Dimitrie Cantemir

• Un prinţ al
Umanismului
 Umanismul
 Termenul
de Umanism (din latină: humanitas =
omenie, umanitate) are două semnificații:
 Poziție filozofică care pune omul și valorile Umanismul
umane mai presus de orice, orientându-se în
special asupra omului ca individ. Omul
constituie astfel valoarea supremă, este un
scop în sine și nu un mijloc. Umanismul Literatura Literatura
implică un devotament pentru căutarea
adevărului și moralității prin mijloace Universala Romană
umane, în sprijinul intereselor umane. Sec:XVI -XVII Sec: XVI -XVII
Axându-se pe capacitatea de
autodeterminare, umanismul respinge
validitatea justificărilor transcendentale cum
ar fi dependența de credință, supranaturalul
sau textele pretinse a fi revelații divine.
Umaniștii susțin moralitatea universală
bazată pe condiția umană ca loc comun,
sugerând că soluțiile problemelor sociale și
culturale umane nu pot fi provincialiste.
 Mișcare spirituală care stă la
baza Renașterii, apărută în Italia în secolul
al XIV-lea și care s-a extins în mod progresiv
în Europa apuseană până în secolul al XVII-
lea. Ea este marcată de reîntoarcerea la
textele antichității greco-romane, care
servesc ca modele ale modului de viață, de
gândire și de creație artistică.
 Dimitrie Cantemir
 Cel mai mare reprezentant al umanismului
românesc. A avut o formaţie enciclopedică cu
preocupări în diferite domenii: istoria, filozofia,
literatura, matematica, limbi orientale, muzica. Ca
om al renaşterii, Dimitrie Cantemir şi-a desfăsurat
activitatea într-o epocă a înfloririi a culturii române.
A fost o personalitate multilaterală, care a realizat
prima sinteză a culturii naţionale, pregătind apariţia
iluminismului. Marea majoritate a operelor sale se
bazează pe o vastă documentaţie, folosind izvoare
străine în limbile germană, franceză, rusă, polonă,
turcă. Multe lucrări au fost elaborate iniţial în limba
latină.
 Referindu-se la locul şi importanta lui
Dimitrie Cantemir în cultura românească, George
Călinescu afirma: Cantemir este un Lorenzo Medici
al nostru, Zoe D.Buşulenga: Cantemir a fixat un tip
de intelectual plurivalent. Nota originală pe care o
aduce Cantemir în epoca sa este cutezenta
intelectuală.
 Ca domnitor, în scurta sa domnie Cantemir
a dovedit vederi progresiste. A înlăturat vechile
funcţii boiereşti; i-a scutit pe ţărani de o parte a din
dări; a obligat mănăstirile să plătească dări; a
urmărit formarea unui stat centralizat ,care să
limiteze puterea marilor boieri; a realizat a alianţă
antiotomană cu Petru I., ţarul Rusiei. Pentru
meritele sale ştiinţifice şi literare, Dimitrie Cantemir
a fost ales mebru al Academiei din Berlin.
Operele lui Dimitrie Cantemir:
 Opera filozofică:
 Opera filozofică: Logica, Metafizica, Imaginea
ştiinţei sacre, Despre conştiinţă, Diavolul sau
gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul
sufletului cu trupul. Ultima este prima lucrare
filozofică românească. În această lucrare
întâlnim dişputele medievale despre timp, suflet,
natură, conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează
superioritatea omului asupra celorlalte
vieţuitoare; face din om un stăpân al lumii;
susţine superioritatea a vieţii spirituale asupra
condiţiei biologice a omului; încearcă să
definească concepte filozofice şi să alcătuiască
o terminologie filozofică.
 Opera istorică
 : Creşterea şi descreşterea curţii otomane, Hronicul
vechimii romano-moldo-latine, Viaţa lui Constantin
Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor şi ale
Brâncovenilor. În Creşterea şi descreşterea curţii
otomane Dimitrie Cantemir face istoria imperiului otoman
şi analizează cauzele care aduc la destrămarea sa;
insistă asupra posibilităţilor poporului asuprite de aşi
cuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată în
engleză, franceză, germană şi prin ea cultura română
intră în circuitul culturii universale
 Hronicul vechimii romano-moldo-
latine
• a fost scrisă în 1714-1715 la cererea Academiei din Berlin.
Hronicul este opera unui istoric modern. Pentru scrierea acestei
lucrări Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare
române şi străine în limbile latină, greacă, polonă şi rusă.
• Dimitrie Cantemir greşeşte când absolutează contribuţia
romanilor la formarea poporului român. Dimitrie Cantemir
susţine originea romanică a tuturor românilor, folosind ca
argumente numele ţării şi limba română: Romanii sunt moşii şi
strămoşii noştri, a moldovenilor şi a tuturor oriunde se află a românilor,
precum şi singur numele de moşie ne arată şi limba cea părintească un
nebiruit martor ne este.
 Descrierea Moldovei
► Cantemir arată că suntem urmaşii unui popor,
care a creat o civilizaţie şi o cultură clasică.
Cantemir nu izolează istoria românilor de
istoria altor popoare, ci o integrare în istoria
universală. Spre deosebire de cronicarii, care
au scris numai despre moldoveni, Cantemir
scrie despre toti românii macedoneni în
Descrierea Moldovei. A fost scrisă din cererea
Academiei din Berlin; a fost scrisă iniţial în
latină, apoi tradusă în română; este prima
lucrare ştiinţifică românească în care autorul
încearcă să definească individualitatea
poporului român printre celelalte popoare,
individualitatea istorică materială şi spirituală;
este o monografie care prezintă complex şi
complet Moldova de la începutul secolului al
XVII-lea. Lucrarea are în primul rând un
înţeles ştiinţific, pentru că ne dă informaţii
preţioase despre organizarea socială, politică,
culturală a Moldovei, istoria, geografia,
etnografia şi economia ei. Lucrarea are un
înţeles literar pentru că ea cuprinde elemente
de exprimare artistică: epitete, comparaţii,
descrieri, portrete

Descrierea Moldovei
1. Partea geografică
 Cuprinde informaţii despre numele Moldovei, hotarele vecini, legenda despre al
doilea descălecat a lui Dragoş vodă; aşezarea geografică; formele de relief, munţii,
dealurile, câmpiile roditoare, livezile apele, viile de la Cotnari ,bogăţiile subsolului: aur,
fier şi sare, petrol; fauna bogată şi variată; tinuturile şi târgurile; culturile de grâu, ovâz;
pădurile întinse.
 Cantemir se opreste mai mult asupra Ceahlăului, oferindu-ne o descriere ştiinţifică
a acestuia, dar care cuprinde şi câteva imagini artistice. Astfel vârful Ceahlăului se înalţă
ca un turn şi este acoperit de zăpezi vesnice. De pe culmea muntelui un pârâu alb se
rostogoleşte peste stâncile abrupte.

 2. Partea politică
 Cuprinde organizarea politică şi administrativă a ţării. Aflăm informatii despre:
forma de stat; înscăunarea şi mazilirea domnilor; ranguri boiereşti; oastea
moldovenească şi conducătorii ei; legile Moldovei; divanul domnesc; tributul plătit
turcilor; obiceiuri de la curtea domnească.
 3. Partea culturală
 Aflăm informaţii interesante despre graiul moldovenesc, despre cuvinte care la
început au fost latineşti apoi slavone. Cantemir vorbeşte despre religia moldovenilor,
despre mănăstiri, biserici şi preoţi. Vorbeşte despre folclorul românesc, despre jocurile
populare, înmormântări, bocetul.

