord și cu Ungaria spre
vest.

Figura 1- Regiunile de dezvoltare și localizarea Zonei Metropolitane. Sursa:

 Conform recensământului din 2011, regiunea are o populație totală de 2,600,132
locuitori, anume 12.92% din populația totală a țării, în scădere cu 5.11% față de
recensământul dIn 2002 (2,740,064 locuitori). Județul Cluj, având capitala
administrativă la Cluj Napoca, este situat în arealul nord-vestic al României,
învecinându-se cu județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor, Sălaj (Regiunea N-V),
Mureș și Alba (Regiunea Centru). Cu o populație de 691,106 de locuitori, județul Cluj
ocupă locul 4 în ierarhia judeţelor la nivel național (după Municipiul București, Iași și
Prahova) cu o pondere de 3,43% din populația țării, în creștere față de 2002 deși
numărul absolut al populației stabile a scăzut în raport cu acest an (702,755 locuitori,
RPL 2002). Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafaţa României)
situându-se pe locul 12 între judeţe ca şi mărime (CJ Cluj, Strategia de Dezvoltare a
Judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020, 2015).
Municipiul Cluj Napoca, reședința
județului Cluj, reprezintă centrul urban
de importanță cea mai mare în arealul
transilvănean istoric, fiind în trecut una
dintre capitalele istorice ale principatului
Transilvaniei și, pentru o perioadă, al
doilea oraș ca mărime din Regatul
Ungariei și reședința comitatului Cluj. Cu
o suprafață totală de 179.5 km2 și o
populație de 324,576 locuitori (RPL,
2011), Cluj Napoca este astăzi principalul
centru economic, social și universitar din
Transilvania și al doilea oraș ca mărime
din România. Cluj Napoca, alături de
celelalte 6 municipii de rang I din
România a fost desemnat Pol de Creștere
prin HG nr.998/20084 pentru desemnarea
polilor naţionali de creştere în care se
realizează cu prioritate investiţii din
programele cu finanţare comunitară şi
naţională, cu modificările şi completările Figura 2 - Județul Cluj și UAT componente (SD Cluj, 2015)

ulterioare.
Zona Metropolitană Cluj
Zonele metropolitane în România au fost
reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001 ca fiind
„zone constituite prin asociere, pe bază de
parteneriat voluntar, între marile centre urbane
(Capitala României și municipiile de rangul I) și
localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată,
la distanțe de până la 30 km, între care s-au
dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.
Ca Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (Legea
286/2006), acestea au principalul rol de a formula și
implementa în comun politici publice la nivel local.
Zona Metropolitană Cluj Napoca a fost constituită ca
urmare a Hotărârii Consiliului Local nr. 415/2008
cuprinzând la acea dată municipiul Cluj Napoca
(desemnat pol de creștere) și un număr de 17
localități rurale din jurul acestuia: Comunele Aiton,
Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni,
Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău,
Jucu, Petreștii de Jos, Tureni și Vultureni. Comuna
Sânpaul a aderat la Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară (ADI)
Principalul scop al asocierii la nivel de zonă metropolitană a fost necesitatea de a beneficia de avantajul
competitiv dobândit prin numirea Municipiului Cluj ca Pol de Creștere. Programul Operațional Regional
2007-2013 a prevăzut finanțare prioritară, în cadrul Axei Prioritare 1 –
„Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, a polilor de creștere (7), de
dezvoltare (13) și a centrelor urbane cu peste 10,000 locuitori. Pentru a accesa fondurile comunitare și
naționale alocate, a fost necesară o asociere a Municipiului Cluj Napoca cu arealul său de influență și
pregătirea unui PID – Plan Integrat de Dezvoltare, la nivel de ADI. Conturarea zonei metropolitane a fost
realizată formal, respectând prevederea Legii 351 referitor la raza de 30 km a UAT-urilor din împrejurimi,
dar nu și aspectele ce au țin de relații funcționale, legături în teritoriu, topografie a zonei.
Planurile Integrate de Dezvoltare reprezintă instrumentele de planificare teritorială strategică pentru Polii
de Creștere (PID), create în urma aplicării recomandărilor cuprinse în Carta de la Leipzig (2007).
Caracterizate de JESSICA ca fiind „sisteme de acțiuni interrelaționate implementate în scopul îmbunătățirii
condițiilor fizice, economice, sociale și de mediu dintr-un oraș sau dintr-un anumit areal teritorial de
influență a orașelor”, PID- urile au fost instrumente dovedite eficiente pentru adresarea nevoilor de
regenerare urbană. Prin metodologia constituire, precum și prin soluțiile financiare de care s-a dispus
pentru implementarea proiectelor, PID și PIDU au fost în perioada anterioară de programare cele mai
avansate instrument de planificare integrată a ariilor urbane și urban-rurale.
Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – Zona Metropolitană
Cluj 2009-2015 a fost realizat de către ADI ZMC în anul 2009 și a stat la baza planului de
investiții la nivel metropolitan pentru perioada de programare 2007-2013, prin care s-au
realizat până la această dată investiții în valoare totală de 3,301,697,467.93 lei, din care
1,330,812,975.56 lei finanțare Europeană (Raportarea PID, 10.05.2015). La nivelul anului
2011, populația totală a zonei metropolitane era de 413,761 locuitori (RPL, 2011), în
creștere față de anul 2008, odată cu intrarea comunei Sânpaul în asociație dar și datorită
creșterilor importante de populație survenite în comunele Florești, Apahida, Baciu ș.a. La
nivel mai redus, creșterea a avut loc și în municipiu, reflectând o situație singulară la nivel
național, în care nucleul a rezistat tendințelor negative demografice datorate
periurbanizării care au survenit în alte centre urbane mari din România. Suprafața totală a
ZMC este de 1,603 km2, ocupând o proporție de 24% din teritoriul județului Cluj Napoca,
însă concentrând un procent de 59.87% din populația județului (RPL, 2011).
 Zona Metropolitană în sistemul urban național și regional

