Dimitrie

Cantemir –
umanist de
valoare
universală
Cunoștințele pe care le-a deținut
Dimitrie Cantemir
În 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la
Istanbul pe lângă curtea sultanului în calitate de
ostatic. La alt nivel, superior, Dimitrie îşi continuă
studiile la Constantinopol, atât la Înalta şcoală a
Patriarhiei din acest oraş, cât şi la diverşi
profesori particulari de formaţie culturală
europeană şi orientală. În timpul şederii sale
îndelungate în capitala Imperiului Otoman,
Dimitrie a manifestat un mare interes faţă de
istoria, cultura şi civilizaţia orientală, mai cu
seamă faţă de cea turco-otomană. În acest
mediu tânărul Dimitrie a studiat filosofia, logica,
teologia, geografia, istoria, muzica, medicina,
folclorul, limbile occidentale şi orientale (turca,
persana, araba), desenul şi arhitectura. Aceste
cunoştinţe temeinice i-au permis să elaboreze
mai multe lucrări dedicate istoriei, civilizaţiei şi
culturii.
 Divanul sau Gâlciava
înțeleptului cu lumea
sau Giudețul sufletului
cu trupul
Această operă este prima
lucrare românească
originală de gândire
religioasă. În această lucrare
întâlnim disputele medievale
despre timp, suflet, natură
sau conștiință. Dimitrie
Cantemir sugerează
superioritatea omului asupra
celorlalte viețuitoare, face
din om un stăpân al lumii,
susține superioritatea vieții
spirituale asupra condiției
biologice a omului, încearcă
să definească concepte
filozofice și să alcătuiască o
terminologie filozofică
 Icoana de
nezugrăvit a
științei
sacrosante
Cantemir cunoaște și
pune în discuție
principalele probleme ale
filozofiei din vremea lui:
teoria cunoașterii, teoria
atomilor și a originii
materiei, controversa
dintre teism și deism,
problema timpului etc.
Este o scriere filozofică
de factură precumpănitor
scolastică.
 Istoria Creșterii și Descreșterii
Imperiului Otoman , redactată în
latină: Historia Incrementorum
atque Decrementorum Aulae
Othomanicae, între 1714 și
1716.
În această lucrare, Dimitrie
Cantemir a relatat istoria
imperiului otoman și a analizat
cauzele care ar fi putut duce la
destrămarea sa. A insistat și
asupra posibilităților popoarelor
asuprite de a-și recuceri
libertatea.
 Descriptio Moldaviae (Descrierea
Moldovei), scrisă în latină (1714 -
1716), când trăia în Rusia, la cererea
Academiei din Berlin. Descrierea
Moldovei reprezintă prima prezentare
interdisciplinară (geografie,
demografie, etnografie, cartografie,
psihologie colectivă) a Moldovei și
locuitorilor ei. Descrierea Moldovei are
trei părți: o primă parte consacrată
descrierii geografiei, unde sunt
prezentate relieful, bogățiile și
organizarea administrativă a țării;
partea a două se ocupă de politică,
descriind pe larg forma de
guvernământ, ceremonialul de la curtea
domnească, armata, justiția, finanțele,
clasele sociale și politice, obiceiurile;
ultima parte este consacrată religiei,
culturii, cuprinzând și un capitol despre
limba și literatura moldoveană
 Pe 26 octombrie 2008 s-au împlinit 335 de ani de
la naşterea celui mai mare reprezentant al
umanismului românesc, Dimitrie Cantemir. Mare
cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filosof,
istoric, lingvist, muzicolog, om politic, scriitor
român - figură luminoasă pentru contemporanii săi
- domnul Dimitrie Cantemir rămâne în conştiinţa
românilor de pretutindeni un mare cărturar a cărui
operă contribuie cu demnitate la cultura europeană
şi universală. Referindu-se la locul şi importanţa lui
Dimitrie Cantemir în cultura românească, George
Călinescu afirma că acesta este „un Lorenzo
Medici al nostru“.
Anul trecut, la 24 ianuarie, Mitropolitul Moldovei
şi Bucovinei de atunci, astăzi Patriarhul Daniel
sublinia rolul lui Dimitrie Cantemir în cultura
noastră, numindu-l „simbol al culturii româneşti
în deschidere universală, el fiind membru al
Academiei din Berlin şi un om care cunoştea
foarte multe limbi străine, un bun român, dar, în
acelaşi timp, un european şi aş zice chiar mai
mult decât european“. De aceea, Preafericirea
Sa l-a numit pe Dimitrie Cantemir şi „simbol al
unităţii în deschidere europeană“.
 Elaborat de :
Stodușnîi Daria și
Arnaut Tatiana