 Concluzii:
 Lucrarea cuprinde idei progresiste, democratice vorbind de exemplu despre transformarea
răzeşilor în ţărani, prin contopirea pământurilor de către marii boieri. La sfârşitul lucrării Cantemir
anexează prima hartă a Moldovei
 Oprea literară
 Este o operă barocă, greu de introdus într-o specie literară. Astfel ea a fost
. Istoria ieroglifică
considerată roman politic de aventuri, carte de memorii, jurnal, pamflet. Este primul roman
românesc. Modalitatea esentială folosită de autor este alegoria.
 De ce foloseşte Cantemir alegoria?
 Cantemir foloseşte cu un scop defensiv, pentru a putea vorbi liber, în voie despre evenimente şi
personalităţi contemporane
 atribuind figure animaliere groteşti duşmanilor săi, Cantemir încearcă o revansă măcar pe plan
spiritual, prin scris
 un cărturar deosebit era firesc să aleagă o modalitate originală de exprimare
 Valoarea literară:
 are o valoare documentară, istorică pentru că ne ofera informaţii valoroase despre Moldova, Ţara
Românească, Curtea Otomană, răscoalele ţărăneşti pentru obţinerea tronului (rivalitatea dintre
familiile domnitoare Brâncoveanu şi Cantemir)
 lucrarea are şi o valoare autobiografică, pentru că Dimitrie Cantemir, povestind despre alţii, el
povesteşte despre sine; asistăm astfel la drama unui om, care a cunoscut puterea, avea dreptul la
ea şi i s-a luat pe nedrept; din acest punct de vedere, opera este modernă, exprimând sentimentul
de înstrăinare, de însingurare şi de imposibilitate de a comunica cu ceilalţi
 are şi o valoare literară artistică
 Dimitrie Cantemir cultiva un epic enciclopedic de natură digresivă; întâlnim astfel digresiuni
epistolare, oratorice; întâlnim frumoase descrieri de natură, de exemplu descrierea Nilului, sau
descrieri alegorice, descrierea Curţii Otomane.
 Portretele sunt realizate prin exagerare în sens pozitiv şi negativ. Personajele sunt definite
complex, prin portret fizic, prin fapte, prin dialog şi monolog, prin discursuri.
 O foarte frumoasă pagină este lamentaţia inorogului.
 În concluzie:
 Operă literară greu de încadrat într-o singură specie, Istoria ieroglifică reprezintă un
moment important în apariţia romanului românesc. Autorul eliberează de modele religioase şi
cronicăresti şi prin subiectivitatea şi imaginatia sa realizează prima operă literară propriu-zisă.
 În ceea ce priveste limbajul lui, Dimitrie Cantemir contribuie substantial la îmbogăţirea
limbii române. El foloseşte fondul vechi românesc, dar împrumută – când este necesar limbile latină
şi greacă.
 Fraza sa este amplă, arborescentă, cu verbul la sfârsit, după tipar latin. Când scapă sub
influenţa acestui model, povestirea sa este simplă, vioaie, antrenantă.
 Prin contributia lui Cantemir se pun bazele unor specii literare ca fabula, elegia, romanul
alegoric, pamfletul politic. Cantemir este primul scriitor satiric în literatura română. În opera sa
întâlnim ironia, satira, invectiva şi pamfletul. Este autorul primei lucrări româneşti.
 Cantemir este şi primul orientalist român prin două lucrări: Sistema religiei mahomedane şi
Manual de muzică turcească. Ilustrează cel mai bine perioada veche de homo universalis.
 Dimitrie Cantemir -
umanist, scriitor, filozof,
om de stiinta
• Spectrul viziunii lui
Dimitrie Cantemir se
proiecteaza ca un
curcubeu pe firmamentul
culturii nationale.
• Dimitrie Cantemir a
sustinut originea
romanica a natiunii si a
limbii noastre in spiritul
ideilor
Umanismului,pledand in
favoarea afirmatiei
sintetice ca”suntem
urmasii unui popor care a
creat o civilizatie si o
cultura clasica”.