PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE SI OBTINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE NIVEL 3
CALIFICAREA:
TEHNICIAN ECOLOG SI
PROTECTIA CALITATII
MEDIULUI

PROFESOR INDRUMATOR: CIUREA CAMELIA

CANDIDAT PROIECT: CIOVICA ANA- MARIA
 Controlul calităţii apei din râul
Olt, în amonte de combinat

Determinari:
● Determinarea oxigenului dizolvat în apă
● Determinarea Ca si Mg prin titrare
complexometrică
•
Proiectul cuprinde:

Capitolul I – Argument

Capitolul II – Apa: GENERALITĂŢI‚ IMPORTANŢĂ

Capitolul III - LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI

Capitolul IV - PRELEVAREA PROBELOR DE APĂ

Capitolul V - CONTROLUL CALITĂŢII APEI

Capitolul VI - NORME GENERALE ŞI SPECIFICE

DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATOR
 ARGUMENT

Poluarea mediului, care-şi întinde ameninţarea asupra întregii

planete, a ajuns la un punct în care atacă omul şi mediul său de
existentă. Toţi agenţii poluanţi noi se răspândesc cu iuţeală în aer,
în apă sau pe sol, generând, dezvoltând şi propagând unul dintre
cele mai grave pericole pe care le-a întâmpinat civilizaţia
modernă.

De aceea, pentru rezolvarea problemei poluării mediului ambiant

este foarte important să se cunoască pe lângă sursele de poluare
şi natura agenţilor poluanţi, căile lor de răspândire în mediul
ambiant. Dacă mediul ambiant ar fi lăsat la jocul liber al agenţilor
poluanţi, aceştia s-ar răspândi uniform în atmosferă, hidrosferă şi
sol, fără să existe o posibilitate naturală de depoluare.
 IMPORTANŢA APEI
Apa, ca şi aerul, este un factor de mediu indispensabil vieţii.
Apa se găseşte totdeauna acolo unde există viaţă şi formează
substanţa cea mai răspândită de pe pământ. Ea a avut un rol de
prim ordin în apariţia vieţii pe planeta noastră şi continuă să aibă
in mentinerea ei :
 apa constituie factorul de care depinde productivitatea
plantelor şi animalelor;
 intră în constituţia tuturor organismelor animale şi vegetale,
toate schimburile organismului cu mediul şi implicit menţinerea
vieţii acestuia petrecându-se prin intermediul apei;
 procesul de fotosinteză pe care-l îndeplinesc plantele verzi, prin
care acestea sintetizează substanţă organică din săruri minerale, nu
poate avea loc în afara apei;
 reglează căldura organismelor prin evaporarea la suprafaţă etc.
 POLUANŢII APEI
Se consideră poluanţi acele substanţe care în concentraţie
suficientă pot produce un efect măsurabil asupra omului,
animalelor, plantelor şi materialelor.
Clasificarea poluanţilor:
 După provenienţa şi caracterele comune:
 substanţe organice: hidrocarburi, detergenţi, pesticide
 substanţe anorganice: metale grele, azot, fosfor,etc.
 După natura lor:
 poluanţi fizici: substanţe radioactive, ape termale;
 poluanţi chimici: plumb, mercur, azot, fosfor, hidrocarburi, detergenţi,
pesticide;
 poluanţi biologici: microorganisme
INFLUENŢA POLUANŢILOR APELOR ASUPRA MEDIULUI

Substanţele organice de origine animala consuma oxigenul din apa si

impiedica autoepurarea apei.
Fenolul este toxic pentru pesti, imprima gust si miros neplacut carnii pestilor.
Pesticidele pot constitui cauza uor boli grave, tulburari neurologice.

 Substanţele anorganice provoaca cresterea duritatii.

 Clorurile fac apa improprie pentru alimentare si irgatii.
 Metalele grele au acţiune toxică asupra organismelor acvatice, inhibând în
acelaşi timp şi procesele de autoepurare.

Suspensiile organice, cât şi cele anorganice se depun,si formează

bancuri care împiedică navigaţia, consumă oxigenul din apă
 LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI
Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor
acvatice are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi
productivităţii naturale ale acestora, în scopul evitării unor
efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor
materiale.
Controlul respectării
reglementarilor de protecţie a
apelor şi a ecosistemelor
acvatice este organizat şi
exercitat de către autorităţile
de mediu, de ape, sănătate şi
de alte autorităţi, potrivit
competentelor legale.
Prevederile prezentei legi au ca scop:
 a) conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă,
precum şi asigurarea unei curgeri libere a apelor;
 b) protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de
modificare a caracteristicilor resurselor de apă, a malurilor
şi albiilor sau cuvetelor acestora;
 c) refacerea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
 d) conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice etc.
 PRELEVAREA PROBELOR DE APĂ
 Recoltarea probelor de apă este o etapă deosebit de importantă în
desfăşurarea procesului de analize fizico-chimice a apei, deoarece probele
recoltate trebuie să fie reprezentative şi totodată nu trebuie să introducă
modificări în compoziţia şi calităţile apei datorită unei tehnici defectuoase sau
unor condiţii incorecte de pregătire a materialului.
 În momentul recoltării, flaconul se va clătii 2-3 ori cu apa ce urmează sa fie
recoltată, apoi se umple cu apa de analizat până la refuz, iar dopul se va fixa în
aşa fel încât să nu rămână bule de aer în interiorul vasului. Modul cum se face
recoltarea este în funcţie de sursa de apă.
 Pentru probele medii se recoltează apa la intervale de 30-60 s în cantităţi
fixe, amestecată toată într-o sticlă comună. Pentru probele medii proporţionale
se recoltează probele de apă la intervale de timp de 30-60s în cantităţi variate,
proporţional cu debitului efluentului şi se amestecă toate într-o sticlă comună.
 Cantitatea de apă recoltată depinde de analizele care trebuie efectuate,
aceasta variind intre 500ml până la 20 1itri.
Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija

pentru conservarea probelor pentru analiză, deoarece
analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit
modificări fizico-chimice sau biologice în timpul
transportului sau păstrării, în general este indicat să treacă
un timp foarte scurt - de maximum 4 ore - între recoltare şi
analiza probelor de apă.
 Capitolul IV: Controlul calităţii apei
Determinarea indicatorilor chimici de poluare a apei

O grupare deosebit de importantă în cadrul analizei chimice a apei o

reprezintă aceea a indicatorilor de poluare. Elementele care fac parte
din această grupă nu au efecte nocive, toxice sau de altă natură asupra
organismului uman şi nici nu produc modificări în caracteristicile apei
care să poată fi evidenţiate cu uşurinţă şi să limiteze utilizarea acesteia.
Unele din aceste elemente indicatoare se pot găsi în mod obişnuit în
apele naturale, de aceea nu atât prin prezenţa lor cât mai ales prin
modificarea bruscă a concentraţiei, aceste elemente au rol indicator.
Din aceste categorii fac parte: oxigenul dizolvat, deficitul de oxigen
şi consumul biochimic de oxigen, substanţele oxidabile, diversele forme
de azot, fosfaţii şi hidrogenul sulfurat.
 Determinarea oxigenului dizolvat în apă

Metoda Winckler
Principiul metodei: oxigenul dizolvat în apă oxidează hidroxidul
manganos la hidroxid manganic, care în mediul acid scoate iodul din
iodura de potasiu în cantitate echivalentă cu oxigenul dizolvat în apă şi
care se titrează cu tiosulfat de sodiu.
MnSO4 + 2NaOH -> Mn(OH)2 + Na2SO4
Mn(OH)2 +1/2O2 -> H2MnO3
H2MnO3 + Mn(OH)2 -> Mn MnO3 + 2H2O
manganit de mangan (brun)
Mn MnO3 + 3H2SO4 -> Mn2(SO4)3 + 3H2O
2 Mn2(SO4)3 +4KI -> 4 MnSO4 +2K2SO4 +2I2
2I2 + 4Na2S2O3 -> 2Na2S4O6 +4NaI
Calculul in ziua recoltarii: mg O2 /l = 7,91667 mg O2 /l
Calcului la 5 zile de la recoltare: mg O2 /l = 4,16667 mg O2 /l
 Determinarea Ca si Mg prin titrare complexometrică