La nivel național, Municipiului Cluj Napoca reprezintă al doilea mare centru urban ca importanță
și capacitate de polarizare, extinzându-și influența la nivelul regiunilor Nord-Vest, Vest și
dominând sistemul de orașe mici și mijlocii din Regiunea Centru.
La nivel regional, Municipiul Cluj Napoca se situează în fruntea ierarhiei din Regiunea Nord- Vest,
făcând parte dintr-un sistem teritorial policentric bine conectat atât cu regiunile naționale din
zona sudică și sud-estică (Regiunile Centru și Vest), cât și cu regiunile din Centrul Europei.
Municipiul, și zona sa metropolitană dispun de un potențial de poziție foarte favorabil, beneficiind
de un aeroport internațional, legături importante rutiere și ferate, printre care Autostrada A3 în
construcție.
Modelele gravitaționale și demografice realizate în studii anterioare (Atlasul teritorial Cuguat
Tigris, Growth Poles Policy, studiile SDTR) indică o puternică legătură atât intra-regională, cu
orașele din interiorul izocronei de 60 de minute (Gherla, Huedin, Câmpia Turzii) cât și cu centre
mari din regiuni învecinate, precum Municipiul Târgu Mureș. Forța de atracție a Municipiului,
coroborată cu existența unor artere importante de legătură în teritoriu și cu o topografie
favorabilă a generat o periurbanizare în bandă către municipiile și orașele cele mai apropiate
(Turda, Câmpia Turzii spre sud, Gherla și Dej spre Nord).
Figura 5- Sistemul Urban al României (Sursa: Figura 6 - Sistemul Regional de așezări (Sursa: Atlasul Teritorial,
Atlasul teritorial, Cuguat Tigris) Cuguat Tigris, 2007)
 Spații verzi la nivel metropolitan

Conform datelor INSSE, în municipiul Cluj-Napoca are o suprafață de spațiu verde de 814
ha (2014). Această suprafață este definită ca fiind suprafața spațiilor verzi amenajate sub
formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, terenurile bazelor și amenajărilor
sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor, fără a lua în calcul serele,
pepinierele, grădinile de zarzavaturi, cimitirele, terenurile agricole sau suprafața lacurilor.
Considerând populația municipiului Cluj-Napoca în anul 2014 de 320 819 locuitori, rezultă
că în prezent se poate vorbi despre o suprafață de 25,37 mp spațiu verde per locuitor,
foarte puțin sub norma Uniunii Europene de 26 mp/locuitor.
În ceea ce privește distribuția spațiilor verzi la nivel municipal, se constată o aglomerare a
acestora în partea vestică a orașelor (din zona centrală către cartierele Zorilor și
Mănăștur), în timp ce în zona de est, cu caracter predominant industrial, există un deficit al
spațiilor verzi în cartierele estice (Mărăști, Iris, cu o situația ceva mai bună în cartierul
Gheorgheni). O problemă importantă o constituie fragmentarea spațiilor verzi în prezent,
singurele spații verzi funcționale la nivel urban fiind Parcul Central și Parcul Iuliu
Hațieganu (Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020).
De altfel, Planul Urbanistic General al
Municipiului Cluj-Napoca (Fig.7)
propune o suprafață de spațiu verde
la nivel municipal de aprox. 1000 ha ,
fără a lua în calcul serele și
pepinierele. În acest sens, crearea de
noi spații verzi în municipiul Cluj-
Napoca, eventual pe terenuri ce acum
sunt degradate și nefolosite, precum
și ameliorarea calității spațiilor verzi
existente ar trebui să fie elemente
prioritare în noua perioadă de
programare.
Figura 7 – Spații verzi (verde deshis) și spații cu caracter natural (verde
închis) propuse în intravilanul Municipiului Cluj- Napoca.
Sursa: PUG Municipiul Cluj-Napoca
Infrastructura de transport rutieră, feroviară și aeroportuară

