CANDIDAT: ÎNDRUMATOR PROIECT:

Radu Ilie Daniel Prof. Ciurea Camelia

CLASA: a –XII -a B
AN ŞCOLAR
2013 - 2014
Cuprins
 Argument
Acest proiect a fost realizat în vederea obţinerii certificatului de atestare a
competenţelor profesionale în cadrul Grupului Şcolar ”Oltchim” Râmnicu Vâlcea.
Lucrarea are ca temă ’’Controlul calitaţii solului’’.
Pe parcursul realizării acestei lucrări de specializare am acumulat cunoştinţe noi,
care îmi vor fi folositoare atât până la terminarea studiilor cât şi pe viitor.
Tema atestatului prezintă larg interes, deoarece în proiectul final sunt prezentate
modalitaţile prin care solul poate fi poluat, dar şi metode de depoluare .
 Introducere
Ca suport şi sursă de viaţă a plantelor superioare, solul este unul din factorii esenţiali ai
biosferei. În sol, mai ales în orizontul său cu humus, este concentrată cea mai mare
parte a substanţei vii a uscatului şi a energiei potentiale biotice.
Solul îndeplineşte două funcţii esenţiale:
•furnizor de elemente nutritive pentru plante,
•recipient şi transformator de reziduuri, având rol de protecţie al ecosistemelor si de
purificare a mediului înconjurător.
Ce este solul? Prin sol se înţelege stratul
superficial al scoarţei terestre rezultat
în urma dezagregării şi alterării rocilor
sub acţiunea factorilor de climă si
biologici care asigură viaţa
organismelor.
Solurile sunt rezultatul interacţiunii
de la suprafaţa uscatului .
Solul este un strat dinamic în
cuprinsul căruia se desfăşoară fără
intrerupere numeroase şi complexe
procese chimice , fizice , biologice .
 Formarea si compoziţia solului
În alcătuirea solului intră :
►particule anorganice : provenite din
alterarea rocilor din suport
►particule organice : rezultate din
substanţe vegetale şi animale descompuse
( rădacini , ciuperci , bacterii , viermi ,
insecte , rozatoare) ce se pot fărămiţa până
la dimensiuni coloidale , contribuind la
formarea humusului ce dă fertilitatea solului
.
►apa : care în sol poate deveni o
soluţie chimică complexă , ce asigură
reacţiile necesare funcţiilor solului .
►gazele : din porii deschişi
reprezentând aer atmosferic transformat ca
urmare a reacţiilor din sol .
Poluarea solului
Nivelul sau gradul
poluării solului poate
fi determinat, fie prin
reducerea calitativă şi
cantitativă a
producţiei vegetale (a
recoltei), fie prin
cheltuielile necesare
refacerii capacitaţii
(potenţialului)
productiv sau Modalitaţi şi tipuri de poluare a solurilor
fertilitiaţii sale.
tipuri de poluare

de natură de natură de natură de natură

fizic chimică biologică radioactivă.
 Recoltarea probelor de sol
Probele de sol se recoltează în structură naturală şi în structură artificială. Recoltarea solului
în structură naturală, aşa sum este solul aşezat în natură interesează în special pe agrotehnicieni,
în timp ce recoltarea probei de sol în structura artificială se foloseşte la cercetările de laborator şi
se poate realiza mai uşor.
Suprafaţa de sol care trebuie cercetată se stabileşte prin delimitarea unei parcele
cuprinse intre 25-250 mp, pe care se fixează punctele de recoltare conform figurii 1.

Fig.1 - Fixarea punctelor pentru recoltarea solului

0 0

0 0

0 0

0 0
 Proprietăţi fizice
a. pH-ul măsoară aciditatea şi alcalinitatea solului ,reprezentand concentraţia
în ioni de H+ din componenta solului , raportată la ionii de hidroxil (OH-). Plantele , în
funcţie de specie , sunt adaptate la soluri cu PH diferit . pH-ul solului variază în
funcţie de compoziţia sa şi în special de conţinutul în acizi humici.
b. Temperatura solului: influentează germinaţia seminţelor, creşterea
plantelor şi capacitatea de absorbţie a rădăcinilor. Solurile calde sunt
biologic mai active decât cele reci.
c. Umiditatea este deosebit de importantă.
d. Aeraţia solului.
e. Culoarea.
f. Textura.
g. Structura
 Controlul calităţii solului
Calitatea solului, prin atributele sale, determină, în largă măsură, marea complexitate şi
diveritate, în spaţiu şi timp, a mediului înonjurător, a echilibrului ecologic. De altfel, aceasta
reflectă tocmai complexitatea şi diveritatea rolului şi funcţiei solului în multiplele lui ipostaze,
cum sunt :
Solul : Resursă naturală strategică unică, reprezentată printr-o peliculă fină la suprafaţa
uscatului şi limitată ca intindere, constituind, de altfel suportul esenţial al peisajului; poate fi
distrus rapid, fertilitatea lui putând fi refăcută prin măsuri adecvate, într-o perioadă de ani intregi
sau chiar decenii, iar reconstrucţia ecologică a solului, odată distrus, poate necesita chiar
secole şi milenii.
 Lucrari de laborator
Determinarea anionului Cl – din extractul de sol
Soluţia de analizat ce conţine anionul Cl- se titrează cu AgNO3 în prezenţă de K2CrO4.
Precipită mai întâi AgCl albă şi apoi AgCrO4 un precipitat roşu - cărămiziu, indicând
sfârşitul titrării.

Înainte de titrare În timpul titrării Sfârşitul titrării

Aparatură şi reactivi:
- pahare - solutie AgNO2 0,1n
- pâlnii - cromat de potasiu (K2CrO4)
- hârtie de filtru - hartie indicatoare de pH
- stativ - solutia solului
- cleme şi inele
Mod de lucru:
- extractul (soluţia solului) se separă prin filtrare;
- din filtrat se ia o porbă de 10ml pentru determinarea clorurilor;
- proba de 10ml recoltată ulterior din filtrat se titrează cu AgNO3 0,1n în
prezenţă de K2CrO4 (cromat de potasiu);
- se stabileşte pH-ul soluţiei cu ajutorul hârtiei indicatoare de Ph;
- se fac calculele ;
 Norme generale si specifice de
protecţie a muncii in laborator
Principalele pericole care ameninţă pe cel ce lucrează în laborator sunt:
• Intoxicaţiile - substanţele toxice putând pătrunde pe cale bucală, respiratorie sau prin piele;
• Arsuri ale pielii, ochilor, cu substanţe corozive;
• Răniri cu cioburi de sticlă, piese de metal, etc;
• Incendii, explozii, arsuri cu flacără;
• Electrocutarea – se datorează contactului corpului omenesc cu curentul electric şi pot
apărea ca urmare a montării defectuoasă a aparaturii electrice, lipsa legării cu pământul, prize
defecte, cordoane neizolate etc.

Trusa medicală de laborator trebuie să conţină:

• Soluţie 2% acid acetic 250ml;
• Soluţie 2% bicarbonat de sodiu 250ml;
• Soluţie 4% acid boric 50ml;
• Alcool etilic 70% l00 ml;
• Tinctură de iod l00 ml;
• Permanganat de potasiu 5% 50ml;
 Concluzii
Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat, moale si friabil ce se gaseşte la suprafaţa
scoarţei pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul de viaţă al plantelor . Este
cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenţie ca şi apa şi aerul pentru asigurarea vietii pe
Pământ .
 Bibliografie
- Fiera Michaela, Chirca Valeria, Posea Paula, Frăţilă Mariana, Cojocaru Ileana, Preoteasa
Mariana, Ciurea Camelia, “Analiza factorilor de mediu”, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2004.
- Oanea N., Rogobete Gh – Pedologie generală şi ameliorativă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977.
- Florea N. – Cercetarea solului pe teren, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964
- Mastacan G. – Cristale, minerale şi roci, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967
- Udrescu S. – Curs de pedologie, AMC, USAMV’ Bucureşti, 1994.
- Poluarea şi protecţia mediului – Dr. Matei Barnea, ing. Corneliu Papadopol, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti , 1975
- Ecologie şi protecţia mediului - Irina Teodorescu , Geta Risnoveanu , Claudia
Manuela Negut, Editura Constelaţii , Bucureşti , 2001