Principiul metodei: sarea disodică a acidului etilen diamino tetraacetic

(EDTA, complexon III) formează cu ionii de calciu si magneziu în mediu
amoniacal (pH 10) complexonati, în prezenta indicatorului negru de
eriocrom T. Prin această metodă se stabileste suma Ca+Mg. Pentru
determinarea calciului se efectuează titrarea în mediu puternic alcalin
(pH 12) în prezenta indicatorului murexid sau amestecului de murexid
cu verde naftol B.
Concluzii : Apa corespunde STAS - ului
 Determinarea conţinutului total de ioni (Ca +Mg)
Se măsoară 25 cm3 apă de analizat şi se introduc într-un
pahar de titrare.Se adaugă 1cm3 soluţie tampon ,circa 0,1g indicator
(negru eriocrom T),se titrează cu soluţia de complexon III până la
virajul culorii de la roşu la albastru net.
Dacă apa conţine carbonaţi si bicarbonaţi alcalini ,înainte de a se
trece la titrare se elimină CO2 prin adăugare a 5 cm3 HCl şi se fierbe
1-2 minute
Proba 1 : Am titrat Ca+Mg 7,1 ml complexon şi Ca 5,6 ml complexon
Concluzii : Apa corespunde STAS - ului
Determinarea conţinutului în ioni de Ca
Se măsoară cu pipeta 25 cm3apă de analizat şi
se introduc într-un pahar de titrare ,se diluează cu apă
bidistilată.Se adaugă 1 cm3 NaOH 2N şi 0,1-0,2 g murexid
(un vârf de spatulă).Se titrează cu soluţie de complexon lll
până la virajul indicatorului de la roşu la violet.
Concluzii : Apa corespunde STAS - ului
 Norme generale si specifice de protectia muncii in laborator
În laboratoarele de tehnici de laborator, ca în orice laborator de chimie, există o
serie de pericole ce trebuie limitate. Principalele pericole care ameninţă pe cel ce
lucrează în laborator sunt:
Intoxicaţiile - substanţele toxice putând pătrunde pe cale bucală, respiratorie sau
prin piele;
Arsuri ale pielii, ochilor, cu substanţe corozive;
Răniri cu cioburi de sticlă, piese de metal, etc;
Incendii, explozii, arsuri cu flacără;
Electrocutarea – se datorează contactului corpului omenesc cu curentul electric
şi pot apare ca urmare a montării defectuoasă a aparaturii electrice, lipsa legării
cu pământul, prize defecte, cordoane neizolate etc.
Pentru prevenirea acestor pericole trebuie respectate următoarele măsuri:
Orice substanţă cu care se lucrează se consideră în principiu toxică şi se va
evita pătrunderea ei în organism;
Nu se mănâncă în laborator, nu se pun alimente pe masa de lucru;
Se va evita inhalarea de vapori sau de gaze degajate în reacţiile efectuate.
Pentru protejarea ochilor se vor folosi ochelari de protecţie atunci când este
cazul;
BIBLIOGRAFIE

 Fiera Michaela, Chirca Valeria, Posea Paula, Frăţilă Mariana,

Cojocaru Ileana, Preoteasa Mariana, Ciurea Camelia
“Analiza factorilor de mediu”, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2004.

 Rodica Ciarnău, Aurelia Buchman, Maria Bud, Marcela

Giurgiuman, Mihaela Marincescu, Floarea Stan“Ecologie şi
protecţia mediului”, Editura Economica, Bucureşti, 2000.

 M. Negulescu, S. Ianculescu, L. Voicum “Protecţia mediului

înconjurător”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.

 C. Patroescu, I. Gănescu“Analiza apelor”, Editura Scrisul

Românesc, Craiova, 1980.