Zona Metropolitană este străbătută de 3

drumuri europene, două drumuri
naționale și o autostradă (parțial
finalizată). La nivel de sistem Cluj Napoca
– Turda, arealul reprezintă o arie de
convergență a 7 axe și coridoare
importante de dezvoltare, care deservesc
traficul din toate direcțiile majore la
nivelul României și, mai departe, în
legăturile transnaționale cu Ungaria și
Ucraina.
Figura 10 - Reteaua majorari de
drumuri (Sursa: autori)
Infrastructura feroviară

Zona Metropolitană reprezintă un important nod feroviar la nivel național, fiind

traversată de magistrala 300 Oradea – Brașov/București și legătura 401 Apahida-Dej,
două linii feroviate funcționale cu cale dublă, din care însă numai legătura Cluj
Napoca – Câmpia Turzii (Teiuș) și Apahida – Dej sunt electrificate.
Piața Gării din Cluj după modernizare
Infrastructura aeroportuară

Aeroportul din Cluj Napoca este clasificat

ca aeroport TEN-T, fiind situat pe drumul
E576, la aproximativ 10 km est de oraşul
Cluj-Napoca şi la 12 km de gara CFR.
Mărimea şi localizarea sa îl fac principalul
aeroport din Transilvania (nord vestul
României). Destinațiile oferite de
Aeroportul Internațional „Avram Iancu”
Cluj pasagerilor sunt variate, având în
vedere faptul că există zboruri regulate
spre 23 de destinații interne şi
internaționale.
Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj
Sursa:Site-ul www.airportcluj.ro
 Proiecte de dezvoltare pentru anul 2019

Cluj-Napoca ocupă locul 3 în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte pentru un oraș
inteligent în plan, în curs de implementare sau livrate, potrivit raportului „Radiografia Smart City România”,
realizat de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Aplicația de smart parking,
internetul gratuit, stațiile de încărcare a mașinilor electrice gratuit, plata online a taxelor, autobuzele
electrice (11) sunt câteva dintre elementele care au urcat Cluj-Napoca în clasament.
1. Centura Metropolitana
2. Trenul Metropolitan si Metrou – s-a realizat asocierea cu primaria Gilau, Floresti, Baciu, Apahida,
Bontida, Jucu.
3. Pasajul Marasti si Pasajul Taietura Turcului
4. PUZ cartier nou Sopor
5. Largire strada Borhanci si cartier nou in Borhanci (75 ha)
6. Cartierul Lomb
7. Parkinguri -4 parkinguri in lucru (Primaverii 8, Primaverii 20, Mogosoaia 7-9, Hasdeu) – castigatorii
licitatiilor au fost desemnati, se lucreaza la PT, iar in primavara vor incepe si lucrarile in teren.
-6 parkinguri sunt in pregatire: Albac-Azuga, Trotusului, Gheorghe Dima vest, Sighisoarei, Liviu
Rebreanu 2-4, Piata Cipariu.
8. Parcuri - se doreste creerea de noi parcuri, imbunatatirea celor existente si plantarea arborilor cu balot pe
strazile municipiului.
- Parcul Feroviarilor – in derularea realizarea proiectului, predare in august 2019.
- Parcul Tineretului (Padurea Clujenilor) – peste 20 hectare, 1500 arbori cu balot, fonduri europene,
impadurirea versantului de la nord de Bulevardul Muncii, durata proiectului este de 24 luni, licitatia de
PT+executie se va lansa in iunie 2019.
- Parcul Intre Lacuri – 9000 mp.
9. Poduri - Podul Portelanului – se asteapta mutarea utilitatilor (curent, gaz) dupa care durata de executie este
de 12 luni.
- Podul Garibaldi, Locomotivei, Hingherilor, Podul N – de reabilitat.
- Podul Fabricii – termen de finalizare noiembrie 2019.
- Pod nou – Podul Oasului.
Bibliografie
Legislație
 Hotarare nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor nationali de crestere în care se
realizeaza cu prioritate investitii din programele cu finantare comunitara si nationala,
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 641 din 08/09/2008
 LEGE nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, ANEXA 1, pct. 11, publicată în M.Of. nr.
408/24 iul. 2001
 „Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2010”, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 670bis/1.X.2010
Planuri și documentații de urbanism și amenajarea teritoriului
Planurile Urbanistice Generale ale comunelor din ZMCN și PUG Cluj Napoca (2014), sursa
Consiliul Județean Cluj
ADI Zona Metropolitană, Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Cluj Napoca, 2009
CJ Cluj, Strategia Integrată a Județului Cluj, 2012
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020
Site-ul Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, www.airportcluj.ro