Raspandirea geografica a

speciilor
 In aceste capitole m-am straduit sa arat ca daca nu uitam ignoranta noastra cu privire la
efectele depline ale sehimbarilor de clima si ale nivelului uscatului care au avut loc in mod cert
intr-o perioada recenta cat si eu privire la alte schimbari care probabil au avut loc - daca tinem
seama cat de ignoranti suntem cup rivire la numeroasele mijloace ciudate si intamplatoare de
transport - daca ne gandim, si aceasta este foarte important - cat de ades s-a putut raspindi o
specie pe o larga intindere, ca apoi sa dispara in regiunile intermediare - daca tinem seama de
toate acestea, conceptia ca toti indivizii aceleiasi specii, oriunde s-ar gasi ei, descind din parinti
comuni, nu mai constituie o greutate de neinvins.
La aceasta conncluzie, la care de altfel au ajuns si alti naturalisti denumind-o teoria centrelor
unice de creatie, ne duc diferite consideratii generale, mai ales insa importanta barierelor de tot
felul si raspindirea analoga a subgenurilor, genurilor si familiilor.
 In privinta diferitelor specii apartinind unui aceluiasi gen, care potrivit teoriei noastre s-
au raspindit pornind dintr-o singura sursa de origine, dificultatile nu sunt de loc de neinvins daca
facem aceleasi rezerve ca mai sus cu privire la ignoranta noastra si daca ne amintim ca unele
forme de viata s-au schimbat foarte incet, avand la dispozitie perioade enorme de timp pentru
migratia lor; desigur ca aceste greutati de explicare, ca si cele cu privire la indivizii din aceeasi
specie, sunt adesea mari
 Pentru a exemplifica efectele schimbarilor climatice asupra raspindirii, am incercat sa arat cat
de important a fost rolul jucat de perioada glaciara, care a afectat chiar si regiunile ecuatoriale, si
care, in decursul alternarilor de frig la nord si la sud, a permis amestecarea organismelor'din
emisfere opuse, lasand unele forme esuate pe virfurile de munte din toate partile lumii. Am
discutat apoi mai pe larg mijloacele de raspindire ale organismelor de apa dulce, aratand cu acest
prilej cat de diversificate sunt mijloacele intamplatoare de transport.
 Daca nu intalnim greutati de neinvins cand admitem ca in decursul perioadelor indelungate
de timp toti indivizii unei aceleiasi specii sau ai diverselor specii apartinind aceluiasi gen, au
provenit dintr-o singura sursa, atunci toate faptele mari si importante ale raspindirii geografice se
explica cu ajutorul teoriei migratiei, impreuna cu modificarile ulterioare si cu inmultirea formelor
noi. Putem intelege astfel marea insemnatate a barierelor, de uscat sau de apa, nu numai in ceea
ce priveste separarea dar chiar si in constituirea diferitelor provincii zoologice si botanice. De aici
putem intelege si concentrarea speciilor inrudite, inlauntrul acelorasi suprafete, precum si de ce
sub diferite latitudini, de pilda in America de sud, locuitorii campiilor si ai muntilor, ai
padurilor,mlastinilor si deserturilor, sunt legati intre ei intr-un mod atat de misterios, fiind de
asemenea legati si cu organismele dispatute, care locuiau odinioara pe acest continent. Daca ne
gandim ca relatiile reciproce de la organism la organism sunt de cea mai mare importanta putem
intelege de ce doua regiuni,care au aproape aceleasi conditii fizice, pot fi adesea populate de
forme de viata foarte diferite. Intr-adevar, daca tinem seama de lungimea timpului scurs de cand
colonistii au patruns intr-una din regiuni sau chiar inambele, daca tinem seama de natura
comunicatiilor care au permis ca sa intre numai anumite forme si nu altele in numar mai mare sau
mai mic; de concurenta pe care au trebuit sa o sustina intre ele sau cu formele bastinase formele
nou intrate, tinind seama de aptitudinea imigrantilor de a varia mai mult sau mai putin rapid, vor
rezulta, in cele doua, sau mai mlllte regiuni independent de cortditiile lor fizice, conditii de viata
infinit de diversificate, va exista o suma aproape infinita de actiuni si reactiuni organice si vom
gasi unele grupe de fiinte mult modificate, iar altele doar putin modificate, unele dezvoltate in
foarte mare numar, iar altele in numar restrans, lucru pe care il gasim in marile si diversele
provincii geografice ale lumii.
 Pe baza acelorasi principii putem intelege, dupa cum m-am straduit sa arat, de ce
insulele oceanice au putini locuitori, iar dintre acestia, o mare proportie este endemica sau
particulara insulei; de ce in functie de mijloacele de migratie, un grup de fiinte cuprinde numai
specii particulare, in timp ce alt grup chiar din aceeeasi clasa are toate speciile comune cu cele
dintr-o regiune invecinata a lumii. Putem intelege de ce grupe intregi de organisme, ca bactracienii
si mamiferele terestre lipsesc din insulele oceanice, in timp ce insulele cele mai izolate poseda
totusi speciile lor particulare de mamifere aeriene sau lilieci. Putem intelege de ce in insule, exista
unele relatii intre prezenta mamiferelor intr-o stare mai mult sau mai putin modificata si adincimea
marii intre aceste insule si uscatul principal. Putem intelege de asemenea, in mod clar, de ce toti
locuitorii unui arhipelag, desi formand specii deosebite in diferitele insulite, sunt indeaproape
inruditi cu ei, si sunt de asemenea inruditi dar mai putin indeaproape, cu cei de pe continentul cel
mai apropiat sau de pe alt centru de unde ar fi putut proveni imigrantii. Putem intelege, atunci
cand exista specii foarte indeaproape inrudite sau inlocuitoare in doua regiuni oricat de distantate
intre ele, de ce se vor gasi intotdeauna unele specii aproape identice.
 Dupa cum a aratat adeseori defunctul Edward Forbes, exista un paralelism izbitor intre legile
vietii in timp si spatiu, legile care guverneaza succesiunea formelor din timpurile trecute fiind
aproape aceleasi cu cele care guverneaza astazi deoseebirile dintre diferitele regiuni. Acest lucru
rezulta din multe fapte. Durata fiecarei specii sau grup de specii este continua in timp; aparentele
exceptii de la regula sunt atat de putine, incat pot fi atribuite fara teama de a gresi faptului ca nu
am descoperit inca intr-un depozit intermediar anumite forme absente in acesta, dar care pot fi
gasite deasupra sau sub el. In ceea ce priveste spatiul, trebuie sa luam drept regula generala
neindoielnica faptul ca suprafata locuita de o singura specie sau de un grup de specii este
continua, iar exceptiile, care nu sint rare, pot fi explicate, dupa cum am Incercat sa arat, prin
migratii anterioare efectuate in imprejurari diferite sau prin mijloace de transport intimplatoare sau
prin faptul ca specia a pierit in regiunile intermediare. Speciile si grupele de specii isi au puncctele
lor de dezvoltare maxima in timp si spatiu. Grupele de specii, care traiesc in aceeasi perioada de
timp sau traiesc in aceeasi regiune, se caracterizeaza adesea prin trasaturi comune neinsemnate,
de sculptura sau culoare. Privind la lunga succesiune a epocilor trecute sau la provinciile
departate din lume, constatam ca, in anumite clase, speciile se deosebesc doar putin unele de
altele, in timp ce in alta clasa sau numai intr-o sectiune diferita din acelasi ordin, speciile se
deosebesc mult Intre ele. Atit in timp cit si In spatiu, reprezentantii cu organizatie inferioara, din fie
care clasa, se schimba in general mai putin decat cei cu organizatie superioara; dar in ambele
cazuri exista exceptii de la regula. Dupa teoria noastra, aceste diferite relatii in timp si spatiu pot fi
explicate, deoarece, fie ca privim la formele de viata inrudite care s-au schimbat in decursul
diferitelor epoci, fie ca privim la cele care s-au schimbat dupa ce au migrat in regiuni indepartate,
constatam ca in ambele cazuri ele sint legate prin obisnuitul lant al generatiilor; in ambele cazuri,
legile variatiei au fost aceleasi, iar modificarile au fost acumulate prin aceleasi mijloace ale
se1ectiei naturale.