Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AFECȚIUNE ORBITALĂ:
EXOFTALMIA
Efectuat de m/r
Maslov Daria
Definiție:
• Exoftalmie - o proeminență anormală a unuia sau ambilor ochi în raport cu
orbita,care include mărirea fantei palpebrale cu descoperirea unei suprafeți mai
mare de cornee și scleră. În mod normal protruzia globului ocular în raport cu
rebordul orbitar extern variază între 12-21 mm; decalajul admisibil dintre cei doi
ochi nu trebuie să depășească 1,5 mm. În cazuri de exoftalmie extrem de pronunțată,
pleoapele nu mai pot acoperi și proteja corneea,astfel apare xeroxă, keratită și, în
sfîrșit, ulcerația corneei cu urmări grave.
Epidemiologie:
• Reeh si Singer (1953) disting 75 cauze ale exoftalmiei unilaterale,
dintre care tumorile și bolile endocrine alcătuiesc 90%.
• Moss (1962) arată că 75% de exoftalmii monolaterale au proveniență
tumorală, iar 16%-endocrină.
• Brovkina (1974) a constatat că din 460 bolnavi cu exoftalmie
unilaterală:
72% din ei aveau tumori primare;
65%- tumori secundare (propagate în orbită din globul ocular, anexele
lui, sinusurile paranazale, din craniu și metastazele);
blastoze orbitare- 8,4%;
afecțiuni vasculare- 7,5%;
alte afecțiuni orbitare ( exoftalmie endocrină, sarcoidoză orbitară,
chisturi parazitare, etc.) – 5,6%.
Anomalii de poziție ale globului ocular:
• 1) Unilaterală / Bilaterală
• - cea unilaterală în majoritatea cazurilor este falsă și se întîlnește în miopie de grad
mare, stafilom cornean, asimetrie orbitală, glaucom congenital, în procese
inflamatorii orbitare
• - cea bilateraăa este, de obicei, de origine endocrină - în boala Basedow-Graves, în
exoftalmie malignă, tromboza sinusului cavernos.
2) Axială (globul ocular se deplasează direct înainte) sau laterală (globul
ocular este deplasat într-o parte)
3) Congenitală / Dobîndită
4) Permanentă / Intermitentă
5) Reductibilă (proveniență inflamatorie sau vasculară (varice orbitar)) /
Ireductibilă (tumori orbitare).
6) Cu dereglarea motilității globului ocular : cu apariția diplopiei,
paralizie musculară, cu alterări din partea nervului optic, a retinei, și a corneei
cu scăderea funcțiilor vizuale.
Debutul bolii:
• 1) Apariția
bruscă a exoftalmiei poate fi de natură inflamatorie,
traumatică a orbitei cu hemoragie masivă retrobulbară, și mai rar
de natură vasculară ( tromboza sinusului cavernos sau a venelor
orbitare)
• 2) Apariția lentă a exoftalmiei este de natură tumorală.
La persoanele cu traume craniene din antecedente poate aparea
exoftamie pulsatilă, provocată de formarea fistulei carotido-
caversnoase.
Clasificarea exoftalmului:
• 1)
Exoftalm de origine orbito-oculară, cu punct de plecare din
peretele orbitei, din țesuturile orbitare și din globul ocular
• 2)Exoftalm de cauză paraorbitară- din vecinatatea orbitei cu
invadare secundară a orbitei, provenite din sinusurile paranazale
din tumori de aripa sfenoidală, paraselare și fistula carotido-
cavernoasă.
• 3) Exoftalmie de cauză encefalo-craniană.
• 4) Exoftalmie de cauză sistemică (boala Graves-Basedow).
Tabloul clinic:
• Toate aceste tumori și malformații prezintă:
exoftalmie neaxială, cu excepția gliomului nervului
optic ( exoftalm axial)
dereglează motilitatea globului ocular
sedezvoltă lent - progresiv și doar osteosarcomul, și
melanomul – rapid
Sunt ireductibile la palpație
I.Exoftalmii de cauză orbito-oculară:
• 1) Tumorile care provin din peretele orbital: osteomul din peretele orbital
superior, ostesracom din unghiul supero-extern sau intern al orbitei la copii,
trauma orbitară cu fractura și infundare de perete orbitar sub periost.
• 2) Tumorilecare provin din țesuturile orbitare: gliomul nervului
optic, adenomul glandei lacrimale, melanom malign orbitar,
hemangioame.
• 3) Tumorile care se dezvoltă primar în globul ocular, apoi se
răspîndesc în orbită: retinoblastoma ( mai des la copii ),
melanoblastomul coroidei ( mai dei la senili ); ambele fiind
tumori maligne ce dau recidive si metastaze.
Tratament:
• Corticosteroizi, ciclosporine
• Ablația acestor tumori se efectuează în debutul bolii prin
orbitotomie, iar în cazuri grave tardive insoțite de afectarea
peretelui superior și pătrunderea tumorii în craniu , se inlatură pe
cale transfontală.
II.Exoftalmii de cauză paraorbitară:
• Aceste exoftalmii au ca punct de plecare din vecinătatea
orbitei cu invadarea secundară a ei și provin din
sinusurile paranazale, din tumori de aripa sfenoidală,
paraselare, fistule carotido-cavernoase, tumori primar
dezvoltate în orbită din copilărie.
Tabloul clinic:
• Se produc exoftalmii uni - sau bilaterale cu fenomene diencefalice,
osteomielită de perete orbitar care dezvoltă:
Exoftalmie neaxială
Evoluție lent - progresivă
Dureroase
Moderat reductibile
Se asociază paralizii ale nervului oculomotor cu fenomene inflamatorii
locale, care duc la abces postosteomielitic.
• Din exoftalmii de cauză paraorbitară face parte:
1.) Chist epidermoid orbito-etmoidal: se dezvoltă din țesutul ectodermal
și anume din celulele descuamate, cresc lent, de obicei nedureroase, unilaterale
și rareori cauzează probleme sau necesită tratament. Un chist poate fi înlăturat
dacă aspectul său este deranjant, este dureros, rupt sau infectat. Macroscopic
are acspect de ,,perlă’’ datorită concentarției crescute de keratină pe care o
conține.
2.) Neuroblastoma
• Tumoră neuroendocrină care ia naştere dintr-o creastă neurală a sistemului nervos
simpatic, fiind cea mai frecventă formă de cancer solid extracranian dezvoltat în
copilărie.
• Tablou clinic: sindromul opsomioclonic sau sindromul ,ochiului dansator’’ ( mișcări
rapide și involuntare ale ochiului), de obicei bilaterală
• Apare proptoza pronunțată și echimoză periorbitală cu apariția semnului ,,ochilor de
rac’’) .
clinice mai puțin frecvente: includ umflarea
• Caracteristicile
periorbitală, hemoragie subconjunctivală, tulburări ale mobilității
oculare, strabism, și atrofierea nervului optic.
3.) Osteoame:
• osteoame orbito-frontale, fronto-etmoidoorbitale, orbito-etmoidale, orbito-
maxilare
• se produce exoftalmie lent progresiva, excentrică, neaxială
• nodul osos palpabil, apare durere și diplopie
Reconstrucția a inclus sculptarea oaselor osteomatoase pe
contururile orbitale naturale, repararea defectelor peretelui
orbital cu implanturi și eliminarea sinusului frontal.
4.) Mucocelul fronto-orbitar produce exoftalmie neaxială
unilaterală, lent progresivă, parțial reductibilă
5.) Meningocelul poate uneori provoca exoftalmie uni - sau
bilaterală, neaxială, lent progresivă.
III.Exoftalmii de cauză encefalocraniană: