SUCCESUL ȘI INSUCCESUL

ȘCOLAR

Elaborat :Doban Nadejda,MRO1

Verificat:Rusu Elena,doc.,conf.,univ.
 Definiția succesului
• Succesul are o prima accepțiune — aceea de reusita,
deși nu orice reușita este un ,succes. O alta acceptiune
asociata este, victoria in competiție.
• Succesul este rezultatul autorealizării de sine, cu
eforturi mari, cu sacrificii, cu muncă asidua, din
trebuința de autoexprimare si autorealizare, din
trebuința de prestigiu.
• Succesul scolar este recunoașterea capacitații de
exprimare, prin performanțele invațarii, valorificandu-
se la maximum capacitațile si disponibilitățile
biopsihice.
• Succesul scolar se manifesta prin rezultate maxime la
examene, concursuri, olimpiade.
 Succesul scolar presupune:
• Conduita scopului
• Cunoașterea de sine
• Conștientizarea forțelor
• mobilizarea în depășirea obstacolelor
perseverența în depașirea lor
• Lupta cu sine
• conflictele interioare
• invingerea proprillor limite
 Factori social-obiectivi
• Mediul social-cultural(creează ambianța generală a politicii
scolare, fundamentul respectului pentru această instituție).
• Mediul familial pregateste si intretine spiritul de respect
pentru scoală, pregateste si intretine efortul de invațare.
• Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspirații prosociale,
proșcolare, influentează aspirațiile școlare .
• Starea generala de sanatate conditioneaza biologic reusita
in invatare. Capacitatile intelectuale (perceptive, de
memorie, gândire si imaginație) si abilitățile(deprinderi,
aptitudini) sunt cele care determină in cea mai mare
masură inalta performanța școlară.
 Insuccesul
• Insuccesul, cu formă gravă de ,esec, inseamnă
nereusită, infrângere sub povara propriei
neputințe sau a greutaților exterioare.
Insuccesul și esecul sunt respinse de societate,
de colectivitate, de individ. Ca reacții fața de
insucces apar disprețul, dezamagireă,
compasiunea care pe, unii îi alină, pe alții îi
umilește.
 Insuccesul scolar se manifesta sub
doua aspecte

• ramanerea in urmă la invățătură

• retardul școlar
 Eșecul școlar sub doua forme

• Abandon școlar
• Repetentie.
•
 Ramânerea în urmă la invățătură
sau retardul școlar
se manifesta prin :
• incapacitatea temporară de a face față școlară,
• incapacitatea sau refuzul de a învața
• Retardul este de scurta durata, explcat prin dificultăți
temporare - oboseală, stare de boală, dupa vacanță,
evenimente stresante din viata intimă sau de familie;
sunt sanse mari de redresare.
• Retardul poate fi de lunga durata, cu sanse reduse de
redresare, cu eforturi mari din partea elevului si a celor
ce vor sa-l ajute, se apropie de o forma a esecului în
cordanță cu capacitațile.
 Fenomenul insuccesului
• În fenomenul complex ,al insuccesului școlar
cauzele devin efecte si efectele devin cauze.
Tulburările de comportament si personalitate
sunt cauza si efecte a inaceptării realitații
școlare, a inaceptării obligațiilor școlare.
Terapia preventivă si curativă au ca punct de
plecare depistarea cauzelor, eliminarea sau
diminuarea acțiunii lor.
 Indicatorii de eșec școlar
• abandonarea precoce a școlii;
• decalaj între potențialul personal si
rezultate;
• parasirea școlii fără o calificare;
• incapacitatea de a atinge obiectivele
pedagogice;
• Eșecul la examenele finale (sau de concurs);
• inadaptarea școlara etc.
 Tipuri de eșec școlar
esec scolar de tip cognitiv
• un nivel foarte scazut de aspiratii
• - reduse disponibiliti voluntare (de
vointa) necesare formularii
obiectivelor de invatare si depașirii
obstacolelor (dificultatilor) care
apar in mod inerent pe parcursul
activității de invățare;
• - absenta unor deprinderi de munca
sistematica
• incompetenta de limbaj
esec scolar de tip
necognitiv
• inadaptarea la rigorile vietii de
elev, la exigente de tip normativ
pe care le presupune
functionarea corespunzatoare a
fiecarei scoli sau a oricarei
colectivitati scolare.
• abandonul scolar,
• la parasirea precoce a scolii, în
favoarea unui mediu mai puțin
coercitiv, de regula cel al străzii
sau al grupurilor de tineri
necontrolați.
 ÎN CONCLUZIE
• Eșecul școlar are un pronunțat caracter individual, depinzând nu
numai de factori obiectivi exteriori, ci și de modul particular in care
elevul se percepe si îsi evaluează rezultatele, îl obligaăpe profesor
să-și cunoascăfoarte bine elevii sub aspect psihologic, pentru a
înțelege corect acei factori subiectivi care-i fac pe unii elevi sa fie în
permanența nemulțumiți în raport cu sine și să se considere în
situație de eșec școlar, iar pe alții, dimpotrivă, săse autoevalueze
frecvent într-un mod pozitiv și să aprecieze că sunt într-o reală
situație de succes școlar. Eșecul școlar trebuie privit, asadar, atât ca
un fenomen obiectiv, cât si ca unul subiectiv (sau individual). El nu
poate fi definit si înțeles corect decât din această dublă perspectivă:
cea a factorilor școlari (sau educativi), care apreciază eșecul școlar
ca pe un rabat de la exigențe si normele școlare așa cum sunt ele
stipulate în programele și în legislația școlara; si cea a elevului care
vine cu o anumita determinare (motivare) in activitate si cu criterii
individuale de apreciere a rezultatelor obținute în învatare.