Sunteți pe pagina 1din 4

TOPOGRAFIE

INGINEREASCA

AN IV

FIFIM
TOPOGRAFIE INGINEREASCA

Determinarea verticalităţii construcţiei

a) Determinarea verticalităţii unei construcţii cu muchii drepte


TOPOGRAFIE INGINEREASCA

Se vor marca două puncte de staţie S1 şi S2 aproximativ perpendiculare pe prelungirea a


două laturi ale construcţiei cu vizibilitate către două puncte de coordonate
cunoscute: M şi N
Distanţa la care se amplasează cele două staţii se recomandă să fie
1 - 1,5H, unde H este înălţimea construcţiei aproximata
Din staţia S1 se va măsura unghiul orizontal ωbaza făcut cu punctul M şi punctul A de la
baza construcţiei şi ωvârf făcut cu punctul M şi punctul A´ de sus de la partea
superioară a construcţiei
Din staţia S2 se va măsura unghiul orizontal βbază făcut de punctul N şi punctul A de la
baza construcţiei şi βvârf făcut de punctul N şi punctul A´ de sus de la partea
superioară a construcţiei
Din valorile măsurate pentru cele două unghiuri se vor calcula abaterile unghiulare:

Abaterile liniare vor fi: Abaterea totala va fi:


TOPOGRAFIE INGINEREASCA

Determinarea verticalităţii construcţiei


b) Determinarea verticalităţii unei construcţii circulare

În cazul construcţiilor circulare (coşuri de fum, turnuri de răcire, utilaje petrochimice)


se va verifica verticalitatea utilizând aceleaşi principii de calcul, schimbându-se
tehnologia de măsurare
Pentru măsurarea abaterilor unghiulare se va staţiona
pe rând în staţiile S1 şi S2 vizând din fiecare tangenţial
conturul construcţiei, atât la bază cât şi la vârf
Media aritmetică a citirilor de la bază va fi valoarea
unghiului ωbaza din staţia S1, analog vom calcula unghiul
ωvârf prin medierea citirilor de la vârf
Se va proceda la fel şi în staţia S2 calculând βbază şi βvârf din
media aritmetica a valorilor citite
Abaterile unghiulare şi liniare se vor calcula apoi cu aceleşi
relaţii folosite la exemplul anterior

S-ar putea să vă